Plângere contravenţională. Jurisprudență Circulaţie rutieră
| Comentarii |
|
Judecătoria MANGALIA Sentinţă civilă nr. 2029 din data de 21.10.2013
Pe rol se află soluționarea acțiunii civile având ca obiect plângere contravențională formulată de petentul B.V.C. împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor seria CP nr. …… din ………. încheiat de intimatul I.P.J. CONSTANȚA, SERVICIUL POLIȚIEI RUTIERE.
Dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică din data de ……….. și au fost consemnate în încheierea de amânare a pronunțării din acea dată, ce face parte integrantă din prezenta sentință, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de ……….. când a pronunțat prezenta hotărâre.
I N S T A N Ț A
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de ………. sub numărul ……………, petentul B.V.C. a formulat plângere contravențională împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor seria CP nr. ……….. din data de ……….., în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliție Județean Constanța - Serviciul Rutier, solicitând anularea procesului - verbal contestat ca netemeinic și nelegal iar, în subsidiar, înlocuirea sancțiunii amenzii cu avertismentul.
Drept motive de nulitate a procesului verbal, petentul a invocat imposibilitatea de a face obiecțiuni, aplicarea prin același proces - verbal a două sancțiuni contravenționale principale, respectiv avertismentul și amenda, inexistența termenului de "radar"; (folosit de agentul constatator în cuprinsul procesului - verbal) în legislația privind regimul sancționator rutier, necesitatea prevederii cinemometrului cu o funcție de autotestare, nelegalitatea sancționării pentru o faptă contravențională prevăzută într-o Hotărâre de Guvern.
În privința temeiniciei procesului - verbal, petentul a susținut faptul că deplasarea autovehiculelor se făcea în coloană, astfel că nu i se poate atribui cu certitudine o anumită viteză.
În dovedire, au fost anexate plângerii, în copie, procesul-verbal contestat și cartea de identitate a contestatorului.
În drept au fost invocate prevederile O.G. nr. 2/2001, O.U.G. nr. 195/2002, Norma de Metrologie Legală NML 201-05 aprobată prin Ordinul BRML nr. 301/2005.
În conformitate cu prevederile art. 15 lit. i din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru și art. 36 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, plângerea împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției este scutită de taxa judiciară de timbru, iar conform art. 1 alin. 2 din O.G. nr. 32/1995, este scutită și de plata timbrului judiciar.
Legal citat, intimatul nu s-a prezentat la judecată, însă a depus întâmpinare prin care a susținut temeinicia și legalitatea procesului - verbal.
Întâmpinării i-au fost anexate 1 planșă fotografică, certificat de aprobare de model nr. 185/27.07.2001, buletin de verificare metrologică, atestat al operatorului radar și înregistrarea video a faptei.
Prin răspunsul la întâmpinare, petentul a mai invocat următoarele:
- Inexistența identității între operatorul radar și agentul care a întocmit procesul - verbal;
- Inexistența identității între cinemometrul omologat și cel verificat metrologic conform înscrisurilor depuse de către pârâtă;
- Faptul că cinemometrul montat pe auto CT-09-LGI nu este omologat și certificat pentru punerea pe piață;
- Expirarea termenului de valabilitate a certificatului de aprobare model.
Răspunsului la întâmpinare i-au fost atașate extrase din Monitorul Oficial al României privind normele legale invocate.
Ulterior, petentul a depus și completare la plângerea contravențională prin care a invocat:
- lipsa menționării locului unde a fost încheiat procesul - verbal și a locului în care a fost săvârșită fapta;
- Faptul că nu reiese dacă s-a realizat autotestarea cinemometrului.
În cauză, instanța a încuviințat și a administrat, la solicitarea ambelor părți, proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei, proba cu înregistrarea video și planșele foto depuse de către intimat.
Prin notele de ședință depuse la termenul din data de 07.10.2013 petentul a mai invocat:
- Faptul că cinemometrul utilizat la înregistrarea este neomologat, neavând aprobarea de model valabilă;
- Inexistența identității între radarul omologat și cel verificat metrologic.
Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța reține următoarele:
La data de ………. a fost întocmit de către un agent constatator din cadrul Inspectoratului de Poliției Județean Constanța procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor seria CP nr. …………, prin care s-a reținut săvârșirea de către petent a două contravenții:
- deplasarea cu o viteză de 98 km/h într-o zonă cu limitare de viteză de 50 km/h, faptă sancționată de art. 102 alin. 2 din O.U.G. nr. 195/2002
- nerespectarea obligației de a avea asupra sa documentele, sancționată de art. 101 alin. 1 pct. 18 din O.U.G. nr. 195/2002
Pentru aceste motive, contestatorul a fost sancționat cu avertisment, 9 puncte - amendă în cuantum de 675 lei și 6 puncte de penalizare.
Petentul a semnat procesul - verbal, consemnându-se că nu este de acord cu cele menționate.
1. Sub aspectul legalității, analizând conținutul procesului-verbal de contravenție, posibilitate conferită de art. 17 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, instanța constată legalitatea acestuia, întrucât cuprinde toate mențiunile prevăzute de lege sub sancțiunea nulității.
1.1. În legătură cu susținerile petentului privind imposibilitatea formulării de obiecțiuni, instanța constată că în cuprinsul procesului - verbal semnat de către contestator și înmânat acestuia au fost redate mențiuni, respectiv "Nu sunt de acord cu cele consemnate";.
Mai mult, nulității procesului - verbal de constatare și sancționare a contravenției i se aplică regimul nulității actelor de procedură prevăzut de art. 175 Cod procedură civilă, care, la alin. 1, arată că "actul de procedură este lovit de nulitate dacă prin nerespectarea cerinței legale s-a adus părții o vătămare care nu poate fi înlăturată decât prin desființarea acestuia";, iar în alin. 2 prevede că "în cazul nulităților expres prevăzute de lege, vătămarea este prezumată, partea interesată putând face dovada contrară";.
În cazul de față, chiar dacă petentului nu i s-ar fi permis să facă acele mențiuni, acest aspect nefiind printre cele prevăzute expres sub sancțiunea nulității la art. 17 din O.G. nr. 2/2001, nu este de natură a atrage prezumarea vătămării, nefiindu-i aplicabile dispozițiile art. 175 alin. 2 Cod procedură civilă.
Astfel, în temeiul art. 175 alin. 1 Cod procedură civilă, pentru ca lipsa posibilității de a formula obiecțiuni să poată atrage nulitatea procesului - verbal trebuie ca petentul să fi suferit o vătămare care să nu poată fi înlăturată decât prin desființarea acestuia. Or, în cauză o asemenea vătămare nu există, de vreme ce contestatorul poate formula oricâte obiecțiuni dorește, fie că sunt fondate, fie că nu, pe calea plângerii contravenționale, posibilitate de care în speță s-a și profitat.
1.2. În ceea ce privește susținerile petentului privind aplicarea a două sancțiuni contravenționale principale, instanța reține următoarele:
Prin procesul - verbal contestat a fost constatat și sancționat un concurs alcătuit din două contravenții, respectându-se astfel prevederile art. 20 din O.G. nr. 2/2001, conform căruia "dacă o persoană săvârșește mai multe contravenții constatate în același timp de același agent constatator, se încheie un singur proces - verbal";.
Pe de altă parte, potrivit art. 10 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001 "dacă aceeași persoană a săvârșit mai multe contravenții sancțiunea se aplică pentru fiecare contravenție";, iar conform alin. 2 din același articol "când contravențiile au fost constatate prin același proces - verbal, sancțiunile contravenționale se cumulează (…)";.
Raportat la textele legale redate, instanța reține că deși foarte bine observă petentul că prin procesul - verbal contestat i-au fost aplicate două sancțiuni contravenționale principale, acesta nu menționează și faptul că cele două sancțiuni i-au fost aplicate pentru două fapte contravenționale distincte
În mod convenabil petentul nu se referă în plângerea formulată decât la una dintre acestea, respectiv depășirea vitezei legale, însă faptul că prin același proces - verbal s-a constatat săvârșirea a două contravenții și i s-au aplicat două sancțiuni distincte reiese cu evidență din cuprinsul acestuia. Astfel, la rubrica privind descrierea faptelor săvârșite sunt descrise ambele, agentul constatator arătând atât că petentul a depășit viteza legală cât și că acesta nu avea asupra sa documentele. De asemenea, la încadrarea juridică a faptelor săvârșite, sunt indicate ambele texte legale care prevăd și sancționează cele două fapte reținute în sarcina contestatorului.
Așadar, cele două sancțiuni contravenționale fiind aplicate ca urmare a reținerii în sarcina petentului a două contravenții distincte, instanța urmează a înlătura susținerile petentului privind nelegalitatea acestei sancționări, reținând că tocmai neaplicarea a două sancțiuni distincte în cazul de față ar fi dus la încălcarea dispozițiilor art. 10 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001 și, pe cale de consecință, la nulitatea procesului - verbal.
1.3. În ceea ce privește nulitatea procesului verbal datorită faptului că terminologia "radar"; nu există în legislația studiată de către petent în condițiile în care agentul constatator a menționat în cuprinsul său că fapta a fost înregistrată cu aparatul radar, instanța reține următoarele:
În pct. 2.2. din Norma de Metrologie Legală NML 021-05 din 23 noiembrie 2005 - "Aparate pentru măsurarea vitezei de circulație a autovehiculelor (cinemometre)" aprobată prin Ordinul directorului general al Biroului Român de Metrologie Legală nr. 301/2005, modificat prin Ordinul nr. 187/2009, din care petentul reproduce și coroborează citate în cuprinsul plângerii contravenționale și pe care îl depune la dosar (fila 33) este definită terminologia de cinemometru radar, respectiv "cinemometru al cărui principiu de funcționare se bazează pe efectul Doppler";.
Pe de altă parte, chiar dacă denumirea aparatului ar fi fost eronat menționată de către agentul constatator, anularea unui proces - verbal în baza unui asemenea considerent ar fi o dovadă de formalitate excesivă întrucât ceea ce contează este dacă fapta a fost sau nu înregistrată cu un aparat omologat, nu dacă agentul constatator a menționat corect denumirea științifică a respectivului aparat, fapt ce nu ar putea produce nicio vătămare contravenientului.
1.4. Instanța urmează să înlăture și criticile aduse temeiului legal al sancționării petentului, în baza următoarelor considerente:
Petentul susține că sancționarea sa nu este legală, întrucât fapta contravențională este prevăzută în Regulamentul de punere în aplicare a O.U.G. 195/2002, anexă la H.G. nr. 1391/2006 iar sancțiunea în O.U.G. nr. 195/2002.
În cauză, în mod corect agentul constatator a menționat textele legale care stabilesc și sancționează faptele reținute în sarcina contestatorului, respectiv art. 102 alin. 2 și art. 101 alin. 1 pct. 18 din O.U.G. nr. 195/2002, astfel că criticile aduse de către petent nu sunt fondate.
Articolele din Regulamentul de punere în aplicare a O.U.G. menționate de către agentul constatator în cuprinsul procesului - verbal, respectiv art. 121 alin. 1 și art. 147 alin. 1 reprezintă descrierea obligațiilor pe care petentul nu le-a respectat, a conduitei impuse de norma legală.
Petentul susține, de asemenea, că potrivit art. 57 alin. 2 din Legea nr. 24/2000, o anexă are un caracter predominant tehnic și nu constituie o normă imperativă (fila 3). Relativ la aceasta, instanța reține că, potrivit textului legal invocat de către contestator "pot constitui anexe la un act normativ reglementările ce trebuie aprobate de autoritatea publică competentă, cum sunt: regulamente, statute, metodologii sau norme cu caracter predominant tehnic";. După cum se poate observa, legiuitorul realizează o enumerare a reglementărilor ce pot constitui anexe ale unui act normativ, enumerare ce începe cu regulamentele și se termină cu normele cu caracter predominant tehnic, ceea ce înseamnă că cele două noțiuni nu sunt echivalente, ci dimpotrivă. Mai mult, potrivit art. 3 din H.G. nr. 1391/2006 "anexele nr. 1 și 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre";, ceea ce înseamnă că au aceeași putere legislativă și produc aceleași efecte ca și hotărârea în sine.
2. Sub aspectul temeiniciei procesului-verbal, instanța reține că intimatul a făcut dovada deplină a situației de fapt reținute în procesul - verbal de contravenție.
Conform art. 102 alin. 2 din O.U.G. nr. 195/2002 "amenda contravențională prevăzută la alin. 1 se aplică și conducătorului de autovehicul sau tramvai care săvârșește o faptă pentru care se aplică 6 puncte de penalizare, conform art. 108 alin. 1 lit. d)";, iar potrivit art. 108 alin. 1 lit. d pct. 3 din O.U.G. nr. 195/2002 constituie contravenție "depășirea cu 41-50 km/h a vitezei maxime admise pe sectorul de drum respectiv pentru categoria din care face parte autovehiculul condus, constatată, potrivit legii, cu mijloace tehnice omologate și verificate metrologic";.
Așadar, din textul legal redat, rezultă că pentru a se reține în sarcina unui participant la trafic săvârșirea acestei fapte contravenționale trebuie să fie îndeplinite cumulativ următoarele condiții:
- Să se depășească viteza maximă admisă pe sectorul de drum și pentru categoria autovehiculului condus;
- Viteza înregistrată să fie mai mare cu 41 - 50 km/h decât cea maximă admisă;
- Constatarea să se facă prin mijloace tehnice omologate și verificate metrologic;
În privința primelor două condiții extrase din actul normativ, instanța reține că intimatul a făcut dovada deplină a situației de fapt reținute în procesul - verbal de contravenție. Astfel, din înregistrarea video efectuată cu aparatul radar în data de 03.05.2013 (f.16) și transpunerea pe suport de hârtie a acesteia (f.12), reiese că autoturismul condus de petent a fost înregistrat cu o viteza de 98 km/h (cadrele 4180-4216) într-un sector de drum având viteza maximă admisă de 50 km/h (cadrele 3071-3158).
În ceea ce privește cea de-a treia condiție, instanța constată că cinemometrul montat pe auto tip Dacia Logan nr. înm. CT 09 LGI deține Buletin de verificare metrologică nr. 0068228 din data de 16.08.2012 ora 1704, cu rezultatul verificărilor "ADMIS"; și valabilitatea verificării "1 AN"; (fila 52), deci valabil la data săvârșirii faptei (3.05.2013).
Aplicând textele legale la situația de fapt rezultată din probele administrate, instanța constată că fapta săvârșită de către petent întrunește toate elementele constitutive ale contravenției reținute în sarcina sa, atât sub aspect subiectiv cât și sub aspect obiectiv. Astfel, petentul a depășit cu 48 km/h viteza maximă admisă, faptă constatată prin mijloace tehnice omologate și verificate metrologic.
2.1. Într-adevăr, după cum bine observă petentul, în materia dreptului contravențional își găsește aplicare prezumția de nevinovăție, însă aceasta a fost înfrântă în speță prin probatoriul administrat în cauză, care dovedește fără tăgadă faptul că cele reținute în procesul - verbal de constatare și sancționare a contravenției corespund adevărului faptic.
2.2. În ceea ce privește zona în care a fost înregistrat autoturismul, instanța constată că din înregistrarea video reiese cu evidență faptul că autovehiculul condus de către petent se afla în zona de acțiune a indicatorului de limitare a vitezei la 50 km/h, astfel cum am arătat anterior (cadrele 3071-3158).
2.3. Susținerea contestatorului privind faptul că nu i se poate atribui cu certitudine viteza înregistrată de aparatul radar întrucât deplasarea s-a făcut în coloană este contrazisă de înregistrarea video, întrucât autoturismul condus de către petent este singurul care apare în cadru la momentul înregistrării vitezei de 98 km/h (cadrele 4178-4217).
2.4. Cu privire la susținerea petentului privind necesitatea identității între agentul care constată fapta cu mijloacele tehnice omologate și cel care întocmește procesul - verbal de contravenție, dedusă de către acesta din interpretarea art. 180 din Regulamentul de punere în aplicare a O.U.G. nr. 195/2002, instanța reține că respectivul text legal se aplică atunci când constatarea faptei se realizează ex propriis sensibus (prin propriile simțuri) de către agentul constatator și atunci este evident că el trebuie să fie cel care aplică sancțiunea, întrucât el este cel care a constatat-o, asistând la săvârșirea acesteia. Or, potrivit art. 121 alin. 2 din Regulament, "Nerespectarea regimului de viteză stabilit conform legii se constată de către polițiștii rutieri, cu mijloace tehnice omologate și verificate metrologic";. Astfel că, în cauză, sunt aplicabile dispozițiile art. 181 din același act normativ, care prevede că "în situația în care fapta a fost constatată cu ajutorul unui mijloc tehnic certificat sau unui mijloc tehnic omologat și verificat metrologic, polițistul rutier încheie un proces-verbal de constatare a contravenției";. În acest caz nu este necesară identitatea dintre agentul care manipulează cinemometrul și cel care aplică sancțiunea, aceasta fiind aplicată în baza înregistrării, nu a constatării prin propriile simțuri a faptei contravenționale.
2.5. În ceea ce privește susținerea petentului privind necesitatea autotestării cinemometrului, instanța reține că, potrivit modificărilor aduse Normei de Metrologie Legală NML 021-05 prin Ordinul nr. 187/2009, conform pct. 3.5.1 înregistrările efectuate trebuie să cuprindă cel puțin următoarele:
"- data și ora la care a fost efectuată măsurarea
- valoarea vitezei măsurate
- imaginea autovehiculului, din care să poată fi pus în evidență numărul de înmatriculare al acestuia.";
Menționăm că în forma inițială a normei, printre mențiunile ce trebuia să fie prevăzute în înregistrări era și "faptul că a fost efectuată autotestarea";. Acesta a fost modificat inițial prin Ordinul nr. 153/2007, sub forma :";faptul că a fost efectuată autotestarea (conform paragrafului 3.2.6.), dacă aparatul poate să treacă în regim de măsurare fără să efectueze autotestarea";. Ulterior, datorită faptului că în România nu se mai utilizează niciun tip de cinemometru care să intre în măsurare fără a-și efectua autotestarea, prin Ordinul nr. 189/2009 această cerință a fost eliminată.
Pe cale de consecință, menționarea că a fost efectuată autotestarea nu este necesară pentru validarea înregistrărilor efectuate, astfel că și aceste susțineri ale petentului urmează a fi respinse.
2.6. Petentul arată că instanța ar trebui să anuleze procesul - verbal întrucât nu există identitate între seria cinemometrului menționată în certificatul de aprobare model și cea din buletinul de verificare metrologică depuse la dosar de către intimat. Cu privire la aceste susțineri instanța reține următoarele:
Potrivit art. 7 lit. c din Instrucțiunile de metrologie legală I.M.L. 3-05 trasabilitatea rezultatelor măsurărilor efectuate cu mijloace de măsurare supuse controlului metrologic legal, aprobate prin HG 1660/2005 "verificarea metrologică periodică stabilește conformitatea mijlocului de măsurare respectiv cu modelul aprobat și/sau cu cerințele aplicabile din reglementările de metrologie legală care s-au utilizat la verificarea inițială sau la punerea în funcțiune";. Așadar, scopul verificării metrologice concretizate prin eliberarea Buletinului de verificare metrologică este acela de a stabili conformitatea unui anumit cinemometru în cazul de față, identificat printr-o anumită serie, cu modelul aprobat prin certificatul de aprobare model, identificat și el printr-o anumită serie. Tocmai de aceea se și numește "aprobare de model";, deoarece se aprobă un anumit model de aparate, nu fiecare aparat în parte, urmând ca apoi fiecare cinemometru de acest tip să fie verificat metrologic, pentru a se stabili dacă acesta corespunde standardelor aprobate inițial.
2.7. În privința expirării certificatului de aprobare model invocate de către petent instanța reține faptul că, potrivit art. 21 din Instrucțiunile de Metrologie legală I.M.L. 2-05 aprobarea de model, aprobate prin H.G. nr. 1660/2005, "în perioada de valabilitate a aprobării de model producătorul/importatorul fabrică/importă și comercializează, în condițiile legii, mijloace de măsurare care au obținut aprobare de model";. Reiese din textul redat că aprobarea de model este acordată în vederea fabricării/importului și comercializării respectivului model de mijloace de măsurare. Cu alte cuvinte, chiar dacă, într-adevăr, potrivit art. 11 din aceleași instrucțiuni "aprobarea de model este valabilă pe o perioadă de maximum 10 ani";, perioadă ce a expirat, acest fapt nu atrage imposibilitatea folosirii în continuare a aparatelor de măsurare care deja au fost introduse pe piață și puse în funcțiune, ci are ca efect doar faptul că astfel de aparate nu mai pot fi fabricate/importate și comercializate.
3. Sub aspectul individualizării pedepsei, instanța constată că sancțiunile aplicate petentului au fost în mod corect individualizate de către agentul constatator, proporțional cu gradul de pericol social al faptelor săvârșite, fiind aplicat avertismentul pentru lipsa documentelor și sancțiunea amenzii împreună cu sancțiunea complementară a punctelor de penalizare, ambele la cuantumul minimului special prevăzut de lege, pentru depășirea vitezei regulamentare. Petentul nu a invocat în cauză circumstanțe reale sau personale care să atragă reținerea unui pericol social concret redus al faptei săvârșite, de natură a conduce la înlocuirea sancțiunii amenzii cu cea a avertismentului.
Pentru aceste considerente de fapt și de drept, constatând legalitatea și temeinicia procesului-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor, în temeiul art. 34 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, instanța va respinge, ca neîntemeiată, plângerea contravențională formulată de petentul B.V.C. împotriva procesului - verbal de contravenție seria CP nr. …….. din data de ………. întocmit de intimatul Inspectoratul De Poliție Județean Constanța.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge plângerea contravențională formulată de petentul B.V.C. domiciliat în mun. ………………, împotriva procesului - verbal de contravenție seria CP nr. ……… din data de ………… întocmit de intimatul Inspectoratul de Poliție Județean Constanța - Serviciul Rutier, cu sediul în …………….
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare, cererea de apel urmând a fi depusă la Judecătoria Mangalia.
Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței, astăzi, …………...
| ← Ordonanţă preşedinţială. Jurisprudență Ordonanţă Preşedinţială | Plangere Contraventionala. Jurisprudență Circulaţie rutieră → |
|---|
