Partaj de ascendent realizat printr-un testament
| Comentarii |
|
Lichidarea comunităţii şi partajarea bunurilor comune în timpul căsătoriei se poate face dacă donaţia-partajul de ascendent se încheie numai cu privire la bunurile proprii ale unuia din soţi
Cei doi soţi pot întocmi testamente (separate) prin care, fiecare în parte, să dispună de bunuri aflate în comunitate fără ca, în prealabil să fi lichidat regimul matrimonial al comunităţii legale de bunuri. Testamentele fiind manifestări de voinţă unilaterale vor putea să aibă conţinutul dorit de fiecare testator.
Prin urmare, este posibil ca unul dintre ele să cuprindă un partaj de ascendent, în vreme ce altul să nu-1 conţină, după cum este posibil ca al doilea soţ să nu întocmească testament. Partajul de ascendent dispus prin testament îşi va produce efecte la decesul testatorului, numai în privinţa transmisiunii către descendenţii săi a bunurilor pe care le deţinea, fie aflate în proprietatea sa exclusivă, fie în comunitate cu celălalt soţ; după deces, comunitatea se va lichida între soţul supravieţuitor şi moştenitorii soţului decedat, în condiţiile art. 355 din Codul civil, astfel încât efectele testamentului se vor definitiva în funcţie de cota-parte care se va stabili că acesta a deţinut-o potrivit contribuţiei la dobândirea bunurilor care au intrat în comunitate şi la achitarea datoriilor comune ale soţilor (art. 351).
Partajul de ascendent întocmit numai de unul dintre soţi nu poate produce efecte juridice decât în privinţa acelor bunuri ce vor intra în masa succesorală, astfel încât ceea ce se va transmite către descendenţi nu va reprezenta întotdeauna un bun stăpânit în întregime (sub regimul comunităţii prin aplicarea dispoziţiilor art.340 din Codul Civil), ci şi o cotă-parte (rezultată ca urmare a lichidării comunităţii). Lichidarea comunităţii se poate finaliza cu partajarea bunurilor intrând în această masă patrimonială, dar, de regulă, partajul se va face, numai după definitivarea dezbaterii succesorale, prin el punându-se capăt atât comunităţii cât şi indiviziunii succesorale. Dacă soţul care întocmeşte un testament cuprinzând partaj de ascendent doreşte să îl gratifice pe celălalt soţ va putea să o facă fie prin alt testament, fie precizând în cuprinsul aceluiaşi testament că acesta cuprinde atât partajul de ascendent al bunurilor autorului către descendenţii săi, făcut în scopul ca aceştia să nu rămână în stare de indiviziune, cât şi o liberalitate în favoarea soţului supravieţuitor.
De principiu, autentificarea testamentului ce cuprinde un partaj de ascendent nu justifică lichidarea comunităţii în timpul căsătoriei. In schimb, aceasta s-ar putea face dacă partajul de ascendent s-ar întocmi prin donaţie numai de către unul din soţi asupra bunurilor sale proprii; în acest caz s-ar impune lichidarea comunităţii şi partajarea bunurilor (art. 358 din Codul civil).
Spre a nu impieta asupra regimului matrimonial al comunităţii, soţii pot stabili prin convenţie matrimonială unele modalităţi privind lichidarea comunităţii convenţionale (art. 367, lit. e). Aceasta permite ca în timpul căsătoriei soţii să stabilească, de exemplu că unuia îi vor reveni anumite bunuri în nudă proprietate, iar celuilalt un uzufruct, ceea ce va consolida dispoziţiile testamentare de partaj făcute de unul dintre soţi în favoarea descendenţilor săi.
| ← Procură dată pentru transcrierea unui act de stare civilă sau... | Transfer proprietate autoturism prin act juridic unilateral -... → |
|---|
