Partaj judiciar. Jurisprudență Partaj
Comentarii |
|
Judecătoria BACĂU - Secţia Civilă Hotărâre nr. 6561 din data de 26.10.2016
Deliberând asupra cauzei civile de față, reține următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 27.08.2015 sub nr. 10408/180/2015 reclamanta S.C. XX S.R.L.a solicitat în contradictoriu cu pârâta XX pronunțarea unei hotărâri prin care instanța să dispună partajarea imobilului în suprafață construită la sol de 216,93 mp identificată pe punctele de contur 2-3-4-5-2 din schița anexă la raportul de expertiză întocmit de expertul X în dosarul nr. 12628/180/2007* al Judecătoriei X jud. Bacău, obligarea pârâtei la plata despăgubirilor pentru exercitarea în mod exclusiv a folosinței imobilului, împotriva voinței reclamantei.
În susținerea cererii, reclamanta a arătat că prin sentința civilă nr. 10167/13.12.2011 pronunțată de Judecătoria X în dosarul nr. 12628/180/20078, rămasă irevocabilă prin Decizia Civilă nr. 544/2014 prin care s-au respins recursurile, reclamanta a dobândit dreptul de coproprietate ca efect al accesiunii imobiliare asupra construcției în suprafață construită la sol de 186,32 m.p. identificată pe punctele de contur 20-21-4-5-20 din schița anexă la raportul de expertiză întocmit de expertul X în dosarul nr. 12628/180/2007* al Judecătoriei X. Având în vedere că doar o parte din clădire se găsește în proprietatea reclamantei, restul fiind în continuare în proprietatea pârâtei, asupra întregului imobil în suprafața construită la sol de 216,93 m.p. s-a născut o stare de indiviziune. Reclamanta a mai arătat că, deoarece este titulara unui drept de proprietate exclusivă asupra terenului în suprafață de 186,32 m.p. pe care este situată respectiva clădire, cota parte din întreg imobilul este reprezentată de fracția dintre suprafața de teren proprietatea reclamantei aflată sub clădire și suprafața de construită a întregii clădiri. Astfel, reclamanta a solicitat constatarea faptului că părțile au dobândi un drept de proprietate asupra imobilului situat în str. X, în suprafață totală construită la sol de 216,93 m.p. identificată pe punctele de contur2-3-4-5-2 din schița anexă la raportul de expertiză și constatarea faptului că reclamanta are o cotă corespunzătoare părții de teren ocupate de construcție, respectiv o cotă de 186,32, iar pârâtele o cotă de 30,61 și să dispună ieșirea părților din starea de indiviziune prin individualizarea fiecărei și să atribuie imobilul în raport de aceste cote.
În drept, reclamanta a invocat dispozițiile art. 636 alin. 2 , art. 669-670 Cod civil.
În dovedirea cererii, reclamanta a solicitat administrarea probei cu interogatoriul pârâtului, înscrisuri, expertize.
Cererea a fost legal timbrată cu suma de 7.525 lei reprezentând taxă judiciară de timbru aferentă cererii de ieșire din indiviziune și cu suma de 1.105 lei reprezentând taxă judiciară de timbru aferentă cererii de obligare a pârâtei la plata de despăgubiri.
Pârâta a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii, ca neîntemeiată.
În apărare, pârâtul a arătat că instanța de judecată învestită cu cererea de partaj nu poate să facă lămurirea conținutului unei alte hotărâri, ci doar instanța care a pronunțat hotărârea. Admisibilitatea acțiunii de partaj promovate depinde de existența calității de proprietar pentru părți și de chemare în judecată a tuturor coproprietarilor. Aceste chestiuni însă nu sunt stabilite în mod lămurit tranșate de instanța care a pronunțat hotărârea prin care s-a recunoscut dreptul de coproprietate și până atunci apreciază că partajul este o acțiune prematur introdusă. Pârâtul a mai arătat că se impune, în situația în care reclamanta nu solicită chemarea în judecată a X , introducerea forțată din oficiu a acesteia în temeiul dispozițiilor art. 78 Cod de procedură civilă. Asta pentru că raportul juridic deduse judecății are și X ca și parte, și mai degrabă aceasta are calitatea de coproprietar alături de reclamantă și pârât.
În drept, au fost invocate prevederile art. 194 alin. 1 lit. c) Cod de procedură civilă, art. 31 alin. 2 din O.U.G.80/2013
În dovedire, pârâta nu a solicitat administrarea de probe.
Reclamanta a formulat răspuns la întâmpinare, prin care a arătat că prin dispozitivul sentinței instanța de fond a anulat ca netimbrată cererea de intervenție în interes propriu formulată de X și a respins cererea de intervenție în interes alăturat, formulată de X De asemenea, instanța de fond în considerentele sentinței civile 10167/2011, concluzionează că imobilul ce a format obiectul litigiului se află în proprietatea X. Reclamanta a mai arătat că X nu poate fi parte în acest dosar de partaj, aceasta deși intervenită în dosarul de accesiune imobiliară, nu avea și nici nu a dobândit un drept de coproprietate. Cererea de lămurire a dispozitivului sentinței civile nr. 10167/2011 au tins spre clarificarea întinderii dreptului de coproprietate dobândit. De asemenea, reclamanta a mai arătat că este evident faptul că instanța învestită cu partajarea imobilului nu este chemată să facă lămurirea dispozitivului sentinței civile nr. 10167/2011, pentru care nici nu ar fi competentă, iar obiectul cererii este exprimat clar.
La termenul de judecată din data de 06.04.2016, pârâta a invocat excepția lipsei calității procesual pasive, motivele aduse în sprijinul excepției fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată.
În cauză, instanța a încuviințat administrarea probei cu înscrisuri și raport de expertiză specialitatea construcții extrajudiciar.
La ultimul termen de judecată, instanța a calificat apărarea din întâmpinare privind prematuritatea introducerii cererii de partaj, ca fiind o excepție procesuală.
La ultimul termen de judecată, instanța a dispus disjungerea capătului de cerere privind obligarea pârâtei la plata sumei de 20.000 lei, reprezentând lipsa de folosință a imobilului și formarea unui nou dosar având ca obiect acțiune în pretenții.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 10167/13.12.2011 pronunțată de Judecătoria X în dosarul nr. 12628/180/2007, devenită irevocabilă prin decizia nr. 544/19.05.2014 a Curții de Apel X , a fost admisă în parte cererea reclamantei privind dobândirea dreptului de proprietate asupra construcției edificate pe terenul situat în loc. X în suprafață de 216,93 mp, prin intermediul accesiunii imobiliare artificiale și s-a constatat că reclamanta a dobândit dreptul de coproprietate ca efect al accesiunii imobiliare asupra construcției în suprafață construită la sol de 186,32 mp identificată pe punctele de contur 20-21-4-5-20 din schița anexă la raportul de expertiză întocmit de expert X
În considerentele sentinței civile nr. 10167/13.12.2011 s-a reținut că cererea reclamantei este întemeiată în parte, întrucât construcția situată loc. X a fost edificată parțial pe terenul proprietatea acesteia, respectiv pe suprafața de 186,32 mp identificată pe punctele de contur 20-21-4-5-20 din schița anexă la raportul de expertiză întocmit de expert X din totalul suprafeței construcției de 216,93 mp. Astfel fiind, s-a reținut că reclamanta a dobândit dreptul de proprietate ca efect al accesiunii imobiliare asupra construcției în suprafață construită la sol de 186,32 mp identificată pe punctele de contur 20-21-4-5-20 din schița anexă la raportul de expertiză întocmit de expert X situată în X. Prin încheierea din data de 10.09.2015 pronunțată în dosarul nr. 12628/180/2007* al Judecătoriei X, rămasă definitivă prin neapelare, s-a dispus îndreptarea erorii materiale strecurate în minuta și dispozitivul sentinței civile nr. 10167/13.12.2011 pronunțată de Judecătoria X în dosar nr.12628/180/2007 în sensul că s-a constatat că reclamanta SC X SRL a dobândit dreptul de coproprietate ca efect al accesiunii imobiliare asupra construcției în suprafață construită la sol de 216,93 mp identificată pe punctele de contur 2-3-4-5-2 din schița anexă la raportul de expertiză întocmit de expert X situată în iar nu dreptul de coproprietate ca efect al accesiunii imobiliare asupra construcției în suprafață construită la sol de 186,32 mp identificată pe punctele de contur 20-21-4-5-20 din schița anexă la raportul de expertiză întocmit de expert X
În ceea ce privește excepțiile procesuale invocate în cauză, instanța, în temeiul art. 248 alin. 1 și alin. 2 C. pr. civ., se va pronunța cu prioritate asupra excepției lipsei calității procesual pasive a pârâtei.
Sub aspectul calității procesuale, aceasta presupune existența unei identități între cel ce figurează ca parte în procesul civil și titularul dreptului din raportul juridic de drept substanțial. Prin cererea de chemare in judecată, reclamanta este cea care trebuie să-și justifice atât propria calitate cât și calitatea procesuală a paratului. Prin indicarea obiectului cererii sale, precum și a temeiurilor de fapt și de drept pe care se bazează acest obiect, reclamanta justifică pretenția sa de a obține recunoașterea dreptului său pe calea acțiunii civile de la un anumit subiect civil. Pornind de la aceste elemente, instanța trebuie să constate dacă în raportul juridic de drept material dedus judecății pârâta este cea de la care se poate pretinde recunoașterea dreptului civil dedus judecății.
Prin cererea introductivă, reclamanta a solicitat partajarea imobilului în suprafață construită la sol de 216,93 mp situată în X invocând ca temei al dreptului de coproprietate sentința civilă nr. 10167/13.12.2011 pronunțată de Judecătoria X în dosarul nr. 12628/180/2007, devenită irevocabilă prin decizia nr. 544/19.05.2014 a Curții de Apel X și încheierea din data de 10.09.2015 pronunțată în dosarul nr. 12628/180/2007* al Judecătoriei X
Având în vedere că izvorul dreptului de coproprietate este reprezentat de sentința civilă nr. 10167/13.12.2011, astfel cum aceasta a fost îndreptată prin încheierea din data de 10.09.2015 pronunțată în cadrul aceluiași dosar, instanța reține că excepția lipsei calității procesual pasive, invocată de pârâtă, este neîntemeiată, întrucât în cuprinsul acesteia figurează în calitate de coproprietari, reclamanta SC X și pârâta X , cererea de intervenție în interes propriu formulată de X în cadrul dosarului nr. 12628/180/2007 al Judecătoriei X, fiind anulată, ca netimbrată, ceea ce exclude stabilirea unui drept de coproprietate și în patrimoniul acesteia din urmă.
Luând în considerare aceste aspecte, instanța nu poate reține calitatea de coproprietar și a X întrucât, în acest fel, s-ar nesocoti efectele juridice ale sentinței civile nr. 10167/13.12.2011 și a măsurilor dispuse prin aceasta. Cererea de intervenție formulată de către X , fiind anulată ca timbrată, nu a fost analizată pe fond de către instanța de judecată, astfel încât, la acest moment, nu se poate susține că prin intermediul sentinței pronunțate, instanța a recunoscut și în favoarea acesteia un drept de coproprietate. De asemenea, instanța reține că, în cuprinsul sentinței civile nr. 10167/13.12.2011, a fost analizată calitatea procesuală a pârâtei X și prin prisma celorlalte critici formulate de pârâta, care au fost respinse, ca neîntemeiate, astfel că, acestea nu pot fi reanalizate în cadrul prezentului dosar.
În consecință, instanța va respinge ca neîntemeiată excepția lipsei calității procesual pasive, invocată de pârâtă.
În ceea ce privește excepția prematurității formulării cererii de ieșire din indiviziune, instanța reține că, în conformitate cu dispozițiile art. 30 alin.1 raportat la dispozițiile art. 32 alin. 1 lit. d) C. pr. civ., pentru declanșarea oricărui proces civil este necesar ca o persoană să pretindă un drept subiectiv civil, iar, pentru a se bucura de protecție judiciară, dreptul subiectiv civil trebuie să fie recunoscut și ocrotit de lege, să fie exercitat în limitele sale externe și interne, să fie exercitat cu bună credință și să fie actual.
Cât privește cerința ca dreptul să fie actual, instanța reține că aceasta nu vizează stabilirea existenței dreptului pus în discuție, ci numai afirmarea dreptului respectiv, prin fomularea unei pretenții de către reclamant.
În cauză, instanța reține că dreptul pretins de reclamantă a devenit actual prin rămânerea definitivă a încheierii de îndreptare eroare materială pronunțată la data de 10.09.2015 în dosarul nr. 12628/180/2007* al Judecătoriei X prin care s-a stabilit, în patrimoniul părților, un drept de coproprietate asupra construcției în suprafață construită la sol de 216,93 mp situată în str. X . Este lipsit de relevanță faptul că instanța nu a stabilit și cotele ce se cuvin fiecărei părți, câtă vreme potrivit art. 984 alin. 1 C. pr. civ., cotele părți se stabilesc de către instanța învestită cu soluționarea partajului, iar reclamanta a solicitat în mod expres, prin cererea de chemare în judecată, stabilirea cotei ce se cuvine fiecărui coproprietar. A interpreta altfel înseamnă a obliga partea să rămână în indiviziune împotriva voinței sale, ceea ce ar contraveni principiului de ordine publică stabilit prin art. 728 alin. 1 C. civ. 1864 (aplicabil în speță față de faptul că starea de coproprietate s-a născut că urmare a unei hotărâri judecătorești pronunțate sub imperiul reglementării anterioare), ceea ce nu este permis.
Având în vedere aceste considerente, instanța va respinge excepția prematurității formulării cererii, ca neîntemeiată.
Pe fondul cauzei, se reține că potrivit art. 984 alin. 1 C. pr. civ., instanța stabilește bunurile supuse împărțelii, calitatea de coproprietar, cota-parte ce se cuvine fiecăruia și creanțele născute din starea de proprietate comună pe care coproprietarii le au unii față de alții.
Totodată, potrivit art. 980 C. pr. civ., cererile de împărțeală pot privi numai bunuri asupra cărora părțile dețin un drept de proprietate comună. Așadar, situația premisă pentru realizarea oricărei cereri de partaj constă în existența în patrimoniul părților a unui drept de proprietate comună.
În cauză, instanța reține că părțile se află într-o situație atipică, atât din punct de vedere juridic, cât și din punct de vedere faptic, întrucât, deși prin dispozitivul sentinței civile 10167/13.12.2011, astfel cum acesta a fost îndreptat prin încheierea de îndreptare eroare materială pronunțată la data de 10.09.2015, rămasă definitivă prin neapelare, acestora li s-a recunoscut un drept de coproprietate cu privire la întreaga construcție în suprafață totală de 216,93 mp identificată pe punctele de contur 2-3-4-5-2 din schița anexă la raportul de expertiză întocmit de expert X în cuprinsul considerentelor hotărârii judecătorești, s-a reținut că reclamanta deține un drept de proprietate exclusivă cu privire la suprafața de 186,32 mp identificată pe punctele de contur 20-21-4-5-20 din schița anexă la raportul de expertiză întocmit de expert X
Practic, instanța învestită cu soluționarea dosarului nr. 12628/180/2007*, deși în cuprinsul considerentelor hotărârii pronunțate a divizat bunul în materialitatea sa, atribuindu-i reclamantei suprafața de 186,32 mp din construcția în suprafața totală de 216,93 mp, delimitând-o în mod corespunzător prin trasarea punctelor de contur 20-21-4-5-20, împrejurare firească având în vedere că edificiul este un accesoriu al terenului aflat în proprietatea exclusivă a reclamantei, prin dispozitivul aceleași hotărâri, a constatat că cele două părți se află într-o stare de coproprietate cu privire la întreg bunul.
Instanța reține că starea de coproprietate, ca modalitate a dreptului de proprietate, există atunci când dreptul de proprietate asupra unui bun individual determinat aparține concomitent mai multor titulari.
Trăsătura esențială a coproprietății constă în aceea că fiecare dintre titularii dreptului deține o cotă-parte sau o fracție din dreptul de proprietate, fără că bunul corporal care formează obiectul acestui drept să fie divizat material. Bunul corporal care formează obiectul dreptului rămâne unitar, nedivizat, astfel încât cotele-părți din dreptul de proprietate al titularilor se întâlnesc asupra oricăreia dintre cele mai mici particule materiale ale bunului. Aspectul colectiv al dreptului de proprietate pe cote-părți rezultă din unitatea materială a bunului care constituie obiectul acestui drept, fiind necesar ca niciunul dintre coproprietari să nu stăpânească în exclusivitate o parte din bun.
Cât privește cotele-părți din dreptul de proprietate, acestea pot fi exprimate prin procente sau fracții și, în mod excepțional, prin unități de măsură. În această ultimă ipoteză, este esențial ca unitatea de măsură aleasă de părți să reprezinte reflecția unei cote-părți ideale și abstracte din dreptul de proprietate, care să nu producă prin ea însăși divizarea materială a bunului.
Altfel spus, instanța nu exclude posibilitatea ca dobândirea unei suprafețe dintr-un imobil, exprimată sub diferite forme (10 mp din imobil sau 2 camere din imobil), să nască o stare de coproprietate, atât timp, însă, cât aceasta reflectă voința părților de a dobândi o cotă parte ideală și abstractă din bun, iar nu bunul în materialitatea lui. Or, câtă vreme, în considerentele sentinței civile nr. 10167/13.12.2011, instanța a înțeles să individualizeze bunul primit de reclamantă, prin trasarea punctelor de contur ale suprafeței din imobil aflate în proprietatea acesteia, stabilind cu putere de lucru judecat partea din construcție asupra căreia reclamanta deține un drept de proprietate exclusivă, dobândit prin intermediul accesiunii imobiliare artificiale, respectiv suprafața de 186,32 mp identificată pe punctele de contur 20-21-4-5-20 din schița anexă la raportul de expertiză întocmit de expert X , instanța este obligată să aibă în vedere această împrejurare la realizarea partajului.
Dispozițiile art. 430 alin. 2 C. pr. civ. stabilesc faptul că nu numai dispozitivul hotărârii judecătorești dobândește autoritate de lucru judecat, ci și considerentele pe care acesta se sprijină, inclusiv cele prin care s-a rezolvat o chestiune litigioasă. Prin urmare, instanța este ținută nu numai de ceea ce s-a statuat prin dispozitivul sentinței civile nr. 10167/13.12.2011, dar și de chestiunea litigioasă tranșată prin considerentele aceleași hotărâri.
Astfel fiind, pentru realizarea partajului cu privire la construcția în suprafață totală de 216,93 mp situată în str. X , instanța va avea în vedere dispozitivul sentinței civile nr. 10167/13.12.2011 astfel cum acesta a fost îndreptat prin încheierea de îndreptare eroare materială pronunțată la data de 10.09.2015 în dosarul nr. 12628/180/2007*, rămasă definitivă prin neapelare, pentru reținerea stării de coproprietate, și considerentele hotărârii însoțite de concluziile raportului de expertiză întocmit de expert X și ale suplimentului la raportul de expertiză întocmit de expert X , pentru realizarea loturilor și atribuirea bunurilor în proprietatea exclusivă a fiecărei părți.
În viziunea instanței, extrem de important este faptul că, în cuprinsul considerentelor hotărârii, s-a reținut că reclamanta a dobândit dreptul de proprietate asupra construcției, ca urmare a intervenirii accesiunii imobiliare artificiale, mod originar de dobândire a dreptului de proprietate, deci a împrejurării că aceasta este proprietar exclusiv cu privire la suprafața de teren de 186,32 mp, si, drept urmare, pe calea realizării partajului, în nici un caz, nu s-ar putea ajunge la o situație în care acesteia să-i fie atribuită altă suprafață decât cea identificată prin punctele de contur 20-21-4-5-20 din schița anexă la raportul de expertiză întocmit de expert Lucian Dragomirescu , iar pârâtei, altă suprafață decât suprafața de 30,61 mp identificată cu punctele de contur 20-21-3-2-20, întrucât, în caz contrar, s-ar încălca efectul pozitiv al puterii de lucru judecat al considerentelor sentinței civile nr. 10167/13.12.2011, și totodată, dreptul de proprietate exclusivă al fiecărei părți asupra construcției dobândite în temeiul accesiunii imobiliare artificiale, ca mod originar de dobândire al dreptului de proprietate.
Pornind de la elementele anterior expuse, instanța reține că părțile dețin un drept de coproprietate cu privire la construcția situată în str., în suprafață de 216,93 mp identificată pe punctele de contur 2-3-4-5-2 din schița anexă la raportul de expertiză întocmit de expert X , astfel cum rezultă din dispozitivul sentinței civile nr. 10167/13.12.2011 astfel cum acesta a fost îndreptat prin încheierea de îndreptare eroare materială pronunțată la data de 10.09.2015 în dosarul nr. 12628/180/2007*.
Din dreptul de coproprietate existent în patrimoniul părților, reclamanta deține un procent de 85,89%, procent obținut prin raportarea suprafeței de 186,32 mp la întreaga suprafață a construcției de 216,83 mp, iar pârâta deține un procent de 14,11%, procent obținut prin raportarea suprafeței de 30,61 mp la întreaga suprafață a construcției de 216,83 mp.
Sub aspectul atribuirii bunurilor, instanța, având în vedere considerentele anterior expuse, raportul de expertiză tehnică specialitatea construcții întocmit de expert X în cadrul dosarului civil nr. 12628/180/2007* al Judecătoriei Bacău și suplimentul la raportul de expertiză întocmit de expert X în cadrul aceluiași dosar, va atribui reclamantei construcția în suprafață de 186,32 mp, de la subsol până la acoperiș, identificată pe punctele de contur 20-21-4-5-20 din schița anexă la raportul de expertiză întocmit de expert X , respectiv:
- subsolul clădirii aflat pe terenul acesteia, conform releveu subsol anexat suplimentului la raportul de expertiză întocmit de expert X l (f. 240 din dosarul civil nr. 12628/180/2007* al Judecătoriei X );
- camerele 8, 9, grup sanitar 10, 11, casa scării - hol 12, în suprafață de 36,44 mp, hol 13, camerele 14, 15, 16, hol 17, camerele 18, 19, 20, 21, de la parterul construcției, conform releveu parter anexat suplimentului la raportul de expertiză întocmit de expert X (f. 241 din dosarul civil nr. 12628/180/2007* al Judecătoriei X );
- birou 24, holuri 25, 26, casa scării 27, holuri 28, 29, WC 30, oficiu OJSD Bacău 31, Președinte 32, secretariat 33, vicepreședinte 34, camera 35 și Revista X 36, de la etajul 1 al construcției conform releveu etaj 1 anexat suplimentului la raportul de expertiză întocmit de expert X (f. 242 din dosarul civil nr. 12628/180/2007* al Judecătoriei X ).
Pârâtei urmează să-i fie atribuită suprafața de 30,61 mp, identificată pe punctele de contur 21-20-2-3-21 din schița anexă la raportul de expertiză întocmit de expert X respectiv:
- camerele 6, 7 și casa scării - hol 12, în suprafață de 3,5 mp, de la parterul construcției, conform releveu parter anexat suplimentului la raportul de expertiză întocmit de expert X (f. 241 din dosarul civil nr. 12628/180/2007* al Judecătoriei X );
- birou 22 și secretariat 23 de la etajul 1 al construcției conform releveu etaj 1 anexat suplimentului la raportul de expertiză întocmit de expert XX (f. 242 din dosarul civil nr. 12628/180/2007* al Judecătoriei X ).
În baza art. 453 C. proc. civ., având în vedere admiterea cererii de chemare în judecată, precum și faptul că în litigiile având ca obiect ieșire din indiviziune fiecare dintre coindivizari trebuie să suporte cheltuielile de judecată proporțional cu cota ce îi revine din masa partajabilă, întrucât aceste cheltuieli profită tuturor, instanța va obliga pârâta la plata către reclamantă a sumei de 1061,77 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând taxă judiciară de timbru calculată proporțional cu cota-parte deținută din imobil.
← Divorţ. Jurisprudență Situaţii la divorţ | Acţiune în constatare → |
---|