Persoana obligată să restituie sumele depuse la CEC
| Comentarii |
|
Judecătoria IAŞI Sentinţă civilă nr. 8173 din data de 28.05.2013
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată:
I. Susținerile părților
1. Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe în data de 28.12.2012, sub nr. mai sus menționat (în antet), reclamantul D.C. a solicitat instanței să pronunțe o hotărâre prin care să oblige pârâții S.C. B.R.D. Groupe Societe Generale S.A., Statul Român (prin Ministerul de Finanțe) și D.G.F.P. Iași la plata sumei depuse de el la CEC în vederea achiziționării unui autoturism înainte de 1989.
În motivare, a arătat următoarele:
Înainte de 1989, a depus la Casa de Economii și Consemnațiuni - Sucursala Iași suma de xyz lei, constituind astfel un depozit în vederea achiziționării unui autoturism.
În 1991, a transferat suma de bani de la CEC la BRD, dar că până în prezent nu a fost despăgubit, spre diferență de cei care au lăsat banii la CEC. Prin legea 232/2008 de aprobare a OUG 156/2007 a fost aprobată acordarea de despăgubiri și pentru cei din categoria sa.
Anterior promovării prezentei acțiuni, a inițiat procedura concilierii cu SC BRD SA, care i-a răspuns că Ministerul de Finanțe îi solicitase lista persoanelor fizice care au efectuat depuneri la CEC și care transferaseră aceste sume la BRD, răspunsul evidențiind că pe listă se găsește și reclamantul.
În drept, reclamantul și-a întemeiat acțiunea pe dispozițiile actelor normative menționate.
În dovedirea celor afirmate, a propus probele cu înscrisuri, interogatoriu și martori.
Nu a anexat inițial documente, dar la termenul din 26.02.2013, a depus o serie de înscrisuri (f.39 și urm.).
2. Pârâta S.C. B.R.D. Groupe Societe Generale S.A. a formulat întâmpinare, înregistrată la 13.12.2012 (f.14), prin care a invocat excepția netimbrării (rămasă fără obiect ulterior) și excepția lipsei calității procesuale pasive, arătând următoarele:
Prin legea 232/2008 de aprobare a OUG 156/2007, s-au stabilit măsuri reparatorii "pentru persoanele fizice care după 22 decembrie 1989 și-au transferat depunerile existente la Casa de Economii și Consemnațiuni C.E.C. - S.A. în vederea achiziționării de autoturisme, la Banca Română pentru Dezvoltare - B.R.D. - S.A.";.
Potrivit art.3 alin.1-8 din OUG 156/2007, suma reprezentând despăgubirea "este asigurată de Ministerul Economiei și Finanțelor prin emisiunea de titluri de stat de valoare nominală totală egală cu valoarea totală a despăgubirii";.
Mai mult decât atât, art.3 alin.9 prevede expres că "pentru a intra în posesia sumelor reprezentând valoarea despăgubirii, deponenții, mandatarii sau succesorii legali ai acestora vor prezenta în original documentele "cec cu suma limitată"; și "act de identitate"; valabil, acte de stare civilă, procură specială autentificată, certificat de moștenitor și alte documente legale, după caz";, acte care se depun exclusiv la CEC.
Conform art.3 alin.4-9, CEC are obligația de a înregistra în conturi deschise pe numele deponenților aceste titluri de stat, care se vor stinge la momentul ajungerii la scadență prin plata către persoanele îndreptățite.
Art.4 prevede că "responsabilitatea ducerii la îndeplinire a prevederilor prezentei ordonanțe de urgență îi revine Ministerului Economiei și Finanțelor";.
Potrivit art.4 alin.2, singura obligație care îi revine BRD este de a calcula sumele ce se cuvin cu titlul de despăgubiri, iar potrivit art.4 alin.1 și art.3 din aceeași ordonanță de urgență, responsabilitatea ducerii la îndeplinire a prevederilor prezentei ordonanțe de urgență îi revine Ministerului Economiei și Finanțelor.
Pârâta BRD și-a îndeplinit obligațiile încă de la 12.10.2009, când a transmis Ministerului de Finanțe numărul total al persoanelor care și-au transferat depozitul de la CEC la BRD, precum și sumele la care se ridică aceste despăgubiri.
În adresa nr.828/12.10.2009, se arată că BRD a transmis către Minister datele solicitate pentru aplicarea OUG 156/2007, cu precizarea că sumele au fost calculate pornind de la suma transferată, utilizând algoritmul de calcul validat de Minister în aplicarea indicilor prețurilor de consum, astfel cum aceștia au fost comunicați de Institutul Național de Statistică.
Din adresa nr.606138/14.02.2011 emisă de Minister către BRD, rezultă că data de la care se indexează sumele este cea a transferului, precum și modalitatea de calcul.
Din adresa nr.606138/14.02.2011 emisă de BRD către Minister, a fost comunicată suma totală a despăgubirilor și modalitatea de calcul. Prin adresa nr.606138/14.02.2011 emisă de Minister către BRD, primul a confirmat primirea calculului respectiv.
Un extras din tabelul deponenților privind calculul sumei aferente despăgubirii, conform variantei I de calcul a acestora (așa cum a fost indicată de Minister), suma care se cuvine reclamantului cu titlu de despăgubiri este de 8823,29 lei.
Prin adresa nr.612846/24.09.2012 emisă de Minister către BRD, s-a solicitat acesteia din urmă comunicarea sumei totale a despăgubirilor caculată de la data transferului până la 31 august 2012 de la data transferului, respectiv de la 01.01.1990.
Prin adresa nr.1376/PB/11.10.2012 emisă de BRD către Minister, s-a răspuns la adresa anterioară, fiind comunicate datele necesare pentru promovarea actului normativ privitor la despăgubirea persoanelor care au depus sume de bani la CEC și le-au transferat la BRD.
Având în vedere că pârâta nu are decât obligația de a calcula și de a comunica Ministerului numele deponenților care și-au transferat conturile și cuantumul sumelor depozitelor actualizat, care a fost înreplinită, acțiunea trebuie respinsă ca fiind lipsită de obiect.
Reclamantul a citat trunchiat răspunsul BRD la invitația la conciliere, deoarece acolo se arăta că responsabilitatea pentru despăgubire îi revine Ministerului.
În drept, a indicat textele menționate mai sus.
În dovedirea celor arătate, a propus proba cu înscrisuri și a anexat adresele la care a făcut referire (f.19 și urm.).
3. Pârâtele Statul Român (prin Ministerul de Finanțe) și D.G.F.P. Iași nu au formulat întâmpinare și nici nu s-a prezentat în instanță pentru a formula apărări, deși au fost legal citați.
4. Reclamantul a afirmat la termenul din 26.02.2013 că i se cuvine suma de 10000 lei, astfel încât solicită să fie obligați pârâții să-i plătească această sumă (f.48).
II. Aspecte procesuale
Prin încheierea de termenul din 02.04.2013 (f.63), instanța a respins ca neîntemeiată cererea de ajutor public judiciar.
Ulterior, a fost admisă cererea de reexaminare ajutor public, fiind redus cuantumul taxei datorate la jumătate prin încheierea din 09.05.2013 (f.73).
Subsecvent, acțiunea a fost legal timbrată cu suma de 356 lei, dovada fiind depusă la 14.05.2013.
Prin încheierea de la ultimul termen, instanța a încuviințat proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei.
III. Situația de fapt
Disputa dintre părți se referă în principal la aplicarea legii, nefiind contestată situația de fapt invocată de reclamant, ci dimpotrivă, pârâta confirmând aspectele susținute de acesta, probate de altfel și cu înscrisurile depuse la dosar.
Astfel, înainte de 1989, reclamantul a depus la Casa de Economii și Consemnațiuni - Sucursala Iași suma de xyz lei, constituind astfel un depozit în vederea achiziționării unui autoturism (f.43-44).
În 22.07.1991, el a transferat suma de bani de la CEC la BRD, dar până în prezent nu a fost despăgubit, SC B.R.D. G.S.G. SA afirmând că nu îi revine decât obligația de a calcula suma care i se cuvine. În sensul acestei obligații asumate, pârâta a stabilit că suma care se cuvine reclamantului cu titlu de despăgubiri este de 8823,29 lei.
Corespondența dintre BRD și Ministerul de Finanțe a avut conținutul prezentat de pârâtă în întâmpinare, prima comunicând celei de-a doua instituții lista persoanelor îndreptățite la despăgubire și sumele necesare.
IV. Analiza excepției și a fondului
Actul normativ prin prisma căruia trebuia analizată legalitatea și temeinicia acțiunii reclamantului este OUG 156/2007, așa cum a fost aprobată prin legea 232/2008.
Conform art.1 alin.1, persoanele fizice care până la data de 15 februarie 1992 au efectuat depuneri de sume la Casa de Economii și Consemnațiuni C.E.C. - S.A., precum și cele care au transferat aceste sume după 22 decembrie 1989 în conturile Băncii Române pentru Dezvoltare - B.R.D. - S.A., în vederea achiziționării de autoturisme, au dreptul să obțină despăgubiri bănești dacă depozitele astfel constituite, existente în conturile active ale Casei de Economii și Consemnațiuni C.E.C. - S.A., respectiv ale Băncii Române pentru Dezvoltare - B.R.D. - S.A., îndeplinesc condiția neafectării soldului inițial.
În forma sa inițială, ordonanța a stabilit mecanismul prin intemediul căruia banii urmau săi fie restituiți persoane care depozitase suma de bani înainte de 1989 la CEC și care îndeplinea condiția neafectării soldului inițial.
Legea de aprobare a introdus art.11, potrivit căruia "de prevederile art.1 beneficiază și persoanele fizice care după 22 decembrie 1989 și-au transferat depunerile existente la Casa de Economii și Consemnațiuni C.E.C. - S.A. în vederea achiziționării de autoturisme, la Banca Română pentru Dezvoltare - B.R.D. - S.A. cu același scop, dacă îndeplinesc condițiile prevăzute la art.1 alin.2.";.
Doar art.1 alin.1 a fost modificat prin legea de aprobare, mecanismul nefiind propriu-zis adaptat pentru situația celor care și-au transfera conturile.
Mecanismul descris de art.3 și 4 din ordonanță presupune că suma reprezentând despăgubirea prevăzută la art.2 (760.625.341,06 lei) este asigurată de Ministerul Economiei și Finanțelor prin emisiunea de titluri de stat de valoare nominală totală egală cu valoarea totală a despăgubirii.
Valoarea nominală individuală a fiecărui titlu de stat urma să fie egală cu valoarea individuală a despăgubirii, calculată de Casa de Economii și Consemnațiuni C.E.C. - S.A. conform art. 2, pe numele fiecăruia dintre cei 37.478 de deponenți (art.3 alin.3).
Alin.5 precizează că "la data scadenței emisiunii de titluri de stat, care este data de 30 octombrie 2008, Ministerul Economiei și Finanțelor procedează la răscumpărarea acestora, prin plata pe numele Casei de Economii și Consemnațiuni C.E.C. - S.A. a sumei de 760.625.341,06 lei, reprezentând valoarea nominală a titlurilor de stat emise";. Alin.7 stabilește că "în prima zi bancară imediat următoare datei scadenței emisiunii de titluri de stat, Casa de Economii și Consemnațiuni C.E.C. - S.A. procedează la stingerea obligației de plată prevăzute la alin.4 prin alimentarea fiecărui cont al deponenților cu suma reprezentând valoarea individuală a despăgubirii, sumă care, începând cu această dată, este purtătoare de dobândă.";
În fine, conform alin.8, începând cu data prevăzută la alin.5, persoanele fizice care au dreptul la despăgubire conform art. 1 se pot prezenta la ghișeele Casei de Economii și Consemnațiuni C.E.C. - S.A. în vederea punerii la dispoziția acestora a sumelor cuvenite. Totodată, art.3 alin.9 prevede expres că "pentru a intra în posesia sumelor reprezentând valoarea despăgubirii, deponenții, mandatarii sau succesorii legali ai acestora vor prezenta în original documentele "cec cu suma limitată"; și "act de identitate"; valabil, acte de stare civilă, procură specială autentificată, certificat de moștenitor și alte documente legale, după caz";.
Așadar, mecanismul presupune că statul emite titluri de stat, la scadența cărora le răscumpără prin plata pe numele CEC a unei sume pentru fiecare persoană ce urmează să fie despăgubită. Subsecvent, în prima zi bancară imediat următoare, persoana îndreptățită se putea prezenta la ghișul CEC pentru a-și primi suma cuvenită.
Acest aspect este subliniat clar prin intermediul art.4 alin.1 și 2.
Conform alin.1, Ministerului Economiei și Finanțelor îi revine responsabilitatea ducerii la îndeplinire a prevederilor prezentei ordonanțe de urgență, referitoare la emisiunea și răscumpărarea titlurilor de stat. Aici, se observă că pârâta BRD a citat trunchiat textul, responsabilitatea statului privind expres doar "emisiunea și răscumpărarea titlurilor de stat";.
Alin.2 prevede însă că "întreaga responsabilitate pentru realitatea și corectitudinea sumelor reprezentând valoarea despăgubirilor, precum și pentru ducerea la îndeplinire a acțiunii de despăgubire efectivă a persoanelor fizice beneficiare ale acestora, în condițiile prezentei ordonanțe de urgență, revine Casei de Economii și Consemnațiuni C.E.C. - S.A.";.
Și acest text a fost interpretat în mod trunchiat de pârâta SC BRD GSG SA.
Astfel, argumentația acesteia a privit în esență faptul că nicio dispoziție din ordonanță nu obligă BRD să plătească sumele de bani, deoarece actul normativ face referire doar la Minister și la CEC SA.
În egală măsură însă, este adevărat că nicio dispoziție din ordonanță nu face referire la obligația BRD de a calcula sumele de bani. Cu toate acestea, pârâta în discuție și-a asumat această obligație, ea precizând și suma cuvenită, atât în fața instanței, cât și în corespondența cu Ministerul, depusă la dosar.
În realitate, singura modalitate prin care se poate da efect textului art.11, introdus prin legea de aprobare a ordonanței, este ca toate celelalte dispoziții ale actului normativ să fie interpretate prin analogie, în sensul în care toate referirile la CEC SA să fie considerate ca referindu-se la SC BRD GSG SA, în măsura în care persoana care pretinde să fie despăgubită este printre cele care și-au transferat depozitul la BRD. Nicio altă interpretare nu poate face la acest moment ca dreptul acestor din urmă persoane să fie efectiv, nu doar teoretic. Or, instanțele trebuie să interpreteze legea în sensul în care ar produce efecte, nu în sensul în care nu le-ar produce.
În măsura în care s-ar considera că argumentația pârâtei BRD este corectă, atunci ar trebui analizat cine ar putea fi obligat să plătească despăgubirea. Apare ca fiind evident că nu ar putea fi obligată numita Casa de Economii și Consemnațiuni S.A., de vreme ce depozitul a fost transferat de la aceasta. Totodată, responsabilitatea statului este limitată de ordonanță la "emisiunea și răscumpărarea titlurilor de stat";. În aceste condiții, instanța ar urma să constate un vid legislativ, mai ales că din corespondența dintre BRD și Minister a rezultat că un act normativ urma să fie elaborat, însă o astfel de soluție ar echivala cu o denegare de dreptate.
De altfel, după cum s-a arătat deja, pârâta BRD a acceptat prima parte din obligațiile statuate de art.4 alin.2 (responsabilitatea pentru realitatea și corectitudinea sumelor reprezentând valoarea despăgubirilor), calculând suma datorată persoanei îndreptățite, dar nu și a doua teză impusă de text (responsabilitatea pentru ducerea la îndeplinire a acțiunii de despăgubire efectivă a persoanelor fizice beneficiare ale acestora).
În aceste condiții, instanța reține că este neîntemeiată neîntemeiată excepția lipsei de calitate procesuală pasivă a pârâtei S.C. B.R.D. Groupe Societe Generale S.A., ridicată de aceasta, acțiunea urmând să fie admisă în parte în contradictoriu cu aceasta, în raport de felul cum a fost precizată la termenul din 26.02.2013 (f.48).
Este adevărat că OUG 156/2007 este un act normativ foarte precis în ceea ce privește despăgubirile cuvenite persoanelor care nu și-au transferat depozitele la BRD, art.2 stabilind expres și suma totală a despăgubirii cuvenite, asigurată conform art.3 alin.1 de stat. Tot adevărat este și că actul normativ nu apare ca fiind la fel de precis în ceea ce privește situațiile celor care și-au transferat conturile la BRD, însă numai în ceea ce privește relația din interiorul mecanismului de despăgubire dintre bancă și stat. În ceea ce privește relația dintre persoana îndreptățită la despăgubire și BRD, prevederile legale sunt suficiente și pot fi aplicate, chiar dacă prin analogie.
Din acest motiv, cum în speță este vorba despre valorificarea unui depozit bancar, nu s-ar putea pune nici problema unei eventuale prematurități a cererii (până la elaborarea actului normativ adaptat), neexistând temei pentru amânarea exercitării dreptului reclamantului.
În ceea ce privește suma pretinsă de reclamant, instanța nu o poate acorda ca atare, neputându-se baza pe simpla afirmația a acestuia că 10.000 lei este valoarea actualizată în prezent a sumei solicitate. Astfel, reclamantul nu a solicitat administrarea probei cu expertiză contabilă în acest sens și nu a indicat algoritmul în baza căruia a ajuns la concluzia cu privire la corectitudinea sumei.
În consecință, va admite în parte cererea formulată de reclamantul D.C. în contradictoriu cu pârâta S.C. B.R.D. Groupe Societe Generale S.A. și va obliga această pârâtă la plata către reclamant a sumei de 8823,29 lei.
Pentru aceleași motive, considerân că actul normativ menționat nu impune celorlalte două pârâte nicio obligație directă față de reclamant, instanța va respinge ca neîntemeiată cererea formulată în contradictoriu cu Statul Român (prin Ministerul de Finanțe) și D.G.F.P. Iași.
În temeiul art.274 C.pr.civ., instanța va obliga pârâta S.C. B.R.D. Groupe Societe Generale S.A. și la plata contravalorii cheltuielilor de judecată în cuantum de 1320 lei. În componența acesteia intră suma de 320 lei (contravaloare taxe judiciare datorate prin raportare la suma acordată, nu la cea solicitată), respectiv 1000 lei contravaloare onorariu de avocat, dovedită prin chitanța nr.319/15.01.2013).
În temeiul art.18 din OUG 51/2008, instanța va obliga pârâta S.C. B.R.D. Groupe Societe Generale S.A. la plata către Statul Român a sumei de 320 lei (stabilită tot prin raportare la suma acordată, nu la cea solicitată, pe considerente de echitate), reprezentând echivalentul parțial al ajutorului public judiciar de care a beneficiat reclamantul.
| ← Anulare contract de vânzare cumpărare. | Evacuare . Jurisprudență Proprietate privată → |
|---|
