Partaj succesoral. Efectele hotărârii judecătoreşti faţă de terţi
| Comentarii |
|
În privinţa efectelor recunoscute de instanţă hotărârii judecătoreşti, actul jurisdicţional (ca orice act juridic, în general) produce pe lângă efecte obligatorii între părţi, întemeiate pe principiul relativităţii, şi efecte de opozabilitate faţă de terţi. Deci hotărârea nu poate fi ignorată de către terţi, sub motiv că nu au participat în procesul finalizat prin adoptarea ei. Faţă de aceştia, însă, hotărârea se va opune cu valoarea unui fapt juridic şi cu valoarea unui mijloc de probă (respectiv de prezumţie, potrivit art. 1200 pct. 4 C.civ.). În acelaşi timp, pentru că terţul nu a participat la dezbaterea judiciară finalizată prin hotărârea judecătorească ce i se opune (şi astfel, nu şi-a putut face propriile apărări), are posibilitatea ca în cadrul procesului ulterior, prin administrare de probe, să răstoarne prezumţia invocată de parte şi care faţă de el are doar valoare relativă [caracterul absolut al prezumţiei legale funcţionând, în condiţiile art. 1202 alin. (2) C.civ., doar în relaţiile dintre părţi].
Secţia civilă, Decizia nr. 218 din 21 septembrie 2010
Prin cererea înregistrată la Judecătoria Suceava, reclamanta R.V. a chemat în judecată pe pârâții R.C., R.N. și R.G., solicitând instanței ca, prin hotărârea ce se va pronunța, să se dispună partajarea suprafeței de 3,27 ha teren, înscrisă pe titlul de proprietate nr. 2663/10.01.2001. în motivarea cererii, reclamanta a arătat că prin titlul de proprietate menționat s-a reconstituit dreptul de proprietate în indiviziune pârâtului și defunctului său soț, R.V., în calitate de moștenitori ai defunctei lor mame, R.E. Precizează că după defunctul R.V. au rămas ca moștenitori, ea, reclamanta, în calitate de soție supraviețuitoare, și pârâții R.N. și R.G., în calitate de fii.
Pârâtul R.C., prin întâmpinarea formulată, a solicitat admiterea în parte a cererii, cu motivarea că nu toate terenurile din titlu fac parte din masa de partajat. Astfel, reprezintă bunurile sale proprii următoarele suprafețe de teren: 0,50 ha, 0,12 ha și 0,12 ha la „Agrara Veche”, 0,32 ha teren „Grădină”, suprafețe cumpărate de el împreună cu soția sa, respectiv 0,38 ha teren la „Ruși”, 0,50 ha teren la „Dealu Flămândului”, primite cu titlu de zestre de soția sa la căsătorie. în cauză, ca urmare a decesului pârâtului R.C. la data de 20.05.2008, au fost introduși moștenitorii acestuia, R.M., soție supraviețuitoare, și R.V., fiu.
Prin sentința civilă nr. 3260/30.06.2008 Judecătoria Suceava a admis acțiunea și, în consecință, a constatat deschisă succesiunea defunctei R.E., decedată la data de 29.01.1984, a stabilit compunerea masei succesorale rămase după defunctă, moștenitorii acesteia și a dispus sistarea stării de indiviziune, prin atribuirea bunurilor în lotul părților, loturi ce au fost egalizate prin sultă. Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că masa succesorală se compune din suprafața de 3,27 ha teren, situată pe raza comunei Șcheia, județul Suceava, înscrisă în titlul de proprietate nr. 2663/10.01.2001, eliberat în favoarea lui R.C. și R.V. Apărările formulate de R.C. au fost înlăturate cu motivarea că acesta nu a obținut pentru terenurile indicate ca fiind bunuri proprii reconstituirea dreptului de proprietate în exclusivitate, ci, dimpotrivă, cu autoritate de lucru judecat s-a stabilit că aceste terenuri au fost înscrise anterior cooperativizării în registrul agricol al mamei sale, fiind restituite conform Legii fondului funciar, în indiviziune, chiar R.C. formulând cerere de reconstituire a dreptului de proprietate în calitate de moștenitor.
împotriva acestei sentințe, au formulat apel reclamanta și pârâții R.V. și R.M., criticând sentința pentru nelegalitate și netemeinicie. Reclamanta a criticat modalitatea prin care au fost stabilite cheltuielile de judecată, iar pârâții au arătat în dezvoltarea motivelor de apel că li s-a încălcat dreptul la apărare, prin neadministrarea probei cu martori în completarea probei cu înscrisuri autentice și sub semnătură privată, pentru a dovedi că parte din terenuri au fost cumpărate de R.C. și pârâta R.M. în timpul căsătoriei, iar altele au fost primite de pârâta R.M. cu titlu de zestre. Au precizat că nu sunt de acord cu evaluarea unora dintre trupurile de teren, care a condus la supraevaluarea lotului ce le-a fost atribuit și nici cu modalitatea de lotizare a terenurilor ce compun masa de partajat.
Tribunalului Suceava prin decizia civilă nr. 111/04.05.2010 a respins apelurile. Pentru a hotărî astfel, instanța de apel a reținut că în mod corect prima instanță a luat în considerare în masa de partajat după defuncta R.E. întreaga suprafață de 3,27 ha, evidențiată în titlu de proprietate nr. 2663/2001. Suprafețele pentru care s-a solicitat excluderea, invocându-se cumpărarea de soții R.C. și R.M. sau zestrea soției R.M., se regăsesc în totalitate în registrul agricol pe anii 1959-1962 al autoarei R.E. Deci, cum ultimul proprietar al terenurilor înainte de cooperativizare este R.E., aceasta fiind persoana deposedată în sensul art. 8 alin. (2), art. 11 din Legea nr. 18/1991, a conchis instanța de apel că nu se poate reține decât calitatea acestora de bunuri succesorale. Faptul că anterior anului 1959, o parte din terenurile din rolul lui R.E. din 1959-1962 s-au aflat înscrise pe rolul lui R.C. nu are relevanță, la reconstituire contând ultimul proprietar înainte de colectivizare.
în legătură cu suprafața de 50 de ari la „Agrara Veche”, s-a reținut că prin sentința civilă nr. 359/2009 a Judecătoriei Suceava, rămasă irevocabilă, s-a respins cererea de excludere a acestei suprafețe de pe titlul de proprietate nr. 2663/2001, formulată de R.M. și R.V., reținându-se că este proprietatea lui R.E. conform registrului agricol. De altfel, a reținut instanța de apel, nu s-a dovedit conform art. 1169 C.civ. dreptul de proprietate pentru „vânzătoarea” R.E., iar sentința civilă nr. 6885/1998 a Judecătoriei Suceava, prin care s-a constatat respectiva vânzare-cumpărare nu este opozabilă reclamantei, aceasta nefiind parte în dosar. De asemenea, a reținut instanța de apel, nu s-a făcut dovada cumpărării conform art. 1169 C.civ. nici în privința celor două suprafețe de 1.200 mp teren la „Agrara Veche”, precum și a suprafeței de 3.200 mp teren intravilan „Grădină”, pentru care pârâții au invocat cumpărarea de la preotul B.G. în 1958-1959. S-au depus pentru aceste terenuri acte sub semnătură privată care nu au efecte translative de proprietate, valorând, eventual, antecontract de vânzare-cumpărare. Deci, fără valorificarea acestor înscrisuri în instanță, prin pronunțarea unor hotărâri care să țină loc de act autentic de vânzare-cumpărare nu se produce efectul translativ de proprietate.
S-a reținut că pârâții R.M. și R.V. au invocat o serie de înzestrări pentru R.M., respectiv 0,38 ha la „Ruși” și 0,50 ha la „Dealul Flămândului”. Au invocat în acest sens un transfer conform registrului agricol de la părinții lui R.M. la R.C., cap de familie. Aceste susțineri au fost înlăturate cu argumentația că zestrea constituie o donație, care trebuie să îndeplinească, sub sancțiunea nulității absolute, forma înscrisului autentic, iar, în speță, pentru „transferul” invocat nu s-a dovedit conform art. 1169 C.civ. încheierea unor înscrisuri autentice. Mai mult, nu rezultă din nicio probă că respectivul transfer s-a făcut cu titlu gratuit, pentru a fi vorba de o donație.
în ceea ce privește apelul reclamantei, tribunalul a constatat că dovada suportării cheltuielilor ocazionate de proces se face cu documente justificative, în speță chitanța de plată a onorariului pentru expert. Cum aceste chitanțe au fost eliberate pe numele pârâtului R.C., a conchis instanța de apel că nu se poate reține că aceste cheltuieli au fost suportate de reclamantă (pe considerentul că plata a fost stabilită de instanță în sarcina acesteia), având în vedere că pârâtul nu a avut un mandat în acest sens.
împotriva acestei decizii au declarat recurs pârâtul R.V. și reclamanta R.V. Pârâtul R.V., în dezvoltarea motivelor de recurs, a arătat următoarele:
Masa de partajat a fost greșit stabilită, prin introducerea în compunerea acesteia a suprafeței de 5.000 mp teren la „Agrara Veche”, în legătură cu care a făcut dovada prin sentința civilă nr. 6885/1998 a Judecătoriei Suceava că este proprietatea exclusivă a autorilor săi, R.C. și R.M. Hotărârea judecătorească poate fi asimilată unui contract de vânzare-cumpărare, act translativ de proprietate în baza căruia s-a efectuat intabularea în CF nr. 3000 a comunei cadastrale Șcheia a p.f. nr. 1639/160. Față de faptul că natura juridică a suprafeței de 5.000 mp teren la „Agrara Veche” a fost stabilită prin hotărâre judecătorească care are prioritate față de rolul agricol, care, de altfel, face dovada, în ceea ce privește persoanele înscrise în el, doar până la proba contrară, pârâtul recurent solicită excluderea acestui teren din masa de partajat. De asemenea, a precizat pârâtul recurent, din masa de partajat nu fac parte terenurile primite zestre de R.M. de la părinții ei, respectiv 3.800 mp teren la „Ruși” și 5.000 mp teren la „Dealul Flămândului”. Zestrea acordată de părinți copiilor la căsătoria lor nu reprezintă o donație cât timp nu există un act autentic în acest sens, ci este un avans în contul viitoarei moșteniri, astfel încât nu este necesară întocmirea unor acte autentice care să consfințească această operațiune. Cum transferul terenurilor de la U.D. și U.A., autorii lui R.M., la R.C. a fost dovedit cu mențiunile din rolul agricol, aspect confirmat de expertiza efectuată în cauză, pârâtul recurent solicită excluderea din masa de partajat a acestor terenuri.
Cu privire la celelalte terenuri dobândite exclusiv de autorii lui și a căror excludere din masa de partajat s-a solicitat de către aceștia, pârâtul recurent precizează că lasă la aprecierea instanței soluționarea acestei solicitări. Precizează pârâtul recurent că, urmare a excluderii din masa de partajat a terenului de 5.000 mp și a celor două terenuri primite zestre, loturile urmează a fi refăcute.
Reclamanta R.V., în motivarea recursului, a arătat că în mod greșit s-a reținut că onorariul expertului topo ar fi fost achitat de pârâtul R.C. în realitate chitanța privind plata onorariul expertului topo a fost eliberată pe numele fiului ei, R.G., care, deși a avut calitatea de pârât, nu are interese contrare în acest proces, banii pentru plata onorariului fiindu-i dați de ea.
Examinând recursul declarat de pârâtul recurent R.V., prin prisma motivelor de recurs formulate, ce vizează dispozițiile art. 304 pct. 9 C.proc.civ., a actelor și lucrărilor dosarului, Curtea a constatat că acesta este nefondat. în privința efectelor recunoscute de instanță hotărârii judecătorești invocate de către pârâtul recurent R.V., respectiv sentința civilă nr. 6885/30.09.1998 a Judecătoriei Suceava, se reține că actul jurisdicțional (ca orice act juridic, în general) produce pe lângă efecte obligatorii între părți, întemeiate pe principiul relativității, și efecte de opozabilitate față de terți. Deci hotărârea nu poate fi ignorată de către terți, sub motiv că nu au participat în procesul finalizat prin adoptarea ei. Față de aceștia, însă, hotărârea se va opune cu valoarea unui fapt juridic și cu valoarea unui mijloc de probă (respectiv de prezumție, potrivit art. 1200 pct. 4 C.civ.).
în același timp, pentru că terțul (în speță, reclamanta recurentă) nu a participat la dezbaterea judiciară finalizată prin hotărârea judecătorească ce i se opune (și astfel, nu și-a putut face propriile apărări), are posibilitatea ca în cadrul procesului ulterior, prin administrare de probe, să răstoarne prezumția invocată de parte și care față de el are doar valoare relativă [caracterul absolut al prezumției legale funcționând, în condițiile art. 1202 alin. (2) C.civ., doar în relațiile dintre părți].
în speță, pârâtul recurent a susținut că autorii săi R.C. și R.M. au dobândit prin cumpărare suprafața de 0,50 ha teren în parcela „Agrara Veche” în anul 1955 de la numita R.M., invocând în acest sens sentința civilă nr. 6885/30.09.1998 a Judecătoriei Suceava, pronunțată în dosarul nr. 2696/2002, în care reclamanta recurentă nu a fost parte.
R.V., soțul defunct al reclamantei, a recunoscut în dosarul nr. 3144/1994 tranzacționarea acestui teren, cu precizarea că numitul R.D. l-a vândut mamei sale, R.E., aspect confirmat prin evidențierea terenului în rolul agricol al acesteia din perioada 1959-1961, precum și prin cererile de reconstituire a dreptului de proprietate formulate de cei doi frați, R.C. și RV, asupra terenurilor mamei lor, în care apare indicat și terenul în litigiu.
De asemenea, se reține din analiza dosarului nr. 5032/1998 în care s-a pronunțat sentința civilă nr. 6885/30.09.1998 a Judecătoriei Suceava că nu există un antecontract de vânzare-cumpărare a terenului în litigiu, ci doar un înscris datat 6.07.1991 prin care R.E., soția lui R.D., confirmă vânzarea, valoarea acestui înscris de eventual început de dovadă scrisă nefiind completată cu alte probe. Așa fiind, se conchide că nu a avut loc o aplicare greșită a legii în materia efectelor produse în raport de terți de hotărârile judecătorești.
Referitor la cele două suprafețe de teren pretins a fi primite cu titlu de zestre de către R.M. de la părinții săi, U.D. și U.A., respective 0,38 ha teren la „Ruși” și 0,50 ha teren la „Dealul Flămândului”, se rețin următoarele:
în registrul agricol al numitului U.D. pentru perioada 1951-1953 apare evidențiată suprafața de 2,93 ha teren, pentru 1954 și 1955 suprafața de 3,68 ha teren, iar pentru anul 1956 suprafața de 2,98 ha teren, cu mențiunea că suprafețele de 0,70 ha teren și 0,21 ha teren, fără precizarea denumirii parcelelor, au fost trecute în rolul lui R.C., care s-a căsătorit cu R.M. în anul 1955. Pe de altă parte, din adresa nr. 3412/20.09.2002 emisă de Primăria comunei Șcheia rezultă că R.C. nu a avut rol separat și nu a făcut cerere de înscriere în C.A.P. Adresa nr. 5858/10.10.2007 emisă de asemenea de Primăria comunei Șcheia, și prin care se afirmă contrariul celor sus reținute, respectiv că R.C. ar fi avut rol agricol distinct, în care ar fi fost evidențiat acest teren și proveniența lui, rol care a fost desființat în anul 1959, în condițiile în care nu poartă ștampila instituției emitente, iar cele afirmate nu sunt susținute de copiile registrelor agricole existente la dosar, nu va fi reținută. în registrul agricol al autoarei succesiunii din perioada 1951-1954 apare evidențiată suprafața de 2,38 ha teren, în 1955 suprafața de 1,60 ha teren, iar în 1956 suprafața de 1,85 ha teren. în registrul agricol al autoarei succesiunii din perioada 1959-1962 apare evidențiată suprafața totală de 3,44 ha teren, printre care 0,38 ha teren la „Ruși” și 0,50 ha teren la „Dealul Flămândului”, fără nici o precizare privind proveniența vreunei parcele de teren. Așa fiind, cum reclamanta recurentă a susținut că aceste două parcele reprezintă proprietatea autoarei succesiunii, aspect confirmat de evidențierea lor în rolul agricol al acesteia, iar, pe de altă parte nu s-a dovedit, în afara scăderii rolului lui U.D. cu o suprafață totală de 0,91 ha, identitatea acestui teren cu cel pretins de pârâtul recurent a fi zestrea mamei sale, încărcarea rolului lui R.E. la data scăderii rolului lui U.D., respectiv 1956, cu acest teren (cu precizarea că astfel cum s-a reținut mai sus R.C. nu a avut rol separat) se conchide că în mod corect au stabilit primele instanțe natura juridică a acestor două parcele, incluzându-le în masa de partajat.
Celelalte motive de recurs, în lipsa unor critici de nelegalitate a hotărârii atacate sub aspectul stabilirii naturii juridice a celorlalte terenuri pretins a fi fost cumpărate de autorii pârâtului recurent, nu vor fi reținute.
Recursul declarat de reclamanta recurentă R.V. este nefondat, pentru următoarele considerente:
Chitanța privind achitarea decontului expertului a fost emisă pe numele fiului reclamantei recurente, respectiv pârâtul R.G. Așa fiind, susținerea reclamantei recurente că această sumă ar fi fost achitată pentru ea de fiul ei, care, de altfel, nu s-a dovedit că a avut mandat în acest sens, nu poate fi reținută.
în consecință, pentru cele reținute, Curtea, în baza dispozițiilor art. 312 alin. (1) C.proc.civ. va respinge recursurile ca nefondate.
| ← Omisiunea instanţei de a se pronunţa în minută cu privire la... | Nulitate absolută parţială. Titlu de proprietate. Revendicare → |
|---|
