Nulitate contract de vânzare cumpărare. Jurisprudență Contracte
| Comentarii |
|
Judecătoria DOROHOI Sentinţă civilă nr. 50 din data de 09.10.2017
Dosar nr. ---/222/2015 nulitate contract de vânzare cumpărare
R O M Â N I A
JUDECĂTORIA DOROHOI JUDEȚUL BOTOȘANI
Sentința civilă nr. --
Ședința publică din --- 2016
Președinte - --
Grefier - --
Pe rol judecarea acțiunii civile formulată de reclamanții I- M- cu domiciliul în --și O-L-, cu domiciliul în -- în contradictoriu cu pârâții G- M-, cu domiciliul în --, G- C- cu domiciliul în - și A-C- cu domiciliul în ---, având ca obiect constatare nulitate contract de vânzare cumpărare și a cererilor de intervenție formulate de intervenienții A-C- cu domiciliul în --, S- A- cu domiciliul în --- și R- R- E- cu domiciliul în ---
Dezbaterile în fond au avut loc în ședința publică din -- 2016 fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată care face parte integrantă din prezenta sentință, dată la care instanța a amânat pronunțarea pentru data de --2016 pentru depunerea de concluzii scrise.
JUDECATA
Asupra acțiunii civile de față constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul acestei instanțe cu nr. --/222/2015 din --.2015, reclamantele I-M- și O- L- au chemat în judecată pe pârâții G- M- și A- C-și au solicitat instanței ca prin hotărârea pe care o va pronunța să constate nulitatea absolută a contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. --- din ---- de Biroul Notarului Public ----.
În motivarea acțiunii reclamanta I-M-, arată că după decesul mamei sale, la solicitarea pârâtului G- C- care este nepotul ei, s-a deschis acțiune în instanță pentru dezbaterea succesiunii. La momentul respectiv avea cunoștință de faptul că fratele ei, pârâtul A- C-, este plecat la muncă în Turcia și că nu mai păstrează legătura cu fosta soție, însă cu toate acestea, pârâtul G- C- pe care l-a împuternicit să o reprezinte în procedura partajului a indicat instanței adresa din țară pentru A- C-. Arată că pârâtul G- C- a avut încă de la început interese obscure și a intenționat să ia toate bunurile din masa succesorală, iar ea l-a împuternicit să o reprezinte în procesul de partaj deoarece avea o stare mentală foarte alterată în urma unei intervenții chirurgicale la cap. Mai arată că prin sentința de partaj toate construcțiile i-au fost atribuite ei cu toate că nu era interesată de aceste construcții iar apoi a încheiat cu pârâtul G- C- contractul de vânzare cumpărare a cărei anulare o solicită deoarece a fost indusă în eroare de către acesta prin manopere frauduloase, consimțământul său a fost viciat datorită stării de sănătate precară, prețul din contract este fictiv și derizoriu iar prin încheierea contractului s-a încălcat rezerva succesorală.
Cu privire la vicierea consimțământului, arată că prin sentința de partaj a fost obligată la plata sumei de 24.361 lei cu titlu de sultă însă pârâtul a obligat-o, să-i vândă casa soției lui G-M-cu suma de 1.000 lei. Arată că prețul de 1.000 lei este fictiv și derizoriu și nu l-a încasat, mai mult este disproporționat față de valoarea bunurilor înstrăinate iar prin vânzarea respectivă a adus grave prejudicii fiicei sale reclamanta O- L- deoarece i-a redus rezerva succesorală.
În dovedirea acțiunii a depus la dosar înscrisuri.
Pârâtul A-C- a formulat întâmpinare și cerere reconvențională (fila 32) prin care arată că este de acord cu acțiunea reclamantei și arată că solicită și dânsul anularea contractului de vânzare cumpărare încheiat între reclamantă și pârâtul G- C-.
În motivare arată că prin sentința de partaj reclamantei i s-au atribuit construcțiile care fac parte din masa succesorală a mamei lui, cu încălcarea voinței a 5 dintre cei 6 moștenitori deoarece înțelegerea dintre frați a fost ca respectivele construcții și terenul aferent să i se atribuie lui. Arată că în acțiunea de partaj a fost citat greșit și nu a putut formula apărări iar pârâtul G- C- care a reprezentant-o pe reclamantă, a încheiat ulterior contractul de vânzare -cumpărare autentificat sub nr. ---din ---, contract care este nul absolut și pentru nevalabilitatea obiectului deoarece suprafața de 533,33 mp teren identificată prin lotul nr. 2 care a fost atribuit reclamantei prin sentința de partaj, nu este terenul aferent construcțiilor. Mai arată că prețul este derizoriu deoarece construcțiile au fost evaluate la suma de 24.361 lei iar la câteva luni, construcțiile și suprafața de 533,33 mp au fost vândute cu suma de 1.000 lei.
În dovedire a depus la dosar înscrisuri.
Pârâții G-M- și G- C-au formulat întâmpinare (fila 65) prin care invocă excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei O- L- cu motivarea că aceasta este fiica reclamantei I- M- și nu are nicio calitate pentru a solicita anularea contractului de vânzare - cumpărare atât timp cât mama ei este în viață.
Invocă excepția conexității și arată că pe rolul instanței este înregistrat dosarul nr. ----/222/2014 care are aceleași părți și legătură de obiect cu prezenta cauză iar pe fond solicită respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
În motivare arată că prin contractul autentificat sub nr. -- din -- de Biroul Notarului Public -- au cumpărat cu bună credință de la reclamanta I-M- o casă și o anexă gospodărească împreună cu suprafața de 533,33 mp teren, imobile care au fost atribuite reclamantei prin sentința civilă nr. - din -- a Judecătoriei Dorohoi. Arată că actul de vânzare cumpărare este un act autentic care potrivit art. 1173 Cod procedură civilă face dovada deplină până la înscrierea în fals, la încheierea actului reclamanta a fost în deplină cunoștință de cauză și nu a fost indusă în eroare așa cum susține. Mai arată că pe terenul cumpărat și-au construit o nouă locuință, situație pe care o dovedesc cu autorizația de construire nr. -- din -- emisă de Primăria comunei --.
În dovedire au depus la dosar înscrisuri, au solicitat proba cu martori și cu interogatoriul reclamantei.
Reclamanta I- M- a formulat răspuns la întâmpinare (fila 106) prin care arată că dânsa nu a avut inițial nicio pretenție la moștenirea mamei ei A- E-, că pârâtul G- C- a vizitat-o și a rugat-o să-i dea mandat pentru dezbaterea succesiunii. Arată că dorința părinților a fost de a lăsa casa și anexele fratelui ei A- C-care în urma divorțului a rămas fără locuință și cum acesta era plecat în Turcia și nu a mai avut nicio veste de la el, atât dânsa cât și ceilalți frați au crezut că era decedat. Mai arată că în procesul de partaj pârâtul a făcut demersuri pentru ca imobile casă și anexă tocmai pentru ca ulterior prin manopere frauduloase să le cumpere.
În completarea probatoriului a depus la dosar acte medicale.
La data de --.2015 a formulat în cauză cerere de intervenție accesorie S- A- în sprijinul reclamantelor și a pârâtului A- C-.
În motivare arată că este sora reclamantei și că potrivit înțelegerii dintre frați, la partaj trebuia respectată dorința mamei, aceea de a se atribui casa, anexele și terenul aferent pârâtului A-C-. Arată că în procesul de partaj, prin diferite manopere pârâtul G- C- a obținut atribuirea construcțiilor și a unei părți din teren reclamantei iar contractul de vânzare cumpărare încheiat ulterior cu aceasta pentru casă și teren este nul absolut deoarece terenul aferent construcției a fost dat prin sentința de partaj altor moștenitori. Arată că prețul menționat în contract respectiv suma de 1.000 lei nu este un preț serios având în vedere valoarea sultei de 24.361 lei pe care a fost obligată reclamanta să o achite prin sentința de partaj. Mai arată că la data încheierii contractului de vânzare cumpărare sultele nu erau achitate iar în contract nu s-a făcut nicio mențiune în acest sens.
Prin precizările formulate la termenul din --.2015, pârâții G- C- și G- M- au invocat excepția prescripției dreptului material la acțiune.
În motivare arată că motivele invocate de către reclamante pentru anularea contractului de vânzare - cumpărare întrunesc elementele unei nulități relative care poate fi invocată în termenul de prescripție de 3 ani prin urmare având în vedere data încheierii contractului, 04.09.2008 și data depunerii acțiunii la instanță, --.2015, acțiunea este prescrisă. Arată că reclamanta a invocat faptul că a avut consimțământul viciat datorită stării precare de sănătate însă aceasta nu a făcut dovada lipsei discernământului la încheierea contractului.
La termenul din --.2015 a formulat cerere de intervenție accesorie R-R- E- în sprijinul reclamantelor și a intervenientului în interes propriu A- C-.
În motivare arată la fel ca și intervenienta S- A- că imobilele casă și teren aferent trebuiau să rămână pârâtului A- C- deoarece asta a fost dorința mamei ei și că pârâtul G- C- a fost lipsit de bună credință la încheierea contractului de vânzare cumpărare.
Potrivit art. 248 Cod procedură civilă, instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură, precum și asupra celor de fond care fac inutilă, în tot sau în parte, administrarea de probe ori, după caz cercetarea în fond a cauzei.
Prin încheierea din -- 2015 instanța a admis excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei O- L-având în vedere că aceasta nu este parte în contractul de vânzare cumpărare a cărui anulare o solicită și nu a invocat un drept de proprietate sau alt drept cu privire la imobilele care fac obiectul contractului pentru a justifica interesul de a invoca nulitatea contractului.
La același termen instanța a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului A-C-.
Pârâtul A- C- a formulat apărări scrise (fila 164) prin care arată că are calitate procesuală pasivă deoarece împreună cu reclamanta I-M- și intervenienta S- A- sunt părți în dosarul nr. --/222/2007* al Judecătoriei Dorohoi în care se rejudecă acțiunea de partaj. Susține că și în situația în care nu este parte în contractul de vânzare - cumpărare are calitate atât pasivă cât și activă deoarece a invocat pentru anularea contractului un motiv de nulitate absolută.
Prin încheierea din -- 2015 instanța admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului A-C- cu motivarea că acesta nu este parte în contractul de vânzare cumpărare a cărui anulare se solicită și a calificat cererea reconvențională formulată de A- C- ca o cerere de intervenție în interes propriu.
Prin aceeași încheiere s-a respins excepția conexității invocată de pârâții G- C- și Gh- L-deoarece dosarul nr. ---/222/2014 al Judecătoriei Dorohoi este suspendat până la soluționarea dosarului de partaj care se află pe rolul Tribunalului Botoșani, dosar care la rândul său este suspendat până la soluționarea prezentei cauze.
Analizând actele și lucrările dosarului instanța reține următoarele.
Prin sentința civilă nr.--- din --- a Judecătoriei Dorohoi pronunțată în dosarul nr. ---/222/2007 a Judecătoriei Dorohoi s-a admis acțiunea de partaj formulată de reclamanta I---M--, în contradictoriu cu pârâții S- A-, D- A-, F- L-, R- R- E-, A- G-, D-C- și A-C-, s-a constatat deschisă succesiunea după defuncta A- E-decedată la data de --- 1991, s-a stabilit componența masei succesorale și s-a dispus ieșirea din indiviziune cu privire la bunurile care compun masa succesorală. Reclamantei I- M- i-au fost atribuite casa și anexa gospodărească, suprafața de 7.050 mp teren extravilan și suprafața de 533, 33 mp teren intravilan identificată prin lotul nr. 2 în anexa 1 a raportului de expertiză care a fost efectuat în cauză.
Prin contractul autentificat sub nr. --- din --2008 de Biroul Notarului Public ---reclamanta I-M- a vândut pârâtei G- M-care este căsătorită cu pârâtul G- C-, casa, anexa și suprafața de 533,33 mp teren aferent înscrise în Cartea Funicară a comunei --- sub nr. ---, imobile care au fost dobândite de reclamantă prin sentința de partaj. Prețul vânzării este menționat ca fiind suma de 1.000 lei, sumă pe care reclamanta a declarat că a primit-o integral înainte de încheierea contractului.
Prin decizia civilă nr. --- din - 2013 a Tribunalului Botoșani, a fost repus în termenul de recurs pârâtul Ad--C-, sentința civilă nr. --- din -- 2008 a Judecătoriei Dorohoi a fost casată iar cauza a fost trimisă pentru rejudecare la aceeași instanță cu motivarea că procedura de citare cu pârâtul nu a fost legal îndeplinită deoarece adresa la care acesta a fost citat nu era corectă, aspect indicat și de către fiul acestuia care a informat instanța că pârâtul nu locuiește la adresa indicată.
Dosarul a fost înregistrat pentru rejudecare cu nr.--/222/2007* la data de --2014 iar prin sentința civilă nr. --- din -- 2015 s-a luat act de renunțarea reclamantei la acțiunea având ca obiect ---, s-a constatat deschisă succesiunea după defuncta A- E- decedată la data de --- 1991, s-a stabilit componența masei succesorale, s-a dispus ieșirea din indiviziune iar reclamantei I- M-i-au fost atribuite casa, anexa și suprafața totală de 6.833 mp teren.
Sentința civilă nr. --- din -- 2015 nu este definitivă.
Prin declarația dată în instanță (fila 184) reclamanta I-M- arată că a fost la notariat împreună cu pârâta G-M- însă nu a știut că a semnat un act de vânzare cumpărare deoarece i s-a spus că trebuie să semneze pentru finalizarea partajului. A arătat că la notariat nu a fost prezent și pârâtul G- Ce-deoarece acesta era în Italia iar notarul i-a spus că semnează tot pentru actul de partaj. Arată că hotărârea de partaj a primit-o abia după încheierea contractului la notariat, că a suferit o intervenție chirurgicală la cap în anul 2007, că nu vedea să citească și că nu a primit nicio sumă cu titlu de preț de la pârâți. Mai arată că nici soțul ei nu a avut cunoștință de faptul că l-a împuternicit pe pârât să dezbată succesiunea după mama ei iar dânsa știut că fratele ei pârâtul A- C- era în Turcia în timpul procesului de partaj deoarece acesta trimitea pensie de întreținere alimentară pentru copil prin sora ei S- A-.
Cu privire la motivele de nulitate a contractului de vânzare cumpărare invocate de către reclamantă și intervenienți, instanța reține următoarele:
Actul juridic civil valabil încheiat presupune îndeplinirea a patru condiții sau elemente de valabilitate: capacitatea de a contracta, consimțământul valabil al părții care se obligă, un obiect determinat, o cauză licită.
Pentru a fi valabil, consimțământul trebuie să provină de la o persoană cu discernământ, să fie exprimat cu intenția de a produce efecte juridice, să fie exteriorizat și să nu fie alterat de vreun viciu de consimțământ.
Reclamanta a invocat ca vicii de consimțământ dolul și lipsa de discernământ la încheierea contractului datorită stării de sănătate.
Prezența sau absența discernământului este o stare de fapt iar persoana fizică cu capacitate deplină de exercițiu este prezumată a avea discernământ.
Lipsa discernământului ca viciu de consimțământ, atrage nulitatea relativă a actului încheiat ca urmare a alterării voinței juridice a părții la încheierea actului juridic. Lipsa discernământului în momentul încheierii actului juridic relevă nu inexistența discernământului ci un simplu viciu al acestuia deoarece în această situație discernământul există, de aceea sancțiunea este doar nulitatea relativă, sancțiune care intervine pentru protejarea interesului persoanei și nu al unuia general. Numai lipsa cu desăvârșire a discernământului poate atrage nulitatea absolută, ceea ce nu se poate reține în cauza de față.
Dolul este acel viciu de consimțământ care constă în inducerea în eroare a unei persoane prin mijloace viclene pentru a o determina să încheie un anumit act juridic iar sancțiunea care intervine în cazul dolului în toate formele sale, este nulitatea relativă a actului juridic.
Contractul încheiat între părți este supus legilor în vigoare la data încheierii acestuia, respectiv la data ---.2008, prin urmare, față de caracterul nulității pentru viciile de consimțământ invocate de reclamantă, instanța va admite excepția prescripției dreptului la acțiune invocată de pârâți, în cauză fiind aplicabile prevederile Decretului nr. 167/1958.
Reclamanta și intervenienții au invocat printre cauzele de nulitate și faptul că prețul indicat în contractul de vânzare cumpărare nu este serios.
Prin noțiunea de preț serios, se înțelege prețul care constituie o cauză suficientă a obligației luate de vânzător de a transmite dreptul de proprietate asupra bunului care formează obiectul vânzării.
Prețul serios se transpune în existența unei proporții între cuantumul prețului stabilit de părți și valoarea reală a bunului vândut, fiind exclusă existența unei disproporții care nu este susceptibilă de o justificare firească.
Raporturile de rudenie dintre părțile unui contract de vânzare-cumpărare cu privire la un imobil au relevanță în aprecierea seriozității prețului stabilit prin contract, în sensul art. 1303 din Codul civil de la 1864, însă numai în măsura în care acesta nu este atât de mic, încât echivalează cu inexistența vânzării.
În cauză instanța reține că prin raportul de expertiză efectuat în dosarul de partaj, construcțiile și terenul aferent atribuite reclamantei au fost evaluate la suma de 28.022 lei iar prețul stabilit în contractul de vânzare cumpărare este de 1.000 lei.
Instanța apreciază că prețul menționat în contract nu este prețul real al vânzării, martorul C--- M-- audiat în cauză arătând că pârâtul a achitat fiecărei mătuși suma de 40 milioane lei vechi pentru casa care a făcut obiectul partajului, mai puțin pârâtului A—C--- care nu era în țară.
Pârâtul este nepotul de soră al reclamantei și din actele depuse la dosar, rezultă că atât reclamanta cât și frații ei A—G--, S—A- și nepoatele de soră D-A- și F- L- l-au împuternicit pe acesta să le reprezinte în dosarul de partaj.
Coroborând declarația martorului cu faptul că împotriva sentinței de partaj a formulat recurs în anul 2013, doar intervenientul A- G- care nu a fost legal citat în proces, instanța apreciază că între părți a existat înțelegere atât cu privire la modalitatea de atribuire a bunurilor în cadrul acțiunii de partaj cât și cu privire la vânzarea casei, condiții în care nu se poate reține prețul menționat în contract ca fiind real. Mai mult, instanța nu poate aprecia susținerile reclamantei ca fiind sincere în condițiile în care aceasta arată în acțiune și prin declarația dată în cauză că a știut faptul că fratele ei A- C-era în Turcia în perioada în care s-a judecat procesul de partaj deoarece acesta trimitea în țară prin sora lor S- A- bani pentru pensie alimentară iar prin concluziile scrise arată că dânsa și frații ei au crezut că A-C- este decedat deoarece de mai mulți ani nu știau nimic de el. Precizează reclamanta tot în concluziile scrise că la momentul când dânsa și frații ei au dat mandat de reprezentare pârâtului pentru a-i reprezenta în acțiunea de partaj, i-au adus la cunoștință dorința părinților de a lăsa casa fratelui A-C- iar pârâtul i-a asigurat că dacă acesta va apărea, se va ocupa personal de situația lui și îi va asigura în casa bătrânească un confort locativ optim. Reține instanța și faptul că reclamanta a mai deschis o acțiune care face obiectul dosarului nr. ---/222/2014 al Judecătoriei Dorohoi (dosar în care este suspendată judecată până la soluționarea acțiunii de partaj) prin care solicită anularea contractului de vânzare cumpărare încheiat cu pârâții motivat de faptul că vânzarea respectivă reprezintă o donație simulată deoarece nu a încasat suma indicată în act cu titlu de preț.
În raport de cele arătate instanța nu poate reține existența cauzei de nulitate invocată de către reclamantă și intervenienți, respectiv prețul derizoriu.
Intervenientul A-C- a invocat ca și cauză de nulitate a contractului de vânzare cumpărare, vânzarea lucrului altuia arătând că reclamanta nu era proprietara terenului vândut situație care nu poate fi reținută având în vedere că sentința de partaj nu este definitivă iar pentru vânzarea bunului indiviz se aplică regulile proprii sistării stării de indiviziune desprinse din dispozițiile art. 785 și 786 cod civil în vigoare la data încheierii contractului de vânzare cumpărare. Astfel, dacă unul dintre copărtași înstrăinează bunul înstrăinat, vânzarea nu este nulă ci doar suspusă condiției rezolutorii, dacă bunul înstrăinat cade în lotul altui coproprietar.
În raport de cele arătate instanța va respinge și cererea de acțiunea principală, cererea intervenție principală și cererile de intervenție accesorie ca neîntemeiate.
Cererea pârâților de obligare a reclamantei la plata cheltuielilor de judecată va fi respinsă ca neîntemeiată deoarece nu s-a făcut dovada cheltuielilor efectuate în cauză.
Acțiunea principală și cererea de intervenție au fost legal timbrate.
Pentru aceste motive,
ÎN NUMELE LEGII ,
HOTĂRĂȘTE
Respinge acțiunea formulată de reclamanta O- L cu domiciliul în ---pentru lipsa calității procesuale active.
Respinge acțiunea principală formulată de reclamanta I- M- cu domiciliul în -- în contradictoriu cu pârâtul A- C-cu domiciliul în ---, pentru lipsa calității procesuale pasive a pârâtului.
Admite în parte excepția prescripției dreptului material la acțiune formulată de pârâții G- M- și G- C- ambii cu domiciliul în -- și respinge cererea formulată de reclamantă cu privire la anularea contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr.-- din --.2008 pentru vicii de consimțământ ca fiind prescrisă.
Respinge cererea formulată reclamanta I- M- în contradictoriu cu pârâții G- C- și G-M- cu privire la anularea contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. -- din ---.2008 pentru existența prețului derizoriu ca neîntemeiată.
Respinge cererile de intervenție accesorie formulate de intervenientele S- A- cu domiciliul în --- și R-R-E- cu domiciliul în ---, ca neîntemeiate.
Respinge cererea de intervenție în interes propriu formulată de intervenientul A-C- ca neîntemeiată.
Respinge cererea formulată de pârâți cu privire la obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecată ca neîntemeiată.
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare.
Cererea de apel se va depune la Judecătoria Dorohoi.
Pronunțată în ședință publică astăzi --- 2016.
PREȘEDINTE, GREFIER,
| ← Daune . Jurisprudență Cereri | Contestaţie la executare. Jurisprudență Contestaţie la executare → |
|---|
