Partaj succesoral - admite excepţia inadmisibilităţii - respinge cererea
| Comentarii |
|
Judecătoria MIZIL Sentinţă civilă nr. 932 din data de 22.11.2016
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei Mizil la data de 24.06.2016 sub nr……/259/2016, reclamantul T.M.B. a chemat în judecată pe pârâții M.E., D.M., S.S., T.E., T.I. și C.A., solicitând pronunțarea unei hotărâri prin care să se constate calitatea de moștenitori legali a părților și să se dispună partajul averii succesorale rămasă de pe urma defuncților T. E. și T. C.
În motivarea cererii, a arătat reclamantul că defuncta T.E. a decedat la 29.09.2002, iar T.C. la data de 05.11.2006, având ultimul domiciliu în comuna Ciorani, județul Prahova.
A susținut reclamantul că, moștenitori cu vocație la succesiunea defunctei T. E., care a fost soția defunctului T.G., conform certificatului de moștenitor nr.20/07.03.2000 emis de BNP M.C., a rămas el și pârâtele M. E. și D.M., în calitate de nepoți din partea fiului T.C., decedat la 05.11.2006, pârâta S.S., în calitate de fiică precum și pârâții T. E., T. I. și C.A., soție supraviețuitoare, respectiv nepoți din partea fiului T. D., decedat la data de 11.03.2008.
În ceea ce privește defuncta T.E, reclamatul a solicitat partajarea suprafețelor de 15.500 m.p. teren arabil extravilan, 158 m.p., 142 m.p. arabil intravilan și 254 m.p. curți construcții din titlul de proprietate nr.135844/ 21.03.1994, iar pentru defunctul T.C., reclamantul a menționat că, din masa bunurilor partajabile face parte o anexă și o casă, situate în comuna Ciorani, județul Prahova - locuința având pereți din paiantă, acoperită cu țiglă, compusă din două camere și hol, construită de acesta pe terenul de 254 m.p. curți construcții, conform adeverinței nr.5141/2016 emisă de Primăria comunei Ciorani, județul Prahova. A specificat reclamantul că locuința este foarte degradată, iar anexa gospodăreasca nu mai există, dărâmându-se din cauza vechimii.
A solicitat reclamantul partajarea bunurilor menționate mai sus conform tranzacției părților și consfințirea printr-o hotărâre de expedient, dată fără drept de apel.
În drept, cererea a fost întemeiată pe disp.art.1143 C.civ., art. 438-441 și art.979 și urm. C.pr.civ.
În susținerea cererii, reclamantul a depus la dosar, în copie conform cu originalul, certificatele de deces ale defuncților, anexele nr.1, titlul de proprietate menționat, certificatului de moștenitor nr. 20/07.03.2000 emis de BNP M.C., certificat pentru atestarea că petentul este cunoscut ca proprietar, proces verbal de identificare imobil, certificat fiscal, certificat de sarcini, adeverința rol agricol, acte de identitate și stare civilă, precum și tranzacția încheiată de părți.
În procedura prealabilă, urmare a dispozițiilor instanței, la data de 05.07.2016 reclamantul și-a precizat acțiunea, arătând că obiectul cererii este partaj succesoral de pe urma defuncților T.E., conform certificatului de moștenitor nr.20/07.03.2000, pentru terenul aferent construcției și T.C., pentru locuință.
Legal citați pârâții nu au depus întâmpinare.
La data de 25.08.2016, odată cu fixarea termenului de judecată (18.10.2016), instanța a dispus citarea tuturor părților, cu mențiunea de a face dovada îndeplinirii procedurii prealabile, în sensul de a depune încheierile emise de notarul public cu privire la verificarea evidențelor succesorale pentru defuncta T. E.
La termenul din data de 22.11.2016 instanța, în conformitate cu disp.art.193 al. 3 tz.a II-a C.pr civ., a invocat excepția inadmisibilității acțiunii.
Analizând actele și lucrările dosarului prin prisma excepției invocate, instanța a constatat următoarele:
Potrivit art.193 al.1 C.pr.civ., dacă legea prevede în mod expres, sesizarea instanței se poate face numai după îndeplinirea unei proceduri prealabile, iar dovada îndeplinirii acestei proceduri prealabile se anexează la cererea de chemare în judecată.
În ceea ce prevede dezbaterea procedurii succesorale, art.193 al.3 C.pr.civ. prevede că, la sesizarea instanței, reclamantul va depune încheierea emisă de notarul public cu privire la verificarea evidențelor succesorale prevăzute de Codul civil, neîndeplinirea procedurii prealabile putând fi invocată și de către instanță, din oficiu.
În cauza dedusă judecății, prin acțiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei Mizil la data de 24.06.2016 sub nr.1189/259/2016 reclamantul T. M.B., în contradictoriu cu pârâții M. E., D.M., S.S., T. E., T.I. și C. A. a solicitat pronunțarea unei hotărâri prin care să se constate calitatea de moștenitori legali a părților și să se dispună partajul averii succesorale rămasă de pe urma defuncților T.E., decedată la data de 29.09.2002 și T.C., decedat la data de 05.11.2006 .
În conformitate cu prevederile legale mai sus arătate și cu dispozițiile exprese ale instanței, reclamantul avea obligația de a depune, odată cu cererea de chemare în judecată sau, cel târziu la primul termen de judecată, încheierea emisă de notarul public cu privire la verificarea evidențelor succesorale prevăzute de Codul civil.
Reclamantul și-a îndeplinit această obligație doar parțial, anexând cererii de chemare în judecată încheierile emise de notarul public cu privire la verificarea evidențelor succesorale prevăzute de Codul civil pentru defunctul T. C.
Deși a fost asistat de avocat pe parcursul procesului și a primit personal adresa prin care instanța i-a pus în vedere să facă dovada îndeplinirii procedurii prealabile, în sensul de a depune încheierile emise de notarul public cu privire la verificarea evidențelor succesorale pentru defuncta T.E., contrar prevederilor legale și dispozițiilor exprese ale instanței, reclamantul a depus la dosarul cauzei doar certificatul de deces (fila 44) și sesizarea pentru deschiderea procedurii succesorale.
Procedura prealabilă a verificării registrului de evidență a procedurilor succesorale nu ar fi fost obligatorie dacă reclamantul ar fi solicitat doar sistarea stării de indiviziune, succesiunea fiind, în prealabil, dezbătută la notar și finalizată prin emiterea unui certificat de moștenitor; în cauză, însă, s-a solicitat inclusiv ca instanța să constate calitatea de moștenitori legali a părților.
Astfel, părțile aveau obligația de a proba că s-au efectuat verificări în registrele prevăzute de lege și că s-a constatat că nu s-a finalizat vreo procedură succesorală în cauză, nu că ar fi încercat realizarea procedurii succesorale.
Excepția lipsei procedurii prealabile, în lumina art.193 al.3 C.pr.civ., este o excepție de fond (fiind obligatorie pentru declanșarea procesului), peremptorie (duce la respingerea acțiunii) și absolută. De aceea, în lipsa unei prevederi exprese, pentru a se asigura respectarea principiului soluționării cauzelor într-un termen rezonabil, instanța a trebuit să invoce această excepție la primul termen de judecată.
În condițiile în care prin viza din data de 25.08.2016 instanța a dispus citarea părților cu mențiunea de a depune încheierile emise de notarul public cu privire la verificarea evidențelor succesorale pentru defuncta T. E., față de caracterul de ordine publică al excepției, dedus din posibilitatea invocării de către instanță din oficiu și fără a exista o limită în timp, și față de scopul reglementării procesuale civile (de accelerare a judecării proceselor), nu se poate acorda nici un nou termen, care să acopere lipsa procedurii prealabile, în cauză nefiind vorba despre faptul că, din eroare, părțile ar fi omis să depună la dosar dosar dovada procedurii prealabile întocmite anterior sesizării instanței.
Pe de altă parte, în condițiile în care defunctul T. C. este, potrivit sesizării pentru deschiderea procedurii succesorale, fiul postdecedat al defunctei T.E., nu se poate soluționa cauza nici în ceea ce privește dezbaterea procedurii succesorale a acestuia, în cadrul acestui proces sau al unui disjuns din prezenta cauză, întrucât nu se poate stabili cu certitudine masa succesorală.
Astfel, actele care, în opinia reclamantului, atestă dreptul de proprietate al defunctului asupra construcțiilor sunt certificatul pentru atestarea că petentul figurează ca proprietar, emis în baza unui Regulament în prezent abrogat, care constată că defuncții T.Gh. și T.C. figurează înscriși cu construcții S.C.1 = 72 m.p. și S.C.2 = 24 m.p. și certificatul de atestare fiscală, iar terenul pe care se află aceste construcții se regăsește în certificatul de moștenitor nr.20/07.03.2000 emis pentru defunctul T. Gh. (al cărui unic moștenitor pare a fi defuncta T.E.
| ← Litigiu de asigurări sociale.. Jurisprudență Asistenţă şi... | Cont.adm .acţiune având ca obiect acordarea diferenţei între... → |
|---|
