Plăngere contravenţională. Jurisprudență Amenzi
| Comentarii |
|
Judecătoria DOROHOI Sentinţă civilă nr. 4 din data de 11.07.2018
Cod ECLI ECLI:RO: Operator date cu caracter personal nr. 2425
Dosar nr. XXXX/222/2018 - plângere contravențională -
R O M Â N I A
JUDECĂTORIA DOROHOI, JUDEȚUL BOTOȘANI
Sentința civilă nr. XXX
Ședința publică din data de xx.xx.xxxx
Completul de judecată constituit din:
Președinte:
Grefier:
Pe rol fiind judecarea plângerii contravenționale formulată de petentul xx, C.N.P.:xx, cu domiciliul în xx asistat de reprezentantul legal xx, C.N.P.: xx, împotriva procesului-verbal de constatare a contravențiilor seria xx nr. xx din data de xx.xx.xxxx, în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul Județean de Poliție xx, cu sediul în mun. xx
La apelul nominal făcut în ședință publică, lipsesc părțile.
Instanța constată că procedura de citare cu părțile este legal îndeplinită și că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
Față de prevederile art. 121 alin. 1 din Hotărârea nr. 1375/2015 pentru aprobarea Regulamentului de ordine interioară al instanțelor judecătorești, dispune lăsarea cauzei la a doua strigare.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la a doua strigare, se constată lipsa părților.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței modul de îndeplinire a procedurii de citare, obiectul cauzei, precum și faptul că prezentul dosar se află la primul termen de judecată.
Instanța verificându-și din oficiu competența, constată că este competentă general, material și teritorial, în temeiul art. 94 pct. 2 C.porc.civ. și art. 32 alin. 1 din O.G .2/2001, să judece prezenta cauză.
În temeiul art. 258 Cod procedură civilă încuviințează proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei, apreciind că aceasta este admisibilă și utilă soluționării cauzei.
În temeiul art. 238 C.proc.civ. estimează durata cercetării procesului la un singur termen de judecată.
Văzând că nu mai sunt alte probe concludente de administrat și nu se formulează excepții, instanța constată cauza în stare de judecată și o reține pentru soluționare.
I N S T A N Ț A,
Asupra plângerii de față constată următoarele:
Prin plângerea înregistrată pe rolul Judecătoriei Dorohoi cu nr. XXXX/222/2018 din data de xx.xx.xxxx, petentul xx, asistat de reprezentantul legal xx, a solicitat în contradictoriu cu Inspectoratul Județean de Poliție xx anularea procesului-verbal de contravenție seriaxx nr. xx din data de xx.xx.xxxx și exonerarea de plata amenzii. În subsidiar, a solicitat înlocuirea sancțiunii amenzii cu avertismentul.
În motivare, petentul a arătat că la data de xx.xx.xxxx, în timp ce se deplasa cu bicicleta de la magazinul sătesc spre localitatea Broscăuți, județul Botoșani, a fost oprit de un agent de poliție, iar în urma controlului efectuat a fost amendat cu 6 puncte amendă contravențională, reprezentând suma de 870 lei, și cu sancțiunea avertismentului.
Cu privire la legalitatea procesului-verbal de contravenție, petentul a invocat faptul că scrisul agentului de poliție este indescifrabil, nu se înțelege care este temeiul de drept în baza căruia a fost sancționat, precum și că procesul-verbal este întocmit cu încălcarea dispozițiile art. 16 alin. 5 O.G. nr. 2/2001, art. 11 alin. 3 O.G. 2/2001 și art. 17 din O.G. nr. 2/2001. Petentul a arătat că, potrivit art. 16 alin. 5 O.G. nr. 2/2001: "În cazul în care contravenientul este minor procesul-verbal va cuprinde și numele, prenumele și domiciliul părinților sau ale altor reprezentanți ori ocrotitori legali ai acestuia";, potrivit art. 11 alin. 3 O.G. 2/2001: "Pentru contravențiile săvârșite de minorii care au împlinit 14 ani minimul și maximul amenzii stabilite în actul normativ pentru fapta săvârșită se reduc la jumătate";, precum și că potrivit art. 17 din O.G. nr. 2/2001: "Lipsa mențiunilor privind numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, iar în cazul persoanei juridice lipsa denumirii și a sediului acesteia, a faptei săvârșite și a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal. Nulitatea se constată și din oficiu.";.
În referire la temeinicia actului constatator, petentul a arătat că procesul-verbal nu respectă jurisprudența C.E.D.O., în sensul respectării prezumției de nevinovăție a persoanei sancționate contravențional, jurisprudență care impune ca și condiție, ca sancțiunea să respecte anumite limite rezonabile în raport de gravitatea faptei. S-a invocat faptul că sancțiunea nu reprezintă un scop în sine, ci constituie un mijloc de formare a unui spirit de responsabilitate și trebuie să reflecte gradul de pericol social al faptei comise.
S-a solicitat judecarea în lipsă potrivit art. 223 alin. 3 Cod procedură civilă.
În dovedire, petentul a depus la dosar copii de pe cartea de identitate, procesul-verbal de contravenție seria xx nr. xx din data de xx.xx.xxxx, certificatul de naștere al contravenientului, cartea de identitate a reprezentantului legal, precum și plângerea însușită de reprezentantul legal.
Taxa judiciară de timbru, în sumă de 20 lei, conform art. 19 din O.U.G. 80/2013 a fost achitată, potrivit înscrisului de la fila 5.
Inspectoratul de Poliție Județean xx a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii contravenționale și menținerea procesului-verbal de contravenție cu toate măsurile dispuse prin acesta.
În motivare, intimatul a arătat că la data de xx.xx.xxxx, în jurul orei 18:15, în timp ce se afla în exercitarea atribuțiilor de serviciu, pe DJ 292, pe raza localității Broscăuți, agentul constatator a identificat pe un tronson de drum neiluminat pe numitul xx, care se deplasa cu bicicleta, fără a avea asupra sa vestă sau îmbrăcăminte cu elemente fluorescent-reflectorizante și fără a avea vreo sursă de lumină instalată pe bicicletă. S-a arătat că agentul constatator a realizat o individualizare corectă a sancțiunilor contravenționale, stabilind câte 3 puncte amendă pentru două dintre sancțiuni și avertisment pentru cea de-a treia faptă.
Sub aspectul proporționalității s-a arătat că, raportat la pericolul social ridicat al faptei de a circula pe timp de noapte sau în condiții de vizibilitate redusă, fără a fi echipat cu mijloacele corespunzătoare fluorescent-reflectorizante, periclitând atât siguranța personală, cât și siguranța participanților la trafic, agentul constatator a realizat o individualizare corectă, sancțiunile aplicate fiind proporționale cu gradul de pericol social.
S-a mai arătat că, potrivit art. 249 C.proc.civ. "cel care face o susținere în cursul procesului, trebuie să o dovedească, în afară de cazurile prevăzute de lege";, precum și că procesul-verbal de contravenție are forță probantă prin el însuși și constituie o dovadă suficientă a vinovăției contestatorului atâta timp cât acesta în urmă nu este în măsură să prezinte o probă contrară credibilă.
În dovedire, s-au depus la dosarul cauzei raportul agentului constatator din data de xx.xx.xxxx și procesul-verbal de contravenție seria xx nr. xx din data de xx.xx.xxxx, în original și în copie.
Petentul a formulat răspuns la întâmpinare, prin care a reiterat motivele de anulare a procesului-verbal.
Analizând actele și lucrările dosarului instanța reține următoarele:
Prin procesul-verbal de contravenție seria xx nr. xx din data de xx.xx.xxxx, petentul xx a fost sancționat contravențional cu amendă în cuantum total de 870 lei și cu sancțiunea avertismentului, pentru săvârșirea contravențiilor prevăzute de art. 161 alin. 1 lit. r) din H.G. nr. 1391/2006, sancționată de art. 101 alin. 1 pct. 8 din O.U.G. 195/2002, prevăzută de art. 14 lit. d) din H.G. 1391/2006, sancționată de art. 101 alin. 1 pct. 8 din O.U.G. 195/2002 și prevăzută de art. 161 alin. 2 din H.G. 1391/2006, reținându-se în sarcina sa faptul că, la data de xx.xx.xxxx, în jurul orei 18:15, pe D.J. 292, pe raza localității Broscăuți, în calitate de biciclist, s-a deplasat pe timp de noapte, fără a fi echipat corespunzător, respectiv cu vestă reflectorizantă, lumini la bicicletă, și nu avea asupra sa actul de identitate.
Verificând potrivit art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, legalitatea procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției seria xx nr. xx din data de xx.xx.xxxx, instanța reține că acesta a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor legale incidente, respectiv a prevederilor art. 16 și 17 din același act normativ, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu. De asemenea, instanța apreciază că faptele reținute în sarcina petentului au fost descrise suficient pentru a permite corecta încadrare juridică și aplicarea sancțiunilor corespunzătoare, procesul-verbal contestat fiind de natură a răspunde cerințelor legale imperative.
Sub aspectul temeiniciei procesului-verbal, instanța reține că, deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că procesul-verbal contravențional face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară, legea instituind o prezumție relativă de veridicitate cu privire la împrejurările constatate de agentul constatator.
Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, instanța trebuie să analizeze, în fiecare caz în parte, în ce măsură fapta reținută în sarcina unei persoane reprezintă o ";acuzație în materie penală";, în sensul art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Această analiză se realizează prin prisma a trei criterii alternative, respectiv natura faptei, caracterul penal al textului ce definește contravenția, conform legislației interne, și natura și gradul de severitate al sancțiunii aplicate.
Calificarea faptei ca ";acuzație în materie penală"; are drept consecință incidența în respectiva cauză a prezumției de nevinovăție de care se bucură petentul și a obligației autorităților statului de a proba faptele reținute în sarcina acestuia. Însă, conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku v. Franța, hotărârea din 7 octombrie 1988, paragraf 28, cauza Västberga taxi Aktiebolag și Vulic v. Suedia, hotărârea din 23 iulie 2002, paragraf 113).
Forța probantă a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, care este liber să reglementeze importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni v. Franța, hotărârea din 7 septembrie 1999).
Potrivit dispozițiilor art. 31-36 din O.G. nr. 2/2001, persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul-verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza Anghel v. România, hotărârea din 4 octombrie 2007).
Având în vedere aceste principii, instanța reține că procesul-verbal de contravenție beneficiază de o prezumție relativă de veridicitate și autenticitate, permisă de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, cât timp petentului i se asigură de către instanță condițiile specifice de exercitare efectivă a dreptului de acces la justiție și a dreptului la un proces echitabil. Prin urmare, atât timp cât contravenientului i se oferă posibilitatea reală, efectivă de a proba contrariul, prezumția de nevinovăție, astfel cum este conturată în jurisprudența C.E.D.O., nu este încălcată.
În prezenta cauză, instanța apreciază că sancțiunile contravenționale aplicate petentului sunt suficient de grave pentru a determina instanța să concluzioneze că față de petent a fost formulată o "acuzație în materie penală"; în sensul dat acestei sintagme de jurisprudența C.E.D.O..
Instanța constată că petentul nu a făcut dovada unei situații contrare celei reținute în procesul-verbal de contravenție, aspectele invocate referitoare la caracterul disproporționat al amenzii nefiind de natură a răsturna prezumția relativă de veridicitate a procesului-verbal atacat.
Prin procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției seria xx nr. xx din data de xx.xx.xxxx întocmit de către intimatul Inspectoratul de Poliție Județean xx - Poliția xx, petentului xx i s-a aplicat sancțiunea amenzii contravenționale în cuantum de 3 puncte-amendă pentru comiterea fiecăreia dintre contravențiile prevăzute de art. 161 alin. 1 lit. r) din H.G. nr. 1391/2006, sancționate de art. 101 alin. 1 pct. 8 din O.U.G. 195/2002 și prevăzute de art. 14 lit. d) din H.G. 1391/2006, sancționate de art. 101 alin. 1 pct. 8 din O.U.G. 195/2002, aplicându-i-se, în total, o sancțiune de 6 puncte-amendă, în valoare totală de 870 lei, iar pentru contravenția prevăzută de art. 161 alin. 2 din H.G. 1391/2006 i s-a aplicat sancțiunea avertismentului, întrucât s-a reținut că la data de xx.xx.xxxx, în jurul orei 18:15, petentul, în calitate de biciclist, a circulat cu bicicleta pe D.J. 292, pe raza localității Broscăuți, pe timp de noapte, fără a avea asupra sa vestă reflectorizantă, lumini la bicicletă și actul de identitate, fapte prevăzute de art. 161 alin. 1 lit. r) din H.G. nr. 1391/2006, art. 14 lit. d) din H.G. 1391/2006, și art. 161 alin. 2 din H.G. 1391/2006.
Conform acestor dispoziții legale, respectiv potrivit art. 161 alin. 1 lit. r) din H.G. nr. 1391/2006 și art. 101 alin. 1 pct. 8 din O.U.G. 195/2002, constituie contravenție și se sancționează cu amenda prevăzută în clasa a III-a de sancțiuni, în cuantumul prevăzut la art. 98 alin. 4 O.U.G. 195/2002, respectiv de la 6 la 8 puncte amendă, fapta biciclistului de a circula în interiorul localităților în care nu funcționează iluminatul public, precum și în afara localităților fără a purta îmbrăcăminte cu elemente fluorescent-reflectorizante, de la lăsarea serii până în zorii zilei sau atunci când vizibilitatea este redusă.
Potrivit art. 14 lit. d) din H.G. 1391/2006 și art. 101 alin. 1 pct. 8 din O.U.G. 195/2002, constituie contravenție și se sancționează cu amenda prevăzută în clasa a III-a de sancțiuni, în cuantumul prevăzut la art. 98 alin. 4 O.U.G. 195/2002, respectiv de la 6 la 8 puncte amendă, fapta biciclistului de a nu circula cu bicicleta echipată, pe timp de noapte sau când vizibilitatea este redusă, în față, cu lumina de culoare albă sau galbenă, iar în spate, cu lumină de culoare roșie și cu cel puțin un dispozitiv fluorescent-reflectorizant, vizibil, de aceeași culoare.
Conform art. 161 alin. 2 din H.G. nr. 1391/2006: "Pe timpul circulației pe drumurile publice, conducătorii de biciclete sunt obligați să aibă asupra lor actul de identitate.";
Art. 101 alin. 1 din O.U.G. 195/2002 prevede că: "(1) Constituie contravenții și se sancționează cu amenda prevăzută în clasa a III-a de sancțiuni următoarele fapte săvârșite de persoane fizice: 8. nerespectarea normelor privind circulația bicicletelor.";
Conform art. 95 alin. 1 și 2 din O.U.G. nr. 195/2002: "(1) Încălcarea dispozițiilor prezentei ordonanțe de urgență, altele decât cele care întrunesc elementele constitutive ale unei infracțiuni, constituie contravenție și se sancționează cu avertisment ori cu amendă ca sancțiune principală și, după caz, cu una dintre sancțiunile contravenționale complementare prevăzute la art. 96 alin. (2). (2) Avertismentul constă în atenționarea verbală sau scrisă a contravenientului, însoțită de recomandarea de a respecta dispozițiile legale.";
Potrivit art. 7 din O.G. 2/2001: "Avertismentul se poate aplica și în cazul în care actul normativ de stabilire și sancționare a contravenției nu prevede această sancțiune.";
Conform art. 98 din O.U.G. 195/2002 amenzile contravenționale se stabilesc în cuantumul determinat de valoarea numărului punctelor-amendă aplicate, un punct-amendă reprezentând valoric 10% din salariul minim brut pe economie, stabilit prin hotărâre a Guvernului și, prin excepție de la prevederile alin. 2, alin. 2 ind. 1 prevede expres că în perioada 1 ianuarie - 31 decembrie 2018 un punct-amendă este 145 lei. Din dispozițiile art. 11 alin. 3 din O.G. 2/2001 rezultă că: "Pentru contravențiile săvârșite de minorii care au împlinit 14 ani minimul și maximul amenzii stabilite în actul normativ pentru fapta săvârșită se reduc la jumătate.";
În consecință, la momentul depistării petentului de către agentul constatator, moment la care se face referire în procesul-verbal atacat, petentul minor avea obligația de a prezenta agentului constatator cartea de identitate și de a fi echipat corespunzător cu îmbrăcăminte cu elemente fluorescent-reflectorizante, precum și de a circula cu bicicleta echipată, pe timp de noapte sau când vizibilitatea este redusă, în față, cu lumina de culoare albă sau galbenă, iar în spate, cu lumină de culoare roșie și cu cel puțin un dispozitiv fluorescent-reflectorizant, vizibil, de aceeași culoare.
Față de aceste aspecte, instanța apreciază că nu a fost făcută nicio dovadă care să răstoarne prezumția de legalitate și veridicitate a procesului-verbal contestat, deși petentului îi revenea această obligație potrivit dispozițiilor art. 249 din Codul de procedură civilă. Astfel, instanța consideră că petentul se face vinovat de contravențiile reținute în sarcina sa, atâta timp cât nu a respectat dispozițiile legale mai sus enunțate.
În ceea ce privește susținerea petentului conform căruia la aplicarea sancțiunilor nu s-au respectat dispozițiile art. 11 alin. 3 O.G. 2/2001, care prevăd că "Pentru contravențiile săvârșite de minorii care au împlinit 14 ani minimul și maximul amenzii stabilite în actul normativ pentru fapta săvârșită se reduc la jumătate";, instanța, analizând conținutul procesului-verbal, raportat la aceste susțineri, constată că agentul constatator a respectat prevederile referitoare la cuantumul sancțiunilor ce pot fi aplicate minorilor. Astfel, din cuprinsul procesului-verbal se poate lesne observa faptul că agentul constatator a reținut, raportându-se la ordinea în care au fost expuse faptele în procesul-verbal, pentru primele două contravenții, un cuantum de 3 puncte-amendă. Avându-se în vedere faptul că pentru contravențiile constatate, minimul de puncte-amendă prevăzut de lege este de 6 puncte-amendă, instanța conchide în sensul că sancțiunile au fost aplicate cu respectarea dispozițiilor incidente.
În referire la susținerea petentului vizând nerespectarea de către agentul constatator a dispozițiilor art. 16 alin. 5 O.G. nr. 2/2001, potrivit cărora "În cazul în care contravenientul este minor procesul-verbal va cuprinde și numele, prenumele și domiciliul părinților sau ale altor reprezentanți ori ocrotitori legali ai acestuia";, instanța constată că într-adevăr o astfel de mențiune nu se regăsește în cuprinsul procesului-verbal. Cu toate acestea, instanța reține că prevederea invocată se referă la o mențiune obligatorie pe care trebuie să o cuprindă procesul-verbal, a cărei nerespectarea însă este sancționată cu nulitatea virtuală, neregăsindu-se enumerată în cuprinsul art. 17 din O.G. nr. 2/2001. Or, sancțiunea nulității virtuale este aplicabilă numai în situația în care contravenientul probează că, prin viciul respectiv, a suferit o vătămare. Având în vedere faptul că petentul minor a fost identificat, neexistând niciun dubiu cu privire la identitatea sa, instanța constată că, în concret, petentul minor nu a făcut dovada existenței unei vătămări generate de omisiunea agentului constatator, care să nu poată fi înlăturată altfel decât prin anularea procesului-verbal.
În ceea ce privește proporționalitatea sancțiunilor, în conformitate cu dispozițiile art. 34 din O.G. nr. 2/2001, instanța apreciază că agentul constatator nu a realizat o corectă individualizare a sancțiunilor aplicate petentului minor.
Opinia instanței se fundamentează, pe de o parte, pe dispozițiile art. 5 alin. 5 din O.G. nr. 2/2001 potrivit cărora sancțiunea trebuie să fie proporțională cu pericolul social al faptei săvârșite, iar, pe de altă parte, pe dispozițiile art. 21 alin. 3 din același act normativ, conform cărora, la aplicarea sancțiunii, trebuie să se țină cont de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului.
Din înscrisurile depuse la dosarul cauzei, instanța reține că pericolul social al faptelor săvârșite de petent deși este unul relativ ridicat, în concret, raportat la împrejurările comiterii contravențiilor, atingerea adusă normelor sociale ce reglementează circulația pe drumurile publice nu este una deosebită, întrucât faptele au fost comise pe timp de iarnă, la o oră târzie la care, de regulă, sectorul de drum arătat în cuprinsul procesului-verbal nu este intens circulat.
Totodată, în referire la circumstanțele personale ale contravenientului, instanța reține că petentul este minor, iar la momentul comiterii contravențiilor nu împlinise încă vârsta de 16 ani. Or, raportat la vârsta fragedă a contravenientului, ținând cont totodată și de faptul că din înscrisurile depuse la dosarul cauzei nu rezultă că acesta a mai fost anterior sancționat contravențional, instanța apreciază că sancțiunea avertismentului aplicată pentru fiecare dintre contravențiile prev. de art. 161 alin. 1 lit. r) din H.G. nr. 1391/2006 și de art. 14 lit. d) din H.G. 1391/2006 este suficientă pentru a-l determina pe minor să înțeleagă și să își asume consecințele faptelor comise.
Având în împrejurările în care au fost comise contravențiile, respectiv în jurul orei 18:15, pe raza localității Broscăuți, pe timp de iarnă, ținând cont de gradul de pericol social relativ redus, precum și de urmarea efectiv produsă, constând în starea de pericol pentru siguranța participanților la trafic, dar și de vârsta fragedă a contravenientului, instanța apreciază că se impune înlocuirea cu avertisment a sancțiunea amenzii în cuantum de 3 puncte-amendă aplicată petentului prin procesul-verbal de contravenție seria xx nr.xx din data de xx.xx.xxxx, emis de intimat, pentru contravenția prevăzută de art. 161 alin. 1 lit. r) H.G. 1391/2006, sancționată de art. 101 alin.1 pct. 8 din O.U.G. 195/2002, precum și înlocuirea cu avertisment a sancțiunii amenzii în cuantum de 3 puncte-amendă aplicată petentului prin procesul-verbal de contravenție seria PBTX nr.053386 din data de xx.xx.xxxx, emis de intimat, pentru contravenția prevăzută de art. 14 lit. d) H.G. 1391/2006, sancționată de art. 101 alin.1 pct. 8 din O.U.G. 195/2002.
În ceea ce privește sancțiunea avertismentului aplicată contravenientului minor pentru comiterea contravenției prev. de art. 161 alin. 2 din H.G. 1391/2006, instanța, considerând-o ca fiind temeinică, o va menține.
Față de cele mai sus constatate, în temeiul art. 34 din O.G. nr. 2/2001, instanța va admite, în parte, plângerea contravențională formulată de petentul xx, C.N.P.: xx, cu domiciliul în xx, asistat de xx, C.N.P. 1xx, cu domiciliul în xx în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliție Județean xx cu sediul în mun.xx și va dispune înlocuirea cu avertisment a sancțiunii amenzii în cuantum de 3 puncte-amendă aplicată petentului prin procesul-verbal de contravenție seria xx nr.xx din data de xx.xx.xxxx, emis de intimat, pentru contravenția prevăzută de art. 161 alin. 1 lit. r) H.G. 1391/2006, sancționată de art. 101 alin.1 pct. 8 din O.U.G. 195/2002, precum și înlocuirea cu avertisment a sancțiunii amenzii în cuantum de 3 puncte-amendă aplicată petentului prin procesul-verbal de contravenție seria xx nr.xx din data de xx.xx.xxxx, emis de intimat, pentru contravenția prevăzută de art. 14 lit. d) H.G. 1391/2006, sancționată de art. 101 alin.1 pct. 8 din O.U.G. 195/2002.Va menține sancțiunea avertismentului aplicată pentru contravenția prevăzută de art. 161 alin.2 H.G.1391/2006, precum și celelalte dispoziții ale procesului-verbal care nu contravin prezentei sentințe.
Pentru aceste motive,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Admite, în parte, plângerea contravențională formulată de petentul xx C.N.P.: xx, cu domiciliul în xx, asistat de xx, C.N.P. xx, cu domiciliul în xx în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliție Județean xx, cu sediul în xx
Înlocuiește cu avertisment sancțiunea amenzii în cuantum de 3 puncte-amendă aplicată petentului prin procesul-verbal de contravenție seria xx nr.xx din data de xx.xx.xxxx, emis de intimat, pentru contravenția prevăzută de art. 161 alin. 1 lit. r) H.G. 1391/2006, sancționată de art. 101 alin.1 pct. 8 din O.U.G. 195/2002.
Înlocuiește cu avertisment sancțiunea amenzii în cuantum de 3 puncte-amendă aplicată petentului prin procesul-verbal de contravenție seria xx nr.xx din data de xx.xx.xxxx, emis de intimat, pentru contravenția prevăzută de art. 14 lit. d) H.G. 1391/2006, sancționată de art. 101 alin.1 pct. 8 din O.U.G. 195/2002.
Menține sancțiunea avertismentului aplicată pentru contravenția prevăzută de art. 161 alin.2 H.G.1391/2006, precum și celelalte dispoziții ale procesului-verbal care nu contravin prezentei sentințe.
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare, cererea de apel putând fi depusă la Judecătoria Dorohoi.
Pronunțată în ședință publică astăzi, xx.xx.xxxx.
PREȘEDINTE, GREFIER,
| ← Plângere contravenţională. Jurisprudență Transport | Prescriere muncă în folosul comunităţii. Jurisprudență... → |
|---|
