Ordonanta presedintiala. Jurisprudență Ordonanţă Preşedinţială

Jurisprudenţă şi speţe de drept civil (II)

Judecătoria CARACAL Sentinţă civilă nr. 1 din data de 04.01.2016

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Caracal sub nr……/207/2015 reclamanta SC I. A. I. SRL, a solicitat instanței pe cale de ordonanță președințială ca prin sentința ce se va pronunța, în contradictoriu cu I.S.U. OLT, să se dispună suspendarea sancțiunii complementare constând în oprirea funcționării spațiului comercial situat în Mun. Caracal, str. P. V. , la parterul magazinului C…, până la soluționarea plângerii împotriva procesului verbal de contravenție seria H nr.0043115 emis în data de 29.11.2015 de ISU Olt.

În motivarea cererii arată reclamanta că, în baza procesului verbal de contravenție mai sus menționat, a fost sancționată cu amendă în cuantum de 100.000 lei în temeiul art.44 alin.VI din Legea nr.307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor și ca sancțiune complementară s-a dispus oprirea funcționării spațiului - club - bar din Mun. Caracal str. P. V. - magazin c… parter, până la obținerea autorizației de securitate.

Susține reclamanta că, urmare a aplicării sancțiunii complementare cu ocazia controlului efectuat în data de 29.11.2015 de către inspectorii ISU Olt, ar suferi un potențial prejudiciu prin nefuncționarea spațiului comercial chiar în perioada sărbătorilor de iarnă .

Mai arată reclamanta că, a formulat prezenta cerere întrucât legiuitorul a considerat normal să deroge de la prev. OG 2/2001, astfel că, în materia măsurilor complementare de acest gen, simpla contestare a procesului verbal de contravenție nu este suficientă pentru a se suspenda efectele sancțiunii accesorii, iar în aceste condiții singura modalitate pentru a putea beneficia de folosirea spațiului până în momentul în care se va constata nelegalitatea și netemeinicia actului sancționator constă în dispoziția provizorie a instanței în acest sens, invocându-se ca temei de drept art.997 și urm. C.p.c.

Reclamanta solicită luarea acestei măsuri pe cale de ordonanță președințială fiind singura instituție prevăzută de lege pentru a preveni producerea unor prejudicii , având în vedere că, în perioada de sărbători, activitatea pe care o desfășoară în spațiul comercial (bar-club) este aducătoare de venituri.

Deși, instanța nu poate intra pe fondul aspectelor ce țin mai mult de judecarea plângerii împotriva procesului verbal de contravenție, ar putea analiza aparența dreptului pe calea ordonanței președințiale, situație în care susține reclamanta că, este posibil ca încadrarea juridică a faptelor contravenționale să nu fie cea corectă, influențând astfel în mod direct și sancțiunile aplicate.

Precizează reclamanta că, în acest moment a îndeplinit toate cerințele impuse de pârâtă, inclusiv cele cu care nu a fost de acord, însă până la sesizarea instanței nu a fost eliberată autorizația de securitate la incendiu, de către ISU Olt.

În drept, se invocă dispoz. art.997 C.p.c.

În dovedirea cererii, reclamanta înțelege să se folosească de proba cu înscrisuri, sens în care anexează la dosar procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor emis în data de 29.11.2015, procesul verbal de aplicare a sigiliului nr.4031851 din 29.11.2015 emis de ISU Olt, nota de control încheiată în aceeași dată la SC I. A. I. SRL cu prilejul controlului privind apărarea împotriva incendiilor și protecția civilă.

Cererea a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 20 lei.

După stabilirea termenului de judecată instanța a dispus comunicarea unei copii de pe cerere și de pe actele care o însoțesc, către pârât, punându-i-se în vedere că, întâmpinarea nu este obligatorie.

În data de 30.12.2015 pârâtul Inspectoratul pentru Situații de Urgență "Matei Basarab"; al Jud. Olt a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii de ordonanță președințială și menținerea ca temeinică și legală a măsurii complementare de oprire a funcționării și utilizării spațiului cu destinație club - bar, dispusă prin procesul verbal de contravenție seria H nr.0043115/29.11.2015.

În motivare, se arată că, prin procesul verbal de contravenție menționat, reclamanta a fost sancționată cu amendă contravențională în cuantum de 100.000 lei conform art.44 pct. VI din Legea 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor pentru încălcarea gravă a cerinței de securitate la incendiu, în ceea ce privește periclitarea vieții ocupanților și forțelor de intervenție, în sensul că, nu se asigură numărul minim de căi pentru evacuare față de valoarea de referință și a doua cale de evacuare nu este echipată cu instalații de iluminat, de securitate pentru evacuare, fiind încălcate prev. art.3 alin.1 lit.c și f din HG 915/2015.

A arătat pârâtul că, reclamanta în momentul controlului nu deținea aviz de securitate la incendiu și funcționa fără obținerea autorizației de securitate la incendiu.

Ulterior controlului ISU Olt, reclamanta a solicitat în data de 28.12.2015 aviz de securitate la incendiu, fiind emis astfel, avizul nr. 121/15/SU în data de 29.12.2015.

Se precizează că, în conformitate cu art.1 alin.2 lit.b din Legea nr.307/2006, avizul de securitate la incendiu este actul emis în baza legii de Inspectoratul pentru Situații de Urgență Județean sau al Mun. București, după verificarea de conformitate cu prevederile reglementărilor tehnice în vigoare a măsurilor de apărare împotriva incendiilor adoptate în documentațiile tehnice de proiectare, pentru îndeplinirea cerinței esențiale - securitate la incendiu - a construcțiilor, instalațiilor și altor amenajări.

Din articolul susmenționat, reiese faptul că, avizul de securitate la incendiu certifică faptul că, documentația (proiectul) a fost elaborat cu respectarea actelor normative în vigoare.

Conform art.9 alin.1 din OMAI nr.3/2011 pentru aprobarea Normelor metodologice de avizare și autorizare privind securitatea la incendiu și protecția civilă, avizele de securitate la incediu se eliberează în vederea emiterii autorizației de construire care permite implementarea proiectului avizat de către ISU Olt.

Ulterior obținerii avizului de securitate la incendiu, reclamanta, avea obligația de a solicita și obține autorizația de securitate Ia incendiu, înainte de a pune în funcțiune spațiul comercial cu destinația alimentație publică, conform art. 30 alin 1 din Legea 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor potrivit căruia "începerea lucrărilor de execuție la amenajări noi, de modificare a celor existente și/sau schimbarea destinației acestora, precum și punerea lor în funcțiune se fac numai după obținerea avizului sau autorizației de securitate la incendiu, după caz".

Autorizația de securitate la incendiu conferă persoanelor fizice sau juridice deținătoare de construcții, instalații și alte amenajări, dreptul de a le edifica, de a le pune în funcțiune și de a le exploata din punctul de vedere al îndeplinirii cerinței esențiale - securitate la incendiu.

Autorizația de securitate la incendiu este singurul act care certifică faptul că spațiul în cauză îndeplinește cerința de securitate la incendiu.

Prin nota de control nr.4031851/29.11.2015 au fost constatate o serie de nereguli, iar pentru cele mai grave s-a dispus măsura complementară de oprire a utilizării spațiului cu destinația alimentație publică în conf. cu art.3 alin.1 lit.c și f din HG nr.915/2015, respectiv că, nu s-a asigurat numărul minim de căi pentru evacuare față de valoarea de referință și a doua cale de evacuare nu este echipată cu instalații de iluminat, de securitate pentru evacuare.

Sigiliul a fost aplicat conform art.461 alin 1 din Legea 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor, cu modificările ulterioare, iar ridicarea sigilului la construcțiile sau amenajările operatorului economic in punctul de lucru poate avea loc in oricare dintre următoarele situații conform alin. 7 din același act normativ;

a) împlinirea termenului pentru care a fost dispusă oprirea funcționării ori utilizării construcțiilor sau amenajărilor construcțiilor ori amenajărilor operatorului economic în punctul de lucru;

b) în baza unei hotărâri judecătorești executorii;

c) schimbarea proprietarului sau utilizatorului spațiului în care se află construcțiile sau amenajările operatorului economic în punctul de lucru, în condițiile în care se schimbă destinația construcției sau profilul de activitate;

d) lucrări de reparații urgente sau necesare realizării cerinței de securitate la incendiu în incinta construcțiilor sau amenajărilor operatorului economic în punctul dc lucru;

e) obținerea autorizației de securitate la incendiu.

Așa cum reiese din textul de lege sus menționat, motivele economice invocate de petentă , pentru ridicarea sigiliului, nu se regăsesc printre cele enumerate și se apreciază că nu trebuie să primeze în detrimentul integrității fizice și chiar a vieții clienților.

Se reiterează faptul că obiectivul controlat funcționează fără autorizație de securitate la incendiu, iar în conformitatea cu prevederile art. 5, alin. 1 din HG nr. 915 din 2015 "Oprirea funcționării ori utilizării construcțiilor sau amenajărilor se realizează până la obținerea autorizației de securitate la incendiu".

Gradul de pericol social al faptei contravenționale reținută în sarcina reclamantului rezidă, în principal, în aceea că, având în vedere specificul obiectivului (spațiu club - bar), în lipsa autorizației de securitate la incendiu - care să certifice siguranța exploatării în condiții de securitate la incendiu, repercusiunile unui eventual incendiu ar fi unele deosebit de grave, punând in pericol integritatea fizică sau chiar viața clienților care au înțeles să aleagă acest obiectiv.

Apreciază pârâtul că în această speță, instanța nu-și poate depăși competențele acordate prin dispozițiile art 997 Cod procedură Civilă, care o îndreptățesc numai la analiza aparenței dreptului, iar nu la justificarea acestuia. In plus, cât timp se poate presupune că ISU Olt a dispus luarea măsurii complementare constând în oprirea funcționării și utilizării spațiului cu destinație club - bar, printr-un act administrativ căruia legea îi conferă tripla prezumție relativă de legalitate, autenticitate și veridicitate.

Prin urmare, instanța nu poate proceda la verificarea valabilității actului sancționator - proces verbal de contravenție seria H nr.0043115 emis în data de 29.11.2015 și, implicit, la lipsirea de eficiență juridică a uncia dintre sancțiunile aplicate reclamantei, în cadrul unei proceduri sumare, în lipsa analizei fondului drepturilor părților ori a împrejurărilor de fapt care au atras o asemenea situație juridică.

În raport de aceste considerente, pârâtul susține că nu sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 997 Cod Procedură Civilă, respectiv vremelnicia, urgența și neprejudecarea fondului, întrucât ordonanța președințială nu are scopul de a stabili definitiv drepturile părților, motiv pentru care se solicită respingerea cererii de ordonanță președințială ca neîntemeiată și menținerea ca temeinică și legală a măsurii complementare de oprire a funcționării și utilizării spațiului cu destinație club - bar , dispusă prin procesul verbal de contravenție .

În drept, își întemeiază întâmpinarea pe dispozițiile art. 205 și urm. NCPC; Legea nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor; O.G. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor cu modificările și completările ulterioare, HG nr. 915/2015, H.G. 1739/2006. pentru aprobarea categoriilor de construcții și amenajări care se supun avizării și/sau autorizării privind securitatea la incendiu.

În probațiune, înțelege să se folosească de înscrisurile existente la dosarul cauzei, precum și de orice altă probă necesară și utilă soluționării cauzei.

În conformitate cu art. 223 alin. (3) NCPC, s-a solicitat judecarea cauzei și în lipsa reprezentantului instituției.

La întâmpinare au fost atașate următoarele înscrisuri: procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor Seria H nr.0043115 emis în data de 29.11.2015 de ISU Olt și avizul de securitate la incendiu emis în data de 19.12.2015.

În data de 28.12.2015 reclamanta formulează o altă cerere înregistrată pe rolul Judecătoriei Caracal sub nr.4625/207/2015, prin care solicită instanței să dispună pe cale de ordonanță președințială să i se permită să folosească spațiul comercial, situat în Mun. Caracal str. P. V. la parterul magazinului C…..în intervalul 30.12.2015-04.01.2016.

S-a invocat de către instanță din oficiu excepția litispendenței în conformitate cu dispoz. art.138 alin.1 C.p.c. și anume, "nimeni nu poate fi chemat în judecată pentru aceeași cauză, același obiect și de aceeași parte, înaintea mai multor instanțe competente sau chiar și înaintea aceleiași instanțe prin cereri distincte";.

În conf. cu dispoz. art.138 alin.3 C.p.c.când instanțele sunt de același grad excepția se invocă înaintea instanței sesizată ulterior. Dacă excepția se admite, dosarul va fi trimis de îndată primei instanțe investită.

Prin încheierea nr.853 din 30.12.2015 pronunțată de Judecătoria Caracal a fost admisă excepția litispendenței invocată de instanță din oficiu, iar dosarul s-a înaintat completului inițial investit, respectiv C.8 Ord. cu soluționarea dosarului 4577/207/2015.

S-a reținut îndeplinirea cumulativă a condițiilor prev. de art.138 alin.1 C.p.c. și anume: existența a două sau mai multe cereri cu părți, obiect și cauză identice; cererile să fie în curs de judecată la instanța competentă sau la instanțe deopotrivă competente; cererile identice să se afle pe rolul instanțelor de fond.

Totodată, instanța a mai reținut că, identitatea de obiect și cauză poate fi și parțială, fie atunci când o anumită cerere este reprodusă întocmai într-o altă acțiune cu mai multe capete de cerere, fie când însuși obiectul unei acțiuni este cuprins în obiectul unei a doua acțiuni cu aceeași cauză sau chiar o cauză diferită.

În speța dedusă judecății s-a constatat că, prin cele două cereri, reclamanta a solicitat în principal suspendarea aplicării măsurii complementare dispusă prin procesul verbal de contravenție emis de ISU Olt cu nuanțarea prin cererea ce formează obiectul dosarului nr.4625/207/2015 că, suspendarea măsurii complementare se solicită în intervalul 30.12.2015 - 04.01.2016.

De altfel, la termenul de judecată din data de 04.01.2016 reclamanta prin apărător precizează că, prin această cerere se solicită suspendarea măsurii complementare constând în oprirea funcționării spațiului comercial începând cu data de 04.01.2016 până la judecarea pe fond a plângerii împotriva procesului verbal de contravenție emis în data de 29.11.2015.

Analizând actele și lucrările celor două dosare, instanța reține următoarele:

În baza contractului de închiriere nr.34/21.01.2014, reclamanta SC I. A. I. SRL reprezentată prin I. P. , a închiriat de la SC R. _ M. SA Caracal prin reprezentat M. A. - administrator unic în calitate de proprietar, imobilul situat în Mun. Caracal str. P. V. nr…. magazin c…. - parter, constând în suprafața de 300 m.p.

Prin actul adițional nr.59 din 02.05.2014 la contractul de închiriere nr.87/25.05.2010 a intervenit o modificare în contract, în sensul că, începând cu data de 01.05.2014 suprafața închiriată este de 330 m.p.

Cu ocazia controlului efectuat de inspectorii ISU Olt în data de 29.11.2015 la societatea reclamantă, prin nota de control nr.4031851 din aceeași dată, s-au constatat o serie de nereguli, însă pentru cele mai grave s-a dispus măsura complementară de oprire a utilizării spațiului cu destinație club - bar, în conf. cu dispoz. art.3 alin.1 lit.c și f din HG nr.915/2015, întrucât nu s-a asigurat numărul minim de căi pentru evacuare față de valoarea de referință și a doua cale de evacuare nu este echipată cu instalații de iluminat de securitate, pentru evacuare.

Prin procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor seria H nr.0043115/29.11.2015, reclamanta a fost sancționată contravențional cu amendă în cuantum de 100.000 lei conform art.44 pct.6 din Legea nr.37/2006 privind apărarea împotriva incendiilor pentru încălcarea gravă a cerinței de securitate la incendiu, în ceea ce privește periclitarea vieții ocupanților și forțelor de intervenție.

S-a reținut de către inspectorii din domeniu că, reclamanta nu deține aviz de securitate la incendiu și funcționa fără obținerea autorizației de securitate la incendiu, sens în care abia în data de 28.12.2015 a solicitat avizul de securitate la incendiu fiind emis în data de 29.12.2915 avizul nr.121/15/SU.

Potrivit art. 997 alin. 1 C.pr.civ., instanța de judecată, stabilind că în favoarea reclamantului există aparența de drept, va putea să ordone măsuri provizorii în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara (...).

Din aceste dispoziții legale reiese faptul că, pentru verificarea condițiilor de admisibilitate a ordonanței președințiale instanța trebuie să constate că există o aparență de drept în favoarea reclamantei, care se află într-o situație ce impune o măsură urgentă, prin care să se prevină o pagubă iminentă și ireparabilă (sau înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări), iar această măsură trebuie să aibă un caracter provizoriu. Totodată, în analiza îndeplinirii cerințelor legale, instanța nu trebuie să prejudece fondul.

Pentru a fi admisibilă o cerere de ordonanță președințială trebuie îndeplinite cumulativ următoarele cerințe: aparența dreptului, caracterul provizoriu al măsurilor, existența unor cazuri grabnice și neprejudecarea fondului.

Aparența de drept este în favoarea reclamantului dacă poziția acestuia, în cadrul raportului juridic pe care se grefează ordonanța președințială este preferabilă din punct de vedere legal în condițiile unei sumare caracterizări și analize a situației de fapt.

Doctrina a evidențiat că "starea de fapt a unui proces se împletește întotdeauna in -disolubil cu cea de drept și judecătorul atunci când ordonă chiar o măsură provizorie trebuie să fie convins că această măsură este justă și conformă cu dreptul";.

Instanța reține că, prin procesul verbal de aplicare a sigiliului nr.4031851 din data de 29.11.2015 în baza prev. art.461 alin.1 din Legea nr.307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor cu modificările și completările ulterioare, s-a oprit funcționarea spațiului comercial cu destinația club - bar, măsura fiind determinată de încălcarea gravă a cerinței de securitate la incendiu în ceea ce privește periclitarea vieții ocupanților și forțelor de intervenție, reținându-se săvârșirea faptei prev. la art.3 alin.1 lit.c și f din HGR nr.915/2015 din același act normativ, de către reclamanta SC I. A. I. SRL, cu sediul în Mun. Caracal, punct de lucru în Mun. Caracal str. P. V. - parterul Magazinului C…, spațiu comercial cu destinația club-bar, pentru care s-a aplicat amendă contravențională în cuantum de 100.000 lei în temeiul art.44 pct. VI din Legea nr.307/2006.

Conf. art.46 alin. 2 din Legea nr.307/2006 pe durata opririi funcționării ori utilizării construcțiilor sau a amenajărilor potrivit art.44 pct.6 acestora li se aplică/ridică sigiliul de către personalul prevăzut la art.28 alin.2.

Cu privire la justificarea interesului reclamantei în promovarea prezentei cereri de ordonanță președințială, instanța reține că potrivit art. 46 al. 4 din Legea 307/2006 prin derogare de la dispozițiile art. 32 alin. (3) din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările ulterioare, plângerea împotriva procesului-verbal de constatare a contravenției și de aplicare a sancțiunii nu suspendă executarea sancțiunii contravenționale complementare aplicate potrivit art. 44 pct. VI.

Analizând îndeplinirea condițiilor privind cererea de ordonanță președințială prev. de art.997 alin.1 C.p.c., respectiv existența aparenței de drept în favoarea reclamantei, din cuprinsul procesului verbal atacat rezultă că activitatea acesteia a fost suspendată ca urmare a sancționării sale pentru încălcarea prevederilor art. 44 pct. VI din Legea 307/2006, cu aplicarea art. 3 alin. 1 lit. c și f din H.G. 915/2015.

Din probele administrate în cauză se constată că reclamanta nu a făcut dovada că, în ceea ce privește obiectivul cu destinația club - bar a funcționat cu respectarea cerinței de securitate la incendiu, chiar dacă după constatarea unor grave nereguli a încercat remedierea unor deficiențe, constând în lucrări de reamenajare a spațiului comercial, în sensul de a se crea trei uși de acces, respectiv de evacuare, astfel cum s-a susținut cu ocazia judecării prezentei cereri, nu există un proiect în acest sens, avizat de ISU Olt și nu s-a făcut dovada echipării cu sistem de iluminat de siguranță a căii de evacuare existente, dat fiind că, una dintre neregulile constatate de inspectorii ISU constă în, lipsa numărului minim de căi de evacuare față de valoarea de referință pentru cei 180 de utilizatori stabilindu-se că sunt necesare trei căi - fluxuri de evacuare, existând doar două fluxuri în momentul efectuării controlului.

Mai mult, contrar susținerilor reclamantei în sensul că a obținut toate avizele necesare funcționării, iar după data efectuării controlului a făcut demersuri în vederea îndeplinirii și a altor cerințe cu care nu a fost de acord, din înscrisurile depuse la dosarul cauzei, se constată că obiectivul controlat funcționează fără autorizație de securitate la incendiu, reclamanta rezumându-se să obțină pentru investiția realizată în suprafață de 330 m.p. doar avizul de securitate la incendiu și acest fapt în data de 29.12.2015.

Față de această situație, având în vedere că obiectivul controlat funcționează fără autorizația de securitate emisă de Inspectoratul pentru situații de urgență, în urma verificărilor în teren și a documentelor privind realizarea măsurilor de apărare împotriva incendiilor, îndeplinirea cerinței esențiale - securitate la incendiu, la construcții, instalații tehnologice și alte amenajări, fără să se asigure echiparea cu instalații de iluminat de securitate pentru evacuare la a doua cale de evacuare și nici nu s-a făcut dovada că s-au luat măsuri de remediere a deficiențelor constatate, în conformitate cu normele legale în materie, instanța pipăind fondul dreptului, constată că nu există o aparență de drept în favoarea reclamantei.

Este adevărat că suspendarea activității societății reclamante poate duce la pierderea unor venituri financiare, însă instanța apreciază că motivele economice invocate nu trebuie să primeze în detrimentul integrității fizice și chiar a vieții oamenilor care înțeleg să aleagă acest local, pentru diferite ocazii.

Gradul de pericol social al faptei contravenționale reținute în sarcina petentei rezidă, în principal, în aceea că, având în vedere specificul obiectivului- club-bar, în lipsa autorizației de securitate la incendiu care să certifice siguranța exploatării în condiții de securitate la incendiu, neechiparea cu instalații de iluminat de securitate a căilor de evacuare , repercursiunile unui eventual incendiu ar fi unele deosebit de grave punând în pericol integritatea fizică sau chiar viața oamenilor care frecventează acest local.

În plus, actul normativ în baza căruia a fost aplicată sancțiunea contravențională era în vigoare la momentul efectuării controlului și constatării deficiențelor privind respectarea normelor generale de apărare împotriva incendiilor, reclamanta având obligația să intre în legalitate după intrarea în vigoare a unor norme legale privind securitatea la incendiu.

Prin urmare, constată instanța că, nu s-a făcut dovada unor acte abuzive, a unor măsuri aplicate în mod nelegal de către ISU Olt, în contradicție flagrantă cu dispozițiile legii care să justifice suspendarea măsurii complementare, temporar, respectiv până la judecarea în fond a plângerii împotriva procesului verbal de contravenție înregistrată pe rolul Judecătoriei Caracal sub nr. …./207/2015.

De altfel,în cadrul soluționării plângerii formulată de petentă se va analiza actul sancționator sub aspectul legalității și temeiniciei,

În ceea ce privește caracterul urgent al cererii de ordonanță președințială, constată instanța că nu este îndeplinită această cerință, având în vedere scurgerea unui interval de timp de aproximativ o lună de zile din momentul producerii evenimentului ori al nașterii situației până la data promovării prezentei cereri.

De asemenea, urgența deosebită poate fi dedusă din importanța socială a dreptului a cărui păgubire/ pierdere se urmărește a fi evitată, dat fiind că, se invocă motive de ordin financiar (pierderea unor venituri substanțiale prin comparație cu cele realizate în aceeași perioadă din anul anterior, când spațiul a funcționat în aceleași condiții.

În consecință, apreciază instanța că nu se justifică admiterea ordonanței președințiale și nu se impune suspendarea măsurii complementare aplicată prin procesul verbal de contravenție emis în data de 29.11.2015, atâta timp cât aceasta are o bază legală în dreptul intern și este impusă de prevenirea generală a securității integrității corporale și a vieții persoanelor care ar ocupa spațiul respectiv în calitate de clienți, fiind dispusă pe o perioadă determinată, respectiv până la intrarea în legalitate (obținerea autorizației de securitate la incendiu).

Pentru toate aceste considerente, instanța urmează să respingă ca neîntemeiată cererea formulată de reclamantă, nefiind îndeplinite condițiile legale prev. de art.997 alin.1 C.p.c.

În ceea ce privește cererea de ordonanță președințială ce constituie obiectul dosarului nr……/207/2015 întrucât vizează suspendarea măsurii complementare pe o perioadă anterioară și anume 30.12.2015 - 04.01.2016 urmează a fi respinsă ca rămasă fără obiect.

Postat 29.01.2016

← Ordin de protectie. Jurisprudență Abuzuri; Locuinţe  Fond funciar. Jurisprudență Fondul funciar →

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Ordonanta presedintiala. Jurisprudență Ordonanţă Preşedinţială