Partaj. Jurisprudență Partaj
| Comentarii |
|
Judecătoria MOINEŞTI Sentinţă civilă nr. 830 din data de 30.04.2014
Constată că prin acțiunea înregistrată sub nr. …/260/2009 pe rolul Judecătoriei Moinești, jud.Bacău reclamantul D.I. a chemat în judecată pe numiții D.M., Î.E., Î.M., Î.C., Î.M., Î.N. Î.S., Î.V., Î.D. și Î.M. pentru ieșirea din indiviziune asupra averii rămase la decesul mamei sale Î.I., decedată la 16.02.2008, cu ultimul domiciliu în Comănești,jud. Bacău , cu cheltuieli de judecată.
Acțiunea a fost timbrată cu 19 lei prin chitanța nr.7016568/22.06.2009 , 3 lei timbru judiciar și în motivare se arată că reclamantul dorește împărțirea averii rămase după defuncta mamă și pârâții Î.N., Î.S. , Î.V. , Î.D. și Î.M. să raporteze suprafața de 22 prăjini teren arabil pe care tatăl lor Neculai , actualmente decedat l-a folosit în timpul vieții , teren provenit tot de la defunctă.
În drept au fost invocate prevederile art.728 și următoarele Cod civil.
Prin întâmpinarea-reconvențională formulată de pârâtul Î.S. acesta a arătat că cererea de partaj să fie admisă în parte deoarece din suprafața totală de 6100 mp , cea de 179 mp a cumpărat de la defunctă în timpul vieții sale, nu este de acord cu cererea de raport deoarece sunt proprietarii terenului prin s.c. nr…../1998 și a solicitat chemarea în judecată a numiților D.I., D.M., Î.E., Î.M., Î.C. pentru perfectarea vânzării suprafeței de 179 mp teren situat la Comănești, str. S….., teren pe care acesta arată că la data de 25.05.1998 l-a cumpărat de la Î.I. la prețul achitat de 3.000.000 lei rol.
Cererea nu a fost motivată în drept.
Cererea a fost timbrată cu 136 lei prin chitanța nr.0106769/17.02.2010 , 1,50 lei timbru judiciar .
În cauză s-au depus acte , s-au luat interogatorii , s-au audiat martori , s-a efectuat expertiză topo prealabilă , probatorii din analiza cărora instanța a reținut următoarele:
La data de 16.02.2008 a decedat Î.I. , cu ultimul domiciliu în Comănești, jud.Bacău.
Conform sesizării privind deschiderea procedurii succesorale și a actelor de stare civilă depuse la dosar , au rămas moștenitori cu vocație succesorală , în calitate de descendenți direcți , fii și fiice : Î.M. , Î.E., Î.C. , Î.N. fiu decedat (cu moștenitorii : Î.N. , Î.S., Î.V., Î.D., Î.M. ) și D.I. , D.M..
Din declarațiile martorilor A.G. (fila 103) și chiar a martorilor pârâtului Î.S. respectiv: F.L. (fila 98), M.G. (fila 101 dosar), D.F. (fila 102) rezultă că suprafața de teren solicitată la masa de partaj a aparținut defunctei care a stăpânit-o de peste 70 de ani , fiind moștenire de la părinții săi.
Instanța va proceda, în aceste condiții, la verificarea îndeplinirii a celor două condiții impuse de lege pentru aplicarea instituției juridice a uzucapiunii de 30 de ani, și anume: existența unei posesii utile, neviciate, fie ea de bună sau de rea-credință și exercitarea neîntreruptă a acestei posesii timp de 30 de ani.
Cu privire la prima condiție, instanța o consideră îndeplinită , fiind o posesie utilă, așa cum este definită aceasta de art.1847 C.civ., și anume o posesie continuă, neîntreruptă, netulburată, publică și sub nume de proprietar. Calitățile cerute posesiei pentru a uzucapa fiind de a reprezenta o posesie continuă, netulburată, publică și neechivocă, acestea se regăsesc în cauza de față așa cum rezultă din toate probele administrate.
Astfel, caracterul continuu al posesiei reclamantei reiese din efectuarea actelor de stăpânire asupra imobilului cu regularitatea impusă de natura lucrului prin ocuparea imobilului și plata anuală a taxelor și impozitelor, în calitate de titular de rol fiscal, coroborate cu declarațiile martorilor audiați în cauză, posesoarea comportându-se ca adevărată proprietară, calitate în care de altfel a fost cunoscută de către martori.
Depozițiile acelorași martori vin și în sprijinul dovedirii caracterului netulburat al posesiei , rezultând că din momentul dobândirii imobilelor , nu a fost tulburată de nimeni în exercitarea actelor de stăpânire, ceea ce atestă că posesia nu a fost dobândită sau conservată prin acte de violență.
Caracterul public al posesiei reiese din însăși natura de bun imobil a obiectului litigiului, care împiedică exercitarea unei posesii pe ascuns. De altfel, publicitatea posesiei rezultă și din declarațiile martorilor, în sensul că aceștia au cunoscut proprietara imobilelor în litigiu, calitate ce nu le-a fost contestată de nimeni.
Caracterul neechivoc al posesiei, respectiv că posesoarea a intrat în stăpânirea imobilului cu intenția de a se comporta față de acestea în calitate de proprietar și nu cu intenția de a-l deține pentru altul, este susținut de prezumția relativă de neprecaritate instituită de art.1854 C.civ. care se coroborează cu atitudinea de se a deschide rol fiscal , de a plăti cu regularitate taxele și impozitele .
Cea de-a doua condiție, respectiv exercitarea neîntreruptă a posesiei timp de 30 de ani, este de asemenea îndeplinită în cauză. Fiind dovedit momentul începerii posesiei, respectiv cu aproximativ 70 de ani în urmă , se beneficiază de prezumția relativă de continuitate stabilită de art.1850 C.civ., potrivit căreia posesorul care probează că a posedat într-un moment dat mai înainte , este presupus că a posedat tot timpul intermediar.
Față de îndeplinirea acestor două condiții, instanța constată că, în baza art.1890 C.civ. coroborat cu art.111 C.pr.civ., s-a dobândit proprietatea asupra imobilelor prin uzucapiunea de 30 de ani.
Din conținutul raportului și suplimentului de expertiză topo rezultă că suprafața totală reală din teren este de 6.260,74 mp teren arabil și fâneață , pentru care reclamantul și-a majorat petitul acțiunii.
În ceea ce privește cererea de raport va fi respinsă pentru următoarele considerente: conform disp. art.738 C.civ. ,,fiecare erede raportează la masa succesiunii…, donațiunile ce a primit si sumele ce este dator către succesiune";.
Descendenții și soțul supraviețuitor care au primit donații de la defunct în timpul vieții acestuia, direct sau indirect, în cazul în care la moștenire vin mai mulți descendenți ori unul sau mai mulți descendenți și soțul supraviețuitor, au obligația de a aduce la masa succesorală acele donații, la cererea celor care nu au fost gratificați, dacă donatorul nu a dispus altfel.
Pe cale de consecință reclamantul trebuia să facă dovada că defuncta a încheiat un contract de donație pentru terenul în suprafață de 22 prăjini și care fiind vorba de imobile , acesta trebuia sub sancțiunea nulității absolute să fie întocmit sub formă autentică.
Donația este un act juridic solemn, întrucât valabilitatea ei este condiționată de exprimarea consimțământului părților, personal sau prin mandatar numai în forma autentică. Daca obiectul donației îl constituie un bun imobil, pentru încheierea actului este necesară îndeplinirea și a celorlalte condiții prevăzute de lege pentru înstrăinarea de imobile.
Reclamantul nu a depus la dosarul cauzei un act autentic din care să rezulte că defunctul Î.N. a primit prin donație terenul pentru care s-a solicitat raportarea.
În baza art.6735 -6736 Cod proc.civ prin Încheierea din data de 23.01.2013 , s-a constatat că masa succesorală rămasă după defuncta Î.I. decedată la data de 16.02.2008, cu ultimul domiciliu în Comănești , jud.Bacău se compune din: 6.260,74 mp teren arabil și fâneață cu vecinii:F.I., M.S , Î.S. și Î.M. , teren situat în Comănești, str.S…., jud.Bacău.
Moștenitori cu vocație succesorală au rămas : în calitate de descendenți direcți , fii și fiice : Î.M. , Î.E., Î.C. , Î.N. fiu decedat (cu moștenitorii : Î.N. , Î.S., Î.V., Î.D., Î.M. ) și D.I. , D.M. , cu o cotă de partaj este de 1/6 pentru fiecare descendent direct , moștenitorii defunctului Î.N. în indiviziune.
În conformitate cu disp. art.6736 alin.1 C.pr.civ, au fost numiți experți de specialitate topo care să evalueze bunurile, să formuleze propuneri de lotizare, cu respectarea posesiei, intereselor părților, pe cât posibil în natură și evitarea sultelor prea mari.
Raportul de expertiză de specialitate topo a fost contestat de către reclamant deoarece la măsurătorile efectuate a fost găsită o suprafață de 2 m în plus față de raportul de expertiză efectuat anterior.
Instanța a solicitat de la expert explicații pentru această situație și în suplimentul la raportul de expertiză acesta arată că diferența de teren se datorează faptului că anteriorul specialist a folosit stația locală , efectuând expertiza în sistem de proiecție local iar acesta din urmă a făcut măsurători cu ajutorul GPS cu dublă frecvență în modul de lucru RTK , în sistem de proiecție " Stereo 1970 " .
Astfel metoda de măsurare a ultimului expert are la bază o metodă tehnică și științifică mult mai eficientă și de altfel consecința pentru reclamant nu are relevanță în condițiile în care suprafața respectivă este cuprinsă în lotul nr.6 , neinfluențând lotizarea finală.
Moștenitorii au solicitat partajarea în natură , în funcție de posesie , expertul având în vedere opțiunile părților .
Instanța a avut în vedere și conținutul procurii de la fila 247 dosar , în sensul că Î.E. și Î.C. , să le fie atribuite loturile inversate , respectiv prin prima variantă de lotizare să se schimbe titularul lotului nr.4 cu lotul nr.5.
După închiderea dezbaterilor , reclamantul D.I. prin apărător a solicitat ca expertul să fi creat o servitute de trecere în partea sudică a terenului său , solicitare care urmează să fie respinsă deoarece cererea sa nu face obiectul prezentei cauze.
În data de 25.05.1998 , Î.S. în calitate de promitent - cumpărător și Î.I. , au întocmit un înscris sub semnătură privată denumit " chitanță ";, prin care vânzătoarea Î.I. se obliga să îi transmită în viitor dreptul de proprietate cu privire la suprafața de o prăjină teren arabil , la prețul de 3000.000 lei.
Chitanța prezintă ca semnături a vânzătoarei Î.I. și Î.M. dar în urma cercetărilor efectuate de către organele abilitate , respectiv prin expertiza efectuată de experți criminaliști din cadrul Institutului Național de Criminalistică București , a rezultat că vânzătoarea a semnat personal înscrisul și nu există certitudine cu privire la semnătura numitei Î.M. dacă a semnat ea sau Î.S. , astfel Parchetul de pe lângă Judecătoria Moinești a dispus prin Rezoluția din dosar nr…../P/2010 , scoaterea de sub urmărire penală a numitului Î.S. pentru săvârșirea infracțiunii de fals , prevăzută de art.290 alin.1 Cod penal , deoarece fapta nu există.
S-a invocat faptul că prezenta chitanță nu îndeplinește condițiile unui act sub semnătură privată , respectiv lipsa elementelor esențiale : cine vinde , cui vinde și care este suma cu care s-a înstrăinat imobilul.
Din analiza înscrisului sub semnătură privată , rezultă cu certitudine elementele menționate anterior.
Deși martora F.L. care a fost propusă de reclamant (fila 98 dosar) relatează că știe că defuncta a dat o prăjină numitului Î.S. , teren pe care acesta l-a folosit și în timpul vieții ei și că nu s-a achitat prețul vânzării, pentru că fiind destul de apropiată de aceasta , i-ar fi relatat.
Martorul M.G. (fila 101) declară că ar fi primit Î.S. teren de la Î.I. , aproximativ 3 prăjini , pe care a construit niște șuri , un șopru , l-a împrejmuit cu gard , cât trăia Î.I. dar nu are cunoștință de vreun act sub semnătură privată sau de prețul aferent.
Martorul D.F. (fila 102 dosar ) spune că gardul care împrejmuiește terenul în litigiu a fost construit de pârât și construcțiile au fost ridicate în timp ce proprietara terenului trăia.
Martora A.G. (fila 103 ) confirmă ridicarea unor construcții de către pârât pe suprafața respectivă dar nu știe de existența unei convenții scrise între părți.
Cu privire la natura juridică a convenției cuprinse în înscrisul sub semnătură privată mai sus menționat, instanța apreciază că acesta este o promisiune sinalagmatică de vânzare - cumpărare ( antecontract ).
În cauză a fost probată și calitatea de proprietară a pârâților în calitate de moștenitori ai vânzătoarei .
În consecință, instanța apreciază că între părți s-a încheiat o promisiune sinalagmatică de vânzare cumpărare, valabilă atât sub aspectul condițiilor de fond prevăzute de art. 948 cod civil cât și al condițiilor de formă, promisiune care reprezintă un act de previziune, de proiectare în viitor a unei vânzări.
Cu toate acestea, pârâții au refuzat să-și îndeplinească obligația legal asumată prin înscrisul sub semnătură privată , în calitate de moștenitori , respectiv de a proceda la autentificarea înscrisului ( în acord și cu dispozițiile legii 247 / 2005, art. 2 al 1 ), deși cealaltă parte și-a realizat-o pe a sa, ceea ce dă naștere la o răspundere contractuală și la posibilitatea creditorului de a obține executarea silită în natură a obligației de a face. Potrivit art. 969 cod civil, convenția părților reprezintă legea acestora, iar potrivit art. 1073 cod civil, creditorul are dreptul de a dobândi îndeplinirea exactă a obligației sale.
Se va avea în vedere faptul că înscrisul denumit chitanță , nu a fost anulat și nici declarat fals.
Suprafața de teren care face obiectul perfectării a fost individualizată prin expertiza topo și face parte din lotul pârâtului ,în conformitate cu repartizarea loturilor în urma partajului judiciar.
Găsind astfel îndeplinite toate cerințele de admisibilitate ale acțiunii, în baza art. 948, art 969 și art. 1073 - 1077 cod civil, instanța va admite cererea reclamantului și va pronunța o hotărâre care să țină loc de act autentic de vânzare-cumpărare.
Pe cale de consecință , conform art. 728 Cod civil, nimeni nu poate fi obligat a rămâne în indiviziune , un coerede poate oricând cere împărțeala succesiunii , pe cale de consecință va fi admisă acțiunea reclamantului și se va dispune ieșirea din indiviziune , conform expertizei finale și a suplimentului de expertiză Monoranu .
În baza art. 274 Cod proc civilă , vor fi compensate onorariile de apărători și vor fi obligați pârâții către D.I. , moștenitorii Î.N. în indiviziune , la câte 173,85 lei fiecare cheltuieli de judecată , reprezentând 1/6 din taxa de timbru , timbru judiciar și onorarii experți.
| ← Plati. Jurisprudență Plăţi | Plati. Jurisprudență Plăţi → |
|---|
