PLÂNGERE ÎMPOTRIVA HOTĂRÂRII COMISIEI JUDEŢENE DE FOND FUNCIAR
| Comentarii |
|
Judecătoria IAŞI Sentinţă civilă nr. 8793 din data de 06.06.2013
Sub numărul 13836/245/2012, s-a înregistrat la Judecătoria Iași, plângerea formulată de către reclamanții P.I. și P.A.M. în contradictoriu cu pârâții Comisia Județeană Iași pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor și Prefectul Județului Iași împotriva hotărârii Comisiei Județului Iași de fond funciar nr. ---/14.02.2012, solicitând reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 0,88 ha teren situat pe raza comunei Ungheni.
Plângerea este scutită de timbru judiciar și taxă de timbru.
În motivare, reclamantele au precizat că sunt moștenitoarele defunctului P.C.V., decedat la data de 06.02.2012. Acesta era moștenitorul defuncților P.C. și P.G., calitate în baza căreia i-au fost retrocedate mai multe suprafețe de teren.
La 29.11.2005, autorul reclamantelor a formulat cerere prin care a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 0,88 ha. teren, Comisia Locală Ungheni propunând respingerea cererii, deoarece solicitantul nu are calitate de titular, iar titlurile întocmite pe numele moștenitorilor depășesc suprafețele înscrise în registrul agricol din anii 1956-1962. Comisia Județeană de Fond Funciar a validat propunerea Comisiei Locale Ungheni, motivat de faptul că Putină Vasile nu a făcut dovada dreptului de proprietate pentru suprafața revendicată și nu a depus declarație pe propria răspundere, conform articolului 10 din Lg. 18/1991.
Au menționat reclamantele că atât referatul Comisiei locale Ungheni cât și hotărârea Comisiei Județene Iași nu corespund realității și sunt contrare dispozițiilor legale, deoarece terenul solicitat în baza Lg. 247/2005 este altul decât cel pentru care s-a reconstituit dreptul de proprietate anterior.
S-a precizat că P.C. a deținut, conform registrului agricol din anii 1959-1962, teren în suprafață de 2,73 ha, din care s-a emis titlul de proprietate nr. 15032/1993 pentru o suprafață de 2,35 ha situată pe raza comunei Bosia (actualmente Ungheni).
Potrivit certificatului nr.---/1992, Putină Constantin deținea 1,80 ha, din care 0,30 ha fânețe (tarlaua Gârliță) și 0,5 ha izlaz (tarlaua Văduleț). Nu este real că aceste suprafețe de teren coincid cu cele din registrul agricol, amplasamentele lor fiind diferite.
În ceea ce privește terenul din tarlaua ,,Văduleț’’ a fost emis titlul de proprietate pentru 0,43 ha, efectuându-se punerea în posesie și întocmirea planului parcelar.
S-a menționat că pentru suprafața de 0,30 ha (Gârliță), care nu există înscrisă în registrul agricol, au depus declarații autentice de martori, pentru a dovedi dreptul de proprietate al autorului, dar nu s-a emis titlu de proprietate. Pentru diferența de 0,38 ha, Comisia Județeană de fond funciar a emis hotărârea nr. ---/2009, dar, în procedura punerii în posesie, Comisia locală de fond funciar contestă amplasamentul terenului reconstituit în tarlaua Gârliță.
În ceea ce-l privește pe P.G. acesta a deținut, conform registrului agricol din anii 1959-1962, teren în suprafață de 2,42 ha, fiind emis titlul de proprietate nr. 15420 din 29.09.1994, pentru 1,89 ha.
Prin titlul de proprietate sub numărul 16676/28.12.1999, s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru 0,36 ha, menționate în rolul agricol al numitului P.G., în tarlaua "Braniște";.
Se mai arată că P.G. deținea și suprafața de 1,30 ha, conform tabelului nominal cu locuitorii comunei Bosia, împroprietăriți în 1921, teren care se regăsește și în certificatul nr. ---/1992 emis de Arhivele Statului (fânețe - tarlaua Gârlița și 0,64 ha izlaz- tarlaua Văduleț).
Pentru terenul din ,,Văduleț’’ la propunerea Comisiei Locale, se emite titlu de proprietate, prin care se reconstituie dreptul de proprietate pentru 0,54 ha teren.
Pentru suprafața de 1,20 ha, dovada dreptului de proprietate constă nu doar în extrasul din tabelul cu locuitorii împroprietăriți, ci și în declarațiile autentice de martori. Pentru acest teren, există chiar recunoașterea Comisiei Județene, dar și a Comisiei Locale, privind atât dreptul de proprietate, cât și modalitatea prin care s-a preluat terenul de către stat.
Au concluzionat reclamantele că, pentru terenurile ce au aparținut lui P.G., s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru 1,89 ha (din rol), 0,54 ha (din certificat) și 0,36 (din rol rămânând o diferență de 1,47 ha teren.
În drept au fost invocate prevederile articolelor 51-65 din Legea 18/1991.
Au solicitat administrarea probei cu înscrisuri.
Nu au fost formulate întâmpinări.
La solicitarea instanței, a fost înaintată de către Instituția Prefectului Județului Iași, documentația care a stat la baza emiterii hotărârii contestate.
S-a pus în discuție și a fost efectuată în cauză o expertiză topocadastrală.
Din actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Prin testamentul autentificat de Tribunalul Iași sub numărului ---/1950, P.C.G. a lăsat, după încetarea sa din viață, soției sale, P.T., folosința bunurilor sale, până la încetarea din viață a acesteia, urmând ca ulterior, această avere să rămână în deplină proprietate fratelui său, P.C.
La data de 11.11.1984 a decedat P.C., având ca moștenitor pe numitul P.V.
La decesul numitului P.V. au rămas ca moștenitoare reclamantele.
În registrele agricole, la nivelul anului 1957, P.T. figura cu 2,19 ha teren, iar P. C. avea o suprafață de 2,38 ha.
Conform certificatului emis de către Arhivele Statului Iași, P.C. figura în evidențe, la nivelul anului 1959, cu o suprafață de 2,37 ha teren.
În considerentele hotărârii nr. ---/07.04.2009, Comisia Județeană Iași de fond funciar menționează că P.C., figura în registrul agricol din anii 1959-1963, cu o suprafață totală de 2,73 ha teren.
La rândul său, conform certificatului nr. ---/26.05.1994 emis de către Arhivele Statului Iași, P.T., figura în evidențe, în anul 1959, cu suprafața de 2,42 ha teren.
Instanța nu va reține ca și suprafețe deținute în proprietate de către P.T. și P.C. cele menționate în registrele agricole din anul 1957, fiind anterioare evidențelor din perioada 1959-1963.
Instanța nu va putea avea în vedere, pentru dovedirea dreptului de proprietate al autorilor reclamantelor, certificatele nr. ---/26.03.1992 și nr. ---/17.10.1992 eliberate de către Direcția Generală a Arhivelor Statului vizând suprafețele deținute, în perioadele anterioare anului 1959, respectiv în intervalul 1942-1947. Aceste suprafețe trebuiau să fie înscrise în registrele agricole, iar în cazul în care nu au fost declarate nu pot fi avute în vedere, întrucât, în perioada anterioară cooperativizării se aflau în circuitul civil, putând fi înstrăinate.
Se mai reține că matricolele pentru impozitul agricol au valoare declarativă, neputând fi avute în vedere, în lipsa posibilității de coroborare cu alte probe, pentru dovedirea dreptului de proprietate, mai ales că sunt întrunite cu privire la perioade anterioare procesului de cooperativizare.
Se constată, așadar, că autorii P.C. și P.T. au avut în proprietate, conform registrelor agricole pentru perioada 1959-1963, o suprafață totală de 5,15 ha teren.
Se constată, de asemenea, că reconstituirea dreptului de proprietate s-a făcut pentru o suprafață de 5,95 ha teren, conform titlului de proprietate nr. ---/1996 (5400mp), nr. ---/1994 (18900 mp), nr. ---/1999 (3600 mp), nr. ---/1996 (4300 mp), nr. ---/1993 (23500 mp), hotărârea nr. ---/2009 emisă de către Comisia Județeană Iași de fond funciar (0,38 ha).
Instanța nu va putea reține constatările din raportul de expertiză întocmit în cauză. S-au avut în vedere suprafețele rezultate din măsurători, raportat la suprafețele înscrise la rolul agricol ori în titlurile de proprietate, or, în plângere, trebuie analizată situația de fapt existentă anterior cooperativizării, raportat la suprafața pentru care s-a dispus reconstituirea și nu eventualele erori din momentul emiterii titlului ori punerii în posesie. Faptul că sunt stăpânite suprafețe de teren mai mici decât cele înscrise în titluri, nu poate fi avut în vedere la stabilirea suprafeței la care ar putea fi eventual îndreptățite reclamantele la reconstituire.
De asemenea, expertul desemnat a luat în considerare, la calcularea suprafeței totale ce a aparținut autorilor și suprafețele de 0,50 ha și 0,64 ha înscrise în cele două certificate eliberate de către Direcția Generală a Arhivelor Statului, pe care instanța le-a înlăturat, pentru motivele anterior expuse.
Prin urmare, față se situația reținută, având în vedere că nu s-a făcut dovada că reclamantele ar fi îndreptățite la reconstituirea dreptului de proprietate pentru diferența de 0,88 ha, instanța a respins plângerea, ca nefondată.
A respins cererea reclamantelor cu privire la cheltuielile de judecată, nefiind incidente prevăzute de art. 274 Cod de procedură civilă.
| ← Renunţarea la judecarea contestaţiei la executare. Obligarea... | Pretenţii. Jurisprudență Prejudicii, daune → |
|---|
