obligaţia de plată a taxelor judiciare . Jurisprudență Plăţi
| Comentarii |
|
Curtea de Apel BUCUREŞTI Decizie nr. 761 din data de 06.09.2014
"Este real că apelantul a realizat cerere de reexaminare, însă această cerere i-a fost respinsă la data de 14.10.2013, deci cu o săptămână înaintea termenului de judecată, încheierea de respingere fiind irevocabilă, și astfel necomunicabilă, comunicarea realizându-se în sistemul procesual civil român în vederea exercitării și motivării căii de atac.
Publicizarea hotărârii în astfel de cazuri se realizează prin alte mijloace legale: publicare pe portalul instanțelor de judecată, menționare în condica de ședință, devenind în acest context, incidentă obligația procesuală a părților de a urmări stadiul desfășurării litigiului, potrivit art.129 alin.1 Cod Procedură Civilă";.
Domeniu - obligația de plată a taxelor judiciare
(CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA A III-A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE - DOSAR NR.1922/299/2012- DECIZIA CIVILĂ NR.761/06.05.2014)
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 București la data de 18.01.2012 sub nr. 1922/299/2012, reclamantul A.I. a chemat în judecată pe pârâții I.D. și I.C.C., solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună partajarea imobilului bun comun al pârâților, respectiv apartamentul nr.2 și terenul intravilan de 21,99 mp situat în str. Aldea Sandu Constantin, nr. 65, et. 2, sector 1, București, cu cheltuieli de judecată.
Prin sentința civila nr.2143 din data de 06.02.2013 s-a admis cererea privind pe reclamant și s-a dispus partajarea imobilului situat în București, sector 1, str. Aldea Sandu Constantin nr.65, et.1, ap.2, bun comun al soților pârâți în cote părți egale, după cum urmează: s-a atribuit în lotul pârâtului Ilie Daniel imobilul situat în București, sector 1, str. Aldea Sandu Constantin nr. 65, et.1, ap. 2. Pârâtul I.D. a fost obligat la plata către pârâta I.C.C. a sumei de 223.500 lei cu titlu de sultă. S-a dispus obligarea pârâtului I.D. la plata către reclamant a sumei de 20.811,8 lei reprezentând cheltuieli de judecată. S-a luat act de faptul că pârâta I.C.C. nu a solicitat cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel pârâtul I.D., criticând soluția instanței de fond pentru motive de nelegalitate și netemeinicie, apel care a fost înregistrat la data de 14.06.2013 pe rolul Tribunalului București - Secția a IV-a Civilă, sub nr.1922/299/2012.
La termenul de judecată din data de 21.10.2013, intimații au invocat excepția insuficienței netimbrării a apelului.
Prin decizia civilă nr.1019 A/21.10.2013, Tribunalul București - Secția a IV-a Civilă a admis excepția netimbrării cererii de apel, a anulat ca insuficient timbrat apelul formulat de apelantul-pârât I.D., împotriva sentinței civile nr.2143 din 06.02.2013 pronunțate de Judecătoria sector 1 București, dosarul nr.1922/299/2012, în contradictoriu cu intimatul-reclamant A.I. și intimata-pârâtă I.C.C. și a obligat apelantul-pârât la plata către intimata-reclamantă a sumei de 1.000 lei, reprezentând cheltuieli de judecata, cu aplicarea art.274 alin.3 Cod procedură civilă.
Analizând actele și lucrările dosarului prin prisma excepției insuficienței netimbrării a apelului, tribunalul a constatat că aceasta este întemeiată pentru următoarele considerente:
Prin rezoluția de primire a cererii de apel s-a stabilit în sarcina apelantului pârât, provizoriu, obligația achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 10 lei și timbru judiciar în sumă de 0,30 lei, în raport de dispozițiile Legii nr.146/1997 și ale O.G. nr.32/1995.
La termenul de judecată din data de 16.09.2013 au fost depuse motivele de apel, iar prin încheierea de ședință de la aceeași data s-a stabilit în sarcina apelantului pârât suplimentarea taxei judiciare de timbru cu suma de 6.695 lei și timbru judiciar de 4,7 lei, în raport de criticile din apel.
Apelantul - pârât a fost legal citat cu mențiunea achitării taxei judiciare de timbru și depunerii timbrului judiciar pentru termenul de judecată din data de 21.10.2013, astfel cum rezultă din dovada de îndeplinire a procedurii de citare aflată la fila 22 din dosar, însă această parte nu s-a conformat dispoziției tribunalului și nici nu a formulat cerere de reexaminare împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru, conform art. 18 din Legea nr.146/1997, astfel cum a fost modificată.
Față de această situație și în raport de dispozițiile art.20 alin.1-3 din Legea nr.146/1997 și ale art.9 din O.G. nr. 32/1995, potrivit cărora taxa judiciară de timbru și timbrul judiciar se plătesc anticipat, neîndeplinirea obligației de plată până la termenul stabilit de instanță sancționându-se cu anularea cererii, tribunalul a admis excepția insuficienței netimbrării a apelului și a anulat apelul ca insuficient netimbrat.
În temeiul art.274 alin.3 Cod procedură civilă apelantul-pârât a fost obligat la plata către intimata-reclamantă a sumei de 1.000 lei cheltuielilor de judecată, constând în onorariu de avocat, potrivit chitanței nr.117/06.09.2013 (fila 23), onorariu ce a fost redus de la suma de 3.000 lei la suma de 1.000 lei, potrivit art.274 alin.3 Cod de procedură civilă, în raport de complexitatea cauzei și activitatea îndeplinită de avocat.
Împotriva deciziei instanței de apel a formulat recurs pârâtul Ilie Daniel, criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate.
Recurentul - pârât solicită instanței de recurs ca, în urma analizării modalității de respectare a procedurilor și situației de fapt, să dispună admiterea recursului formulat, casarea în tot a deciziei atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de apel, pentru a se proceda la o justă cercetare judecătorească, pentru următoarele motive:
Prin îndeplinirea procedurii de citare, i s-a pus în vedere recurentului - pârât pentru termenul din data de 21.10.2013, să achite o taxă de timbru în cuantum de 6.695 lei și 4,7 lei, timbru judiciar, iar împotriva acestei dispoziții a instanței a formulat în termen legal cerere de reexaminare, așa cum era menționat și în conținutul citației.
Fără a-i fi comunicată recurentului - pârât hotărârea instanței cu privire la această cerere de reexaminare, în sensul admiterii sau respingerii acesteia, la termenul din 21.10.2013, respectiv data rămânerii în pronunțare, instanța a anulat apelul ca insuficient timbrat, fără a face verificările necesare, în sensul de a verifica dacă s-a dispus comunicarea deciziei instanței cu privire la cererea de reexaminare formulată la data de 07.10.2013, de către recurentul - pârât în termen legal.
Mai mult decât atât, instanța de apel în motivarea sa, menționează faptul că pârâtul nu a formulat cerere de reexaminare, aspect care nu este real.
Recurentul - pârât consideră că anularea cererii în această modalitate, fără a proceda la comunicarea soluției cu privire la cererea de reexaminare formulată, este netemeinică și nelegală, atâta vreme cât pentru primul termen de judecată i-a fost pus în vedere un timbraj pe care l-a achitat, însă prin această citație i-a fost comunicat un nou timbraj, pe care l-a apreciat excesiv de mare, comparativ cu timbrajul datorat la instanța de fond, astfel că a formulat cererea de reexaminare, iar hotărârea instanței cu privire la această cerere, nu i-a fost comunicată nici până la acest moment, în sensul admiterii sau respingerii acesteia.
Față de aspectele invocate, recurentul - pârât solicită admiterea recursului formulat, urmând ca instanța să dispună casarea deciziei atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de apel cu respectarea procedurii legale de comunicare a cuantumului taxei de timbru ce urmează a-l achita.
Intimata - pârâtă I.C.C. a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului, astfel cum a fost formulat de către recurentul I.D., ca fiind neîntemeiat și menținerea ca fiind temeinică și legală a deciziei civile nr.1019 A/21.10.2013, pronunțată de Tribunalul București - Secția a IV-a Civilă.
Recurentul a depus în recurs, copia citației emise pentru termenul de judecată din data de 21.10.2013 și a cererii de reexaminare formulate.
Curtea de Apel București s-a constatat legal sesizată și competentă material să soluționeze prezentul recurs, date fiind prevederile art. 3 și art. 299 Cod de procedură civilă.
Examinând în continuare, decizia recurată, prin prisma motivelor de recurs invocate, în limitele cererii de recurs, potrivit art. 316 Cod procedură civilă în referire la art. 295 din același act normativ, Curtea apreciază recursul promovat, ca fiind nefondat, pentru următoarele considerente:
i. Curtea observă că potrivit prevederilor de drept procesual ale art. 20 din Legea nr.146/1997 modificată și republicată, privind taxele judiciare de timbru, conform cărora: "(1) Taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat. (2) Dacă taxa judiciară de timbru nu a fost plătită în cuantumul legal, în momentul înregistrării acțiunii sau cererii, ori dacă, în cursul procesului, apar elemente care determină o valoare mai mare, instanța va pune în vedere petentului să achite suma datorată până la primul termen de judecată. În cazul când se micșorează valoarea pretențiilor formulate în acțiune sau în cerere, după ce a fost înregistrată, taxa judiciară de timbru se percepe la valoarea inițială, fără a se ține seama de reducerea ulterioară. (3) Neîndeplinirea obligației de plată până la termenul stabilit se sancționează cu anularea acțiunii sau a cererii";.
Textul legal evocat reglementează excepția de netimbrare caracterizată ca o excepție de procedură, dilatorie inițial, dar peremptorie în final și absolută.
Baza legală a acestei excepții impune ca și premisă a aplicării sancțiunii anulării, faptul neachitării taxei judiciare până la termenul de judecată acordat în cauză. Totodată, textul de lege enunțat impune obligația autorității judiciare, de a pune în vedere suma datorată, debitorului obligației de plată, în cazul apariției unor elemente de majorare a cuantumului acesteia.
ii. În cauză, conform rezoluției de primire a cererii, a fost stabilită în sarcina recurentului, obligația achitării taxei de timbru în cuantum de 10 RON și a timbrului judiciar de 0,3 RON.
Recurentul a achitat această taxă stabilită, prin chitanța aflată la fila 11 dosar apel, depunând totodată și un timbru judiciar de 0,3 lei.
Ulterior, în cauză, prin încheierea din 16.09.2013, s-a stabilit obligația achitării diferenței de taxă judiciară de timbru, de 6695 lei și a diferenței de timbru judiciar de 4,7 lei (fila 16 dosar apel).
În aceste condiții, a devenit incidentă teza a doua din alineatul secund al art.20 din Legea 146/1997: "dacă, în cursul procesului, apar elemente care determină o valoare mai mare, instanța va pune în vedere petentului să achite suma datorată până la primul termen de judecată";.
Această obligație legală a fost îndeplinită de către tribunal ce prin citația primită la data de 02.10.2014, i-a pus în vedere apelantului, diferența necesar a fi achitată până la termenul de judecată din data de 21.10.2013, precum și posibilitatea de a formula cerere de reexaminare.
Este real că apelantul a realizat cerere de reexaminare (într-adevăr, contrar susținerii tribunalului), însă această cerere i-a fost respinsă la data de 14.10.2013, deci cu o săptămână înaintea termenului de judecată, încheierea de respingere fiind irevocabilă și astfel, necomunicabilă, comunicarea realizându-se în sistemul procesual civil român în vederea exercitării și motivării căii de atac.
Publicizarea hotărârii în astfel de cazuri se realizează prin alte mijloace legale: publicare pe portalul instanțelor de judecată, menționare în condica de ședință, devenind în acest context, incidentă obligația procesuală a părților de a urmări stadiul desfășurării litigiului, potrivit art. 129 al. 1 Cod Procedură Civilă.
Atât timp cât apelantul fusese citat cu mențiunea achitării taxei judiciare completate, iar ulterior soluționării cererii de reexaminare, situația din acest punct de vedere nu se modificase, neintervenind elemente modificatoare, în sensul textului de lege citat, Curtea constată că ar fi devenit superfluă recomunicarea obligației de timbrare, către apelantul recurent.
Pentru ansamblul acestor considerente, în temeiul art.312 Cod procedură civilă, Curtea va respinge ca nefondat, recursul promovat, reținând că instanța de apel a pronunțat o hotărâre judecătorească legală, motivele de recurs invocate nefiind fondate.
Totodată, se va lua act potrivit art. 274 Cod Procedură Civilă, că intimatul Antonescu Ion își rezervă dreptul de a solicita cheltuieli de judecată, pe cale separată.
| ← Încuviinţare încheiere căsătorie minor. Jurisprudență Minori | limitele devoluţiunii în apel . Jurisprudență Servituţi → |
|---|
