Plangere contraventionala . Jurisprudență
| Comentarii |
|
Judecătoria TURNU MĂGURELE Sentinţă civilă nr. 612 din data de 14.06.2017
Prin procesul-verbal de contravenție seria R17, nr. 0097825/7.02.2017 întocmit de către intimata C.N.A.D.N.R-S.A - CESTRIN, petenta SC D. S. T. SRL a fost sancționată cu amendă contravențională în sumă de 750 lei, pentru contravenția prevăzută de art. 8 alin. 1 din OG nr. 15/2002, întrucât la data de 14.09.2016, orele 12:50, autoturismul cu nr. de înmatriculare TR-09-HEB a fost depistat pe DN15 Km303 +750 m, Vaduri, jud. Neamț, circulând fără a deține rovinietă valabilă (f. 7).
Procesul-verbal a fost întocmit în lipsa contravenientului și a martorilor, menționându-se că, potrivit prev. art. 9 alin. 2 O.G. nr. 15/2002, constatarea contravenției a fost efectuată cu ajutorul mijloacelor specifice ale sistemului informatic de emitere, gestiune, monitorizare și control a rovinietei SIEGMCR.
Verificând, potrivit art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, legalitatea procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției contestat, instanța reține că acesta a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor legale incidente, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu, în sensul prev. art. 17 O.G. nr. 2/2001.
Sub aspectul temeiniciei, instanța are în vedere că articolul 8 alin. 1 din O.G. nr. 15/2002 prevede că fapta de a circula fără rovinietă valabilă constituie contravenție.
Petenta a motivat în plângere că a înstrăinat vehiculul cu numărul de înmatriculare TR-09-HEB către numitul B. C.
Potrivit art. 7 din O.G. nr. 15/2002, instanța reține că responsabilitatea achitării tarifului de utilizare a rețelei de drumuri naționale și a deținerii rovinietei valabile, precum și a achitării tarifului de trecere sau a tarifului de concesiune revine în exclusivitate utilizatorilor români, prin termenul de utilizatori înțelegându-se, conform art. 1 din același act normativ, persoanele fizice sau juridice înscrise în certificatul de înmatriculare, care au în proprietate sau care, după caz, pot folosi în baza unui drept legal vehicule înmatriculate în România, denumite în continuare utilizatori români, respectiv persoanele fizice sau juridice înscrise în certificatul de înmatriculare, care au în proprietate sau care, după caz, pot folosi în baza unui drept legal vehicule înmatriculate în alte state, denumite în continuare utilizatori străini.
Din cuprinsul facturii seria TR nr. 0015/11.06.2014 (f. 8) coroborată cu adeverința nr. 786/6.03.2017 emis de Primăria comunei Saelele, jud. Teleorman (f. 9), rezultă că autovehiculul cu numărul de înmatriculare TR-09-HEB a fost înstrăinat și a ieșit din patrimoniul petentului la data de 11.06.2014, și nu figurează în evidențele fiscale .
Conex acestui fapt, lipsa de diligență a cumpărătorului B. Costel de a solicita înmatricularea pe numele său a autoturismului dobândit, nu poate fi convertită într-o culpă a petentului de natură să fundamenteze juridic contravenția de a "circula fără a deține o rovinietă valabilă"; în sensul dispozițiilor art. 8 alin 1 din O.G.15/2002.
Prin urmare, la data săvârșirii contravenției, respectiv 14.09.2016 , petentul nu mai calitatea de proprietar al vehiculului cu nr. de înmatriculare TR-09-HEB , deoarece operase transmiterea dreptului de proprietate, dar nici pe cea de utilizator.
Sub acest aspect, instanța amintește și dispozițiile art. 1270 Cod civil, potrivit cărora contractul valabil încheiat are putere de lege între părțile contractante. Astfel, realizarea acordului de voințe dintre părțile contractante este suficient pentru transmiterea dreptului de proprietate.
În ce privește obligația petentului de a proceda la radierea vehiculului după înstrăinare, în art. 11 alin. 4 din O.U.G. nr. 195/2002 se prevede că în cazul transmiterii dreptului de proprietate asupra unui vehicul, datele noului proprietar se înscriu în evidențele autorităților competente simultan cu menționarea încetării calității de titular al înmatriculării a fostului proprietar. Pentru realizarea acestei operațiuni și emiterea unui nou certificat de înmatriculare, noul proprietar este obligat să solicite autorității competente transcrierea transmiterii dreptului de proprietate, în termen de 30 de zile de la data dobândirii dreptului de proprietate asupra vehiculului.
Din interpretarea acestor dispoziții legale rezultă că obligația de efectua formalitățile de transcriere a transmiterii dreptului incumbă noului proprietar, iar nu celui ce a transmis dreptul de proprietate, în speță petentul.
Pentru a putea fi antrenată răspunderea contravențională este necesară existența unui comportament ilicit care să aparțină contravenientului. Astfel, în măsura în care acțiunea sau inacțiunea sancționabilă nu îi aparține, este exclusă răspunderea sa.
Petentul nu poate fi ținut a răspunde pentru fapta ilicită a altei persoane, respectiv cumpărătorul, cât timp legea nu pune în sarcina sa efectuarea formalităților de publicitate, respectiv radierea autovehiculului din evidențe.
Mai mult decât atât, este de notorietate că la vânzarea autovehiculelor vânzătorul remite cumpărătorului în original toate actele autovehiculului (carte de identitate, certificat de înmatriculare), mergând pe ideea bunei-credințe a acestuia în ceea ce privește înmatricularea ulterioară a autovehiculului, ceea ce determină imposibilitatea radierii ulterioare din evidențe a autovehiculului de către vânzător.
Nu în ultimul rând inopozabilitatea înstrăinării, ce a fost invocată de intimată, este o noțiune de drept civil, iar materia dreptului contravențional reglementează sancțiuni aplicate subiecților de drept pentru fapte ilicite cu scopul preveniri comiterii unor noi fapte ilicite, răspunderea contravențională apropiindu-se, prin ilicit, mai mult de răspunderea penală. Așadar, nu se poate face analogie între opozabilitatea în materie civilă și în materia contravențională.
Instanța reține că singura verificare pe care o face intimata este să consulte o bază de date (o verificare destul de sumară), fără a efectua și alte demersuri pentru a identifica utilizatorul/proprietarul autoturismului, împrejurare de fapt ce reprezintă o deficiență a intimatei ce nu poate fi imputată petentului.
Pe de altă parte, chiar și în aceste condiții, petentul a făcut dovada radierii și a scoaterii din evidențele fiscale a autovehiculului.
Prin urmare, potrivit art. 278 alin. 1 pct. 2 C.civ. (data înscrisurilor sub semnătură privată este opozabilă altor persoane decât celor care le-au întocmit, nu numai din ziua în care a devenit certă, prin una dintre modalitățile prevăzute de lege, respectiv din ziua când au fost înfățișate la o autoritate sau instituție publică, făcându-se despre aceasta mențiune pe înscrisuri), text aplicabil în speță la data înstrăinării autovehiculului și scoaterii acestuia din evidența fiscală a petentului, factura de înstrăinare a autovehiculului a dobândit dată certă prin prezentarea acesteia unei instituții publice, devenind astfel opozabil terților, inclusiv intimatei.
Mai mult decât atât, instanța constată că, din punct de vedere al elementelor constitutive, contravenției îi lipsește elementul subiectiv, respectiv vinovăția, în oricare din formele sale.
Așa cum s-a pronunțat și Curtea Constituțională prin mai multe decizii (ex. Decizia nr. 670/2009, Decizia nr. 506/2010), nu se poate aplica o sancțiune contravențională în lipsa vinovăției.
Astfel, instanța constată că procesul-verbal de contravenție a fost încheiat cu atestarea unei situații de fapt netemeinice, petentul nefiind proprietarul autovehiculului implicat în săvârșirea contravenției.
În consecință, instanța apreciază că plângerea este întemeiată, urmând să o admită, să anuleze procesului-verbal de constatare a contravenției seria R17, nr. 0097825/7.02.2017.
Judecătoria Turnu Măgurele
| ← Contestaţie la executare; legalitatea executării tarifelor de... | Daune . Jurisprudență Cereri → |
|---|
