Plângere împotriva încheierii de carte funciară, vizând anularea documentaţiei de intabulare, formulată doar de unul dintre coproprietari. Litisconsorţiu facultativ sau obligaţional?
| Comentarii |
|
Curtea de Apel SUCEAVA Decizie nr. 187 din data de 09.04.2014
Prin adresa nr. 7/2012 a fost înaintată de către OCPI Suceava plângerea formulată de C L împotriva încheierii de carte funciară nr. 3244/01.02.2012, plângere ce a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Suceava sub numărul 3003/314/2012 la data de 11.04.2012. Prin plângerea formulată, reclamantul a solicitat anularea documentației de intabulare din dosarul nr. 27546/27.07.2011 și a documentației de dezmembrare din dosarul nr. 35306/21.09.2011.
În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că încheierea de respingere nu a soluționat și nu a răspuns la toate aspectele sesizate, iar cotele de indiviziune au fost stabilite greșit. De asemenea, reclamantul a precizat că documentația de intabulare nr. 27546/27.07.2011 a fost întocmită după solicitarea numitului C V, fără procură autentică de împuternicire din partea sa și a celorlalți coindivizari ce apar în cererea de recepție și înscriere înregistrată la OCPI cu nr. 27546/27.07.2011. A mai precizat că nu i-a fost comunicată încheierea OCPI Suceava nr. 27546, dosar nr. 27546/27.07.2011, soluționată la data de 05.09.2011.
De asemenea, a arătat că în documentația de intabulare nr. 27546/21.07.2011 nu a fost întocmit procesul verbal de vecinătate cu date concrete, cu toate că în referatul nr. 6709/16.08.2011 s-au solicitat aceste specificații, nu s-au indicat corect limitele imobilului și nu s-a avut în vedere suprafața de 400 mp curți-construcții din titlul de proprietate nr. 113/14.12.1994, cu aceeași moștenitori după defuncta C E., suprafață de teren despre care a arătat că se află în același perimetru intravilan, iar în această situație documentația de intabulare nu corespunde nici din punctul de vedere al dimensiunilor și nici din punctul de vedere al configurației imobilului.
A mai arătat că trebuie corectat titlul de proprietate emis după defuncta C E. și trebuie avut în vedere partajul voluntar și donațiile cu titlu de zestre efectuate cu acte autentice înainte de intabulare.
De asemenea, petentul a precizat că în planul de amplasament și delimitare nu sunt înscrise mai multe construcții și împrejmuiri existente sau a fost indicat greșit anul edificării acestora.
Cu privire la documentația de dezmembrare imobil nr. 32306/21.09.2011 a arătat că aceasta a fost făcută ilegal, întrucât în tabelul de mișcare parcelară cu nr. de înregistrare 35306/2011, la capitolul A "teren"; și capitolul B "construcții"; nu a fost înscrisă la poziția "situația din acte"; cota parte a proprietarilor, nu s-a avut în vedere că parcela cadastrală nr. 31342, nou creată, a rămas fără acces carosabil și pietonal la drumul comunal.
La data de 08.08.2012, pârâtul OCPI Suceava a depus "note";, prin care a invocat excepția lipsei calității sale procesuale pasive (filele 110-114).
La data de 14.09.2012, reclamantul a depus "precizări";, prin care a arătat că solicită anularea încheierii de carte funciară nr. 27546/27.07.2011 cu documentația de intabulare, încheierii de carte funciară nr. 35306/21.09.2011 cu documentația de dezlipire imobil și încheierii de respingere nr. 3244/01.02.2012, ca netemeinice și nelegale.
La data de 05.11.2012, numiții C Rodica, C BA și A M, în calitate de moștenitori ai defunctului C S au depus o adresă prin care au precizat că susținerile reclamantului sunt adevărate. De asemenea, au arătat că în documentația premergătoare intabulării s-au strecurat intenționat greșeli, respectiv la construcția C4 s-a trecut în mod total eronat anul construcției ca fiind 1970, în realitate aceasta fiind edificată de către numiții C S și R în anul 1995.
De asemenea, au arătat că nu înțeleg să promoveze nici o acțiune în nume propriu și nu doresc să se judece cu nimeni, depunând la dosar certificatul de deces seria DS nr. 053794 și sesizarea pentru deschiderea procedurii succesorale (filele 148-149).
La data de 06.11.2012, reclamantul C L a depus "precizări"; la acțiune, arătând că înțelege să se judece în contradictoriu și cu C G. V, C A V, S A. S și C G. C.
De asemenea, a precizat că înțelege să-și extindă și completeze acțiunea, solicitând să se dispună anularea contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 3169/05.10.2011 de BNP OB, radierea înscrierilor din cartea funciară nr. 31310 a comunei Udești, anularea CF nr. 37567 din 10.10.2011, cu extrasul de CF pentru informare din 10.10.2011.
În dovedirea acțiunii, reclamantul a depus la dosarul cauzei înscrisuri (filele 153-160).
Prin încheierea de ședință din 06.11.2012, instanța a dispus introducerea în cauză în calitate de pârâți a numiților C G. V, C A V, S A. S și C G. C.
Legal citați, pârâții C G. V, C A V, S A. S și C G. C s-au prezentat în instanță.
La data de 04.01.2013, pârâta C Viorica a depus un memoriu prin care a arătat că toate actele de intabulare și contractul de vânzare - cumpărare sunt reale, nefăcându-se nici un fals (fila 168).
Prin încheierea de ședință din data de 22.04.2013 instanța a respins cererea de introducere în cauză în calitate de pârât a PFA S C. De asemenea, prin aceeași încheiere de ședință, instanța a dispus disjungerea capătului de cerere având ca obiect anularea contractului de vânzare - cumpărare autentificat sub nr. 3169/05.10.2011 de BNP OB și trimiterea acestei cereri la registratură în vederea formării unui nou dosar.
Prin încheierea de ședință din 25.03.2013, instanța a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a OCPI Suceava.
Prin sentința civilă nr. 3024 din 29.04.2013 pronunțată de Judecătoria Suceava a fost respinsă plângerea în contradictoriu cu Oficiul de cadastru și Publicitate Imobiliară Suceava, ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă; a fost admisă în parte plângerea în contradictoriu cu C G. V, C A. V, S A. S și C G. C; a fost anulată încheierea de respingere nr. 3244 din data de 01.02.2012, precum și încheierea nr. 27546 din data de 27.07.2011 cu privire la imobilul cu numărul cadastral 31310 înscris în cartea funciară 31310 UAT Udești, încheieri emise de Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Suceava.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că prin încheierea nr. 3244 din data de 01.02.2012 a fost respinsă cererea formulată de petentul C L, prin care a solicitat reexaminarea încheierii nr. 27546 din data de 27.07.2011 prin care s-a dispus intabularea dreptului de proprietate a numiților C V, C V, S S, C G, C S și C L cu privire la imobilul cu numărul cadastral 31310 în CF a UAT Udești (filele 4-5, 15-16).
În motivarea încheierii de respingere nr. 3244 din data de 01.02.2012 s-a arătat că documentația cadastrală a fost întocmită cu respectarea normelor tehnice prevăzute în Ordinul nr. 634/2006 al directorului general al ANCPI, iar înscrierea în cartea funciară respectă prevederile art. 47 alin. 1 din Legea nr. 7/1996.
Potrivit dispozițiilor art. 47 din Legea nr. 7/1996, cererea de înscriere în cartea funciară se va depune la birourile teritoriale ale oficiului teritorial și va fi însoțită de înscrisul original sau de copia legalizată de pe acesta, prin care se constată actul sau faptul juridic a cărui înscriere se cere; înscrierile în cartea funciară se efectuează la cererea părților interesate, cu excepția cazurilor în care legea prevede înscrierea din oficiu; înscrierea unui drept poate fi cerută de mandatarul general al celui îndrituit sau de oricare dintre titularii aceluiași drept.
În prezenta cauză, înscrierea în cartea funciară UAT Udești, privind imobilul cu numărul cadastral 31310, proprietatea numiților C V, C V, S. S, C G, C S și C L, potrivit certificatului de moștenitor nr. 40 din data de 22.01.1998, a fost efectuată în baza unei cereri formulată de o parte din titularii dreptului de proprietate.
Astfel, cererea de recepție și înscriere aflată la fila 27 din dosar a fost înregistrată la Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Suceava sub nr. 27546 în data de 27.07.2011. Pe înscrisurile de la filele 27-28, unde este menționat numele a șase persoane, printre care și petentul și numitul C S, nu se află decât o singură semnătură, respectiv trei semnături.
Din conținutul certificatului de deces seria DS nr. 053794 eliberat de către Consiliul Local al Municipiului Suceava la data de 11.04.2009, aflat la fila 148 din dosar, rezultă că la data formulării cererii de recepție și înscriere nr. 27546 din data de 27.07.2011 de către inginerul S C numitul C S era decedat (10.04.2009).
Mai mult, la ultimul termen de judecată, numitul C V a precizat că la momentul la care s-au efectuat măsurătorile de către inginerul cadastral frații lui C L și C S nu au fost prezenți, primul întrucât "nu e implicat";, iar cel de al doilea întrucât "era decedat și nu a făcut moștenire"; (fila 243).
Potrivit art. 4 din Ordinul ANCPI nr. 634 din data de 13 octombrie 2006 pentru aprobarea Regulamentului privind conținutul, modul de întocmire și recepție a documentațiilor cadastrale în vederea înscrierii în cartea funciară, realizarea documentațiilor necesare înscrierii în cartea funciară a dreptului de proprietate cu privire la un imobil presupune parcurgerea următoarelor etape: stabilirea amplasamentului imobilului; realizarea lucrării de către persoana autorizată, care presupune documentarea tehnică, execuția lucrărilor de teren și birou, elaborarea documentațiilor; depunerea documentațiilor, la oficiul de cadastru și publicitate imobiliară (denumit în continuare oficiu teritorial) sau la biroul de cadastru și publicitate imobiliară (denumit în continuare birou teritorial) și înregistrarea în Registrul General de Intrare; recepția documentațiilor, cu înregistrarea în registrul cadastral al imobilelor, denumit în continuare index cadastral, recepția cadastrală, transmiterea documentației asistentului-registrator; înscrierea în cartea funciară.
Art. 5 alin. 1 lit. a) din Regulamentului privind conținutul, modul de întocmire și recepție a documentațiilor cadastrale în vederea înscrierii în cartea funciară prevede că identificarea amplasamentului imobilului se realizează înaintea execuției lucrărilor, proprietarul împreună cu persoana autorizată procedând la identificarea amplasamentului imobilului pe limite naturale sau convenționale, în vederea efectuării măsurătorilor.
De asemenea, conform art. 13 din același act normativ, documentația pentru intabularea dreptului de proprietate asupra unui imobil neînscris în cartea funciară cuprinde, printre altele, și cererea de solicitare informații și convenție, conform anexei nr. 1, cererea de recepție și înscriere, conform anexei nr. 2, declarația pe propria răspundere cu privire la înstrăinarea și identificarea imobilului măsurat, conform anexei nr. 5.
Din analiza anexelor mai sus amintite, instanța a constatat că înscrierea în cartea funciară a unui imobil și depunerea documentației la oficiile teritoriale se poate face doar de către proprietar sau de persoana autorizată, în numele proprietarului, conform cererii de înscriere.
Față de cele expuse și de înscrisurile aflate la dosarul cauzei, instanța a constatat că documentația necesară înscrierii în cartea funciară a dreptului de proprietate al numiților C V, C V, S.S, C G, C S și C L pentru imobilul situat în comuna Udești a fost întocmită cu încălcarea dispozițiilor obligatorii ale Ordinului ANCPI nr. 634 din 13 octombrie 2006, la solicitarea persoanei fizice autorizate S C, fără să existe un mandat în acest sens de la toți proprietarii imobilului ce urma să fie intabulat (fila 29).
Totodată, instanța a constatat că, deși pe înscrisurile depuse la OCPI este menționat numele petentului și al numitului C S, înscrisurile nu sunt semnate de către aceștia, neexistând acordul lor cu privire la recepția lucrărilor și a înscrierii.
De asemenea, instanța a reținut că numiții C S și C L nu au participat la identificarea amplasamentului imobilului, primul fiind decedat la data efectuării lucrărilor, iar cel de al doilea pentru că nu a fost încunoștiințat despre acest lucru.
În ceea ce privește susținerea petentului în sensul că prin încheierea contestată nu au fost stabilite în mod corect cotele proprietarilor indivizari, instanța a înlăturat-o ca neîntemeiată, motivat de faptul că numiții C L E și C V figurează cu o cotă comună de 31/40 sub B.10 și nu cu câte o cotă de 31/40 fiecare.
Cu privire la celelalte critici formulate de petentul C L, instanța a apreciat că acestea exced prezentului cadru procesual.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel pârâții C G. V a lui A și C A. V, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În dezvoltarea motivelor de apel, pârâtul C V a arătat că în mod greșit instanța de fond a admis în parte acțiunea formulată de petent și a anulat încheierea 3244/01.02.2012 și încheierea nr. 27546/27.07.2011, ambele emise de OCPI Suceava privind imobilul cu număr cadastral 31310. Pentru a pronunța aceasta soluție, instanța a constatat că documentația necesară înscrierii în cartea funciară a dreptului de proprietate al numiților C V, C V, SA S, C G, C S și C L pentru imobilul situat în comuna Udesti a fost întocmită cu încălcarea dispozițiilor obligatorii ale Ordinului ANCPI nr. 634 din 13.10.2006, de către persoana fizică autorizată S C, fără să existe un mandat în acest sens de la toți proprietarii imobilului ce urma să fie intabulat. În motivarea acestei soluții instanța a reținut dispozițiile art. 4 din Ordinul ANCPI 634/13.10.2006, art. 5 alin. l lit. a și art. 13 din Regulamentul privind conținutul, modul de întocmire și recepție a documentațiilor cadastrale în vederea înscrierii în cartea funciară.
Într-adevăr, din analiza acestor texte legale reiese faptul că înscrierea în cartea funciară a unui imobil și depunerea documentației la oficiile teritoriale se poate face de către proprietar sau de persoana autorizată în numele proprietarului. Dar aceste prevederi legale nu stipulează în mod expres că, în situația în care se dorește înscrierea în cartea funciara a unui imobil deținut de mai mulți coproprietari, toți trebuie să realizeze aceste demersuri, respectiv să semneze toate actele necesare în acest scop.
În cazul de față, având în vedere că imobilul în cauză este deținut în indiviziune de către petent și intimați, conform certificatului de moștenitor nr. 40 din 22.01.1998, aceste demersuri au fost realizate doar de o parte din titularii dreptului de proprietate al imobilului, aspect ce nu contravine nici unei prevederi legale. Mai mult decât atât, dispozițiile art. 47 alin. l din Legea 7/1996 prevăd în mod clar faptul că "înscrierea unui drept poate fi cerută de mandatarul general al celui îndriduit sau de oricare dintre titularii aceluiași drept";. Aceasta dispoziție a fost invocată și de OCPI Suceava în motivarea încheierii de respingere 3244/01.02.2012.
În cazul de față, având în vedere această reglementare legală, dar și faptul că înscrierea în cartea funciară nu reprezintă un act de dispoziție pentru a fi obligatorie existenta consimțământului tuturor coproprietarilor imobilului, doar parte din titularii dreptului de proprietate au formulat cererea de înscriere și recepție în cartea funciara, cerere în care au fost menționați toți titularii dreptului de proprietate.
Prin cererea formulata și prin înscrierea în cartea funciară a imobilului în cauză nici petentul C L și nici C S nu au fost prejudiciați în niciun fel.
În concluzie, a solicitat admiterea apelului, modificarea în parte a hotărârii apelate în sensul respingerii acțiunii având ca obiect "plângere împotriva încheierii de carte funciară"; formulată de petentul C L și menținerea ca legale a încheierii de respinge nr. 3244/01.02.2012 și a încheierii nr. 27546/27.07.2011 privind imobilul cu nr. cadastral 31310 înscris în cartea funciară 31310 UAT Udești.
În drept, a invocat dispozițiile art. 282 și următoarele Cod procedură civilă.
În dezvoltarea motivelor de apel, pârâta C G. V a invocat excepția lipsei coparticipării procesuale pasive obligatorii, motivat de faptul că reclamantul C L avea obligația să cheme în judecată în calitate de pârâți pe toți coproprietarii imobilului menționați în încheierea de carte funciara nr. 27546/27.07.2011 a cărei anulare a solicitat-o și nu numai pe unii dintre ei, deoarece drepturile și obligațiile părților derivând din acest act sunt indivizibile și coparticiparea procesuală pasivă este obligatorie.
Așa cum rezultă din cuprinsul încheierii de carte funciară nr. 27546/27.07.2011, coproprietari în indiviziune cu privire la imobil sunt și numiții C S și C G, fiecare cu o cotă indiviză de 3/40. În prezent ambii sunt decedați, iar după C S au rămas ca moștenitori legali soția supraviețuitoare și doi descendenți de gradul I, iar după C G au rămas ca moștenitori soția supraviețuitoare și cinci descendenți de gradul I.
Cu privire la fondul cauzei, a arătat că hotărârea apelată este nelegală și că în mod greșit s-a dispus de către instanța de fond anularea încheierii nr. 3244/01.02.2012 și încheierii nr. 27546/27.07.2011, ambele emise de Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Suceava, cu privire la imobilul cu număr cadastral 31310 înscris în cartea funciară 31310 UAT Udești.
Conform prevederilor legale cuprinse la art. 47 alin. l din Legea 7/1996, înscrierea în cartea funciară a unui drept poate fi cerută de mandatarul general al titularului dreptului sau de către oricare din titularii aceluiași drept. În cauza de față, înscrierea în cartea funciară a dreptului de proprietate asupra imobilului compus din casă și teren rămase după defunctul C A s-a făcut la solicitarea a trei dintre coproprietarii dreptului de proprietate asupra acestui imobil, cu respectarea dispozițiilor legale sus-menționate.
De asemenea, consideră apelanta că în cauză nu există o încălcare a dispozițiilor art. 5 alin. l lit. a și art. 13 din Regulamentul privind conținutul, modul de întocmire și recepție a documentațiilor cadastrale în vederea înscrierii în cartea funciară, întrucât identificarea amplasamentului imobilului și efectuarea măsurătorilor s-a realizat de către o persoană autorizată în prezența a trei dintre coproprietarii imobilului; cererile de solicitare informații, cererile de înscriere, declarațiile conform anexei 5 au fost date de parte din coproprietarii imobilului care a făcut obiectul înscrierii în cartea funciară.
Chiar dacă la identificarea amplasamentului imobilului nu au participat și reclamantul și coproprietarul C S, prin documentația cadastrală care a stat la baza intabulării au fost stabilite în mod corect configurația și amplasamentul imobilului.
Că documentația pentru intabularea dreptului de proprietate asupra unui imobil neînscris în cartea funciară a fost întocmită corect, cu respectarea prevederilor legale privind întocmirea documentațiilor tehnice topo-cadastrale în vederea intabulării și reprezintă situația reală existentă în teren o demonstrează însuși faptul că, respectând procedura de verificare a lucrării reglementată de art. 10, s-au avizat favorabil planurile cadastrale întocmite de inginer S C și OCPI a emis încheierea de intabulare nr. 27546/27.07.2011.
În concluzie a solicitat admiterea apelului și modificarea în parte a hotărârii apelate, în sensul respingerii acțiunii.
Prin întâmpinare, intimatul reclamant C L a solicitat respingerea ca nefondate a apelurilor.
Tribunalul Suceava, prin decizia civilă nr. 476 din 3 decembrie 2013, a admis apelurile și a schimbat sentința civilă nr. 3024/29.04.2013 a Judecătoriei Suceava, în sensul că a respins acțiunea ca inadmisibilă; a obligat pe intimatul petent la plata către apelantul C V a sumei de 500 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a decide astfel, Tribunalul a reținut următoarele:
Prin încheierea nr. 27546 din data de 27.07.2011 a B.C.P.I., în baza titlului de proprietate nr. 2341/28.04.1996 emis de Comisia județeană Suceava, a adeverinței nr. 5076/13.07.2011 emisă de Primăria comunei Udești și a certificatului de moștenitor nr. 40/22.01.1998 emis de BNP P A, s-a dispus intabularea dreptului de proprietate a numiților C V, C V, S.S, C G, C S și C L cu privire la imobilul cu numărul cadastral 31310 în CF a UAT Udești (filele 4-5, 15-16).
Prin încheierea nr. 3244 din data de 01.02.2012 a fost respinsă cererea formulată de către petentul C L, prin care a solicitat reexaminarea încheierii nr. 27546 din data de 27.07.2011.
Prin hotărârea apelată s-a admis acțiunea formulată în contradictoriu cu C G. V,, C A. V, S. A. S și C G. C și s-au anulat încheierea de respingere nr. 3244 din data de 01.02.2012, precum și încheierea nr. 27546 din data de 27.07.2011 cu privire la imobilul cu numărul cadastral 31310 înscris în cartea funciară 31310 UAT Udești, încheieri emise de Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Suceava.
Se observă că, deși în baza încheierii nr. 27546 din data de 27.07.2011 s-a dispus intabularea dreptului coindivizarilor C V, C V, SS, C G, C S și C L, anularea acestui act s-a dispus doar în contradictoriu cu C Viorica, C Viorel, SS și C C.
Este adevărat că în prezent C G și C S sunt decedați, însă după C S au rămas ca moștenitori C R, în calitate de soție supraviețuitoare, C BA și A M, în calitate de fiu/fiică, conform sesizării pentru deschiderea procedurii succesorale (fila 149 dosar). De asemenea, potrivit susținerii părților, după C G au rămas și alți moștenitori în afară de CC.
Potrivit art. 47 Cod procedură civilă, mai multe persoane pot fi împreună reclamante sau pârâte dacă obiectul pricinii este un drept sau o obligațiune comună ori dacă drepturile sau obligațiile lor au aceeași cauză.
Textul citat reglementează litisconsorțiul sau coparticiparea procesuală care, în conformitate cu poziția părților, poate fi activă, pasivă sau mixtă. Deși, în principiu, în funcție de rolul voinței părților în formarea sa, coparticiparea procesuală are un caracter facultativ, sunt situații în care, datorită naturii litigiului, coparticiparea procesuală este obligatorie sau necesară. Distincția dintre litisconsorțiul facultativ și cel necesar (obligatoriu) prezintă importanță și pentru speța de față, deoarece într-o acțiune având ca obiect plângere împotriva unei încheieri de înscriere în cartea funciară instanța trebuie să constate nevalabilitatea actului față de toate părțile înscrise în baza lui în cartea funciară și, întrucât, pronunțarea unei hotărâri uniforme reprezintă o necesitate obiectivă în această materie, litisconsorțiul este întotdeauna necesar, obligatoriu și unitar.
În cauza de față, instanța de fond prin încheierea din data de 11.09.2012 a pus în discuție necesitatea introducerii în cauză a tuturor persoanelor cuprinse în încheierea de carte funciară contestată.
Reclamantul și-a precizat acțiunea (fila 150), chemând în judecată în calitate de pârâți doar pe o parte dintre coproprietarii imobilului menționați în încheierea de carte funciară, refuzând astfel, fără o justificare reală și serioasă, chemarea în judecată și a moștenitorilor coproprietarului C S și a tuturor moștenitorilor defunctului C G.
Refuzul reclamantului de a-i chema pe toți coindivizarii înscriși în cartea funciară este exprimat și prin întâmpinarea depusă în apel, fiind susținut de părerea că este vorba de un litisconsorțiul facultativ, împrejurare în care cadrul procesual al unui litigiu este la latitudinea reclamantului conform principiului disponibilității părților.
În cauză se impunea a fi citați în proces moștenitorii coproprietarilor C G și C S, în condițiile în care în baza actului a cărui anulare s-a cerut aceștia figurau înscriși în cartea funciară.
Chiar dacă C G a dat o declarație potrivit căreia nu dorește înscrierea în CF întrucât pentru bunurile moștenite a primit sultă, aceasta nu prezintă relevanță în cauză, în condițiile în care în baza încheierii nr. 27546 din data de 27.07.2011 s-a dispus intabularea dreptului coindivizarilor recunoscut prin titlul de proprietate și actul de acceptare a moștenirii. Verificarea legalității acestei încheieri nu se putea face decât în contradictoriu cu toți cei cărora li s-a înscris dreptul în carte funciară. În caz contrar, actul emis de Oficiul de cadastru și publicitate imobiliară, anulat față de C V, C V, SS și C C, rămâne valabil față de moștenitorii coindivizarilor C G și C S.
Fiind vorba de un litisconsorțiul obligatoriu, motivul invocat de apelanți este de ordine publică față de interesul general ocrotit.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs, în termen legal, petentul C L, invocând dispozițiile art. 304 pct. 6 și 9, raportat la art. 312 al. 5 teza I Cod procedură civilă.
În motivarea recursului a arătat că soluția Tribunalului Suceava materializează greșita aplicare a dispozițiilor legale care reglementează coparticiparea procesuală, a căror interpretare instanța de apel o realizează plus petita.
În susținerea excepției (invocată de pârâții-apelanți pentru prima dată în apel) s-a arătat că judecata în fața instanței de fond nu s-ar fi purtat în contradictoriu cu toți moștenitorii defunctului C G, context în care acțiunea trebuia respinsă ca inadmisibilă, pentru neîndeplinirea regulilor litisconsorțiului pasiv necesar obligatoriu, cu trimitere Ia art. 47, 48 C.pr.civ.
Instanța de apel reține, plus petita, că verificarea legalității încheierii de carte funciară trebuia făcută în contradictoriu cu toți moștenitorii lui C G și cu moștenitorii lui C S (ultimii nefiind, însă, vizați de excepția invocată).
A mai reținut instanța de apel că ar fi refuzat "fără o justificare reală și serioasă"; chemarea în judecată a moștenitorilor lui C S și a moștenitorilor lui C G și că același refuz este exprimat și prin întâmpinarea depusă în apel.
Or, în apel oricum nu putea fi complinit cadrul procesual subiectiv, având în vedere art. 294 al. 1 C.pr.civ. Pe de altă parte, nici după C G, nici după C S nu este dezbătută pe cale notarială sau judiciară succesiunea, judecata neputându-se purta în contradictoriu decât cu moștenitori cu vocație succesorală concretă și nu abstractă.
În orice caz, potrivit încheierii din 06.11.2012 (fila 161) și-a precizat acțiunea, în sensul că înțelege să se judece cu C G. V a lui A, C A. V, S. A. S și C G. C.
C G. C este moștenitor cu vocație succesorală abstractă după C G, iar la termenul din 22.04.2013 (fila 239) a arătat că "nu înțelege cum poate să aibă calitate în prezenta cauză";.
Pe de altă parte, potrivit înscrisului intitulat "Procură specială";, C A. G o mandatează pe C V să-1 reprezinte la încheierea actului de partaj privind masa succesorală după C A, inclusiv să confirme că a primit drepturile care i se cuvin cu titlu de sultă, și să consimtă la întabularea imobilelor pe numele celorlalți copartajanți.
Deși semnificația și efectele juridice ale acestui înscris nu pot fi interpretate ca atare decât în cadrul unui partaj succesoral după C A, totuși analiza aparentă a conținutului său demonstrează că C G a renunțat la a se întabula cu dreptul de proprietate și a pretinde lot în natură, odată ce și-a primit drepturile cuvenite cu titlu de sultă, împrejurare în raport de care nechemarea în judecată a tuturor moștenitorilor acestuia nu este în nici un fel prejudiciabilă pentru aceștia. Nu i se poate, în acest context, reproșa refuzul nejustificat de chemare în judecată a tuturor moștenitorilor lui C G.
Privitor la moștenitorii cu vocație abstractă la moștenirea lui C S, nici aceștia nu sunt prejudiciați prin nechemarea în judecată, ei fiind de acord cu cererea lui. Mai mult, potrivit înscrisului de la fila 147, aceștia arată că nu doresc să se judece cu nimeni, dată fiind durerea mare pricinuită de decesul lui C S. Nu i se poate, în acest context, reproșa refuzul nejustificat de chemare în judecată a moștenitorilor lui C S.
Nu în ultimul rând, norma prevăzută de art. 47 din codul de procedură civilă vorbește despre posibilitatea ca mai multe persoane să fie împreună reclamante sau pârâte atunci când obiectul pricinii este un drept sau o obligație comună ori dacă drepturile sau obligațiile au aceeași cauză.
Practic, acest text de lege instituie litisconsorțiul activ sau pasiv facultativ și nu obligatoriu.
Singurul caz în care legea impune un litisconsorțiu obligatoriu este cel prevăzut de dispozițiile art. 797 din vechiul Cod civil, potrivit cărora este nulă împărțeala în care nu s-au cuprins toți copiii în viață la deschiderea moștenirii și descendenții fiilor premuriți.
Având în vedere această singură excepție consacrată de Codul civil, stabilirea cadrului procesual al unui litigiu este la latitudinea reclamantului, expresie a disponibilității care guvernează procesul civil, încât pretinsa "necesitate"; a atragerii în proces în calitate de pârâți și a altor persoane fizice nu ar putea conduce la refuzul judecării cauzei sub pretextul unui cadru procesual imperfect, așa cum a procedat instanța de apel, care transformă o normă dispozitiva, facultativă într-una imperativă, obligatorie.
Pentru astfel de cazuri, instanța este obligată să soluționeze pricina în cadrul procesual stabilit de reclamant, căci altfel se face vinovată de denegare de dreptate, chestiunea consecințelor pronunțării unei soluții de admitere a acțiunii rezolvându-se prin mecanismele date de aplicarea altor principii cunoscute de dreptul procesual civil, respectiv cel al relativității efectelor hotărârilor pronunțate.
Dacă reclamantul dintr-o acțiune își asumă riscul invocării de către persoana ce nu a figurat în proces și care are legătură cu raportul litigios dedus judecății a inopozabilității față de aceasta a hotărârii pronunțate, instanța de judecată nu poate refuza judecarea procesului.
Chiar dacă s-ar admite că art. 47, 48 C.pr.civ. instituie un caz de litisconsorțiu activ/pasiv obligatoriu, oricum discutăm despre o excepție relativă, prin prisma naturii sale de excepție procesuală, încât trebuia invocată în fața primei instanțe până la primul termen de judecată sau cel mai târziu prin întâmpinare.
Conform cu art. 136 C.pr.civ., "excepțiile de procedură care nu au fost propuse în condițiile art. 115 și art. 132 nu vor mai putea fi invocate în cursul judecății, afară de cele de ordine publică, care pot fi invocate în cursul procesului, în cazurile și condițiile legii";. Or, excepția a fost invocată direct în fața instanței de apel, în mod tardiv, încât oricum nu putea fi primită.
În fine, rolul excepției litisconsorțiului pasiv/activ este asigurarea respectării principiului contradictorialității.
Nerespectarea acestui principiu nu poate fi invocată decât de partea față de care s-a produs o eventuală vătămare, iar nu de partea neprejudiciată pentru partea adversă sau pentru o persoană care nu are calitatea de parte în dosar (în același sens, ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 467 din 7 februarie 2012), cu atât mai mult, excepția invocată nu putea fi primită.
Legal citați, intimați C G. Viorica și C Viorel au formulat întâmpinare, solicitând respingerea recursului ca nefondat.
Examinând decizia atacată prin prisma criticilor formulate de petent, în raport de probatoriul administrat în cauză, Curtea constată întemeiat recursul.
Astfel, excepția inadmisibilității acțiunii, reținută de instanța de apel, este o excepție de procedură, iar potrivit dispozițiilor art. 136 Cod procedură civilă "excepțiile de procedură care nu au fost propuse în condițiile art. 115 și art. 132 nu vor mai putea fi invocate în cursul judecății, afară de cele de ordine publică, care nu pot fi invocate în tot cursul procesului, în cazurile și condițiile legii";. Prin urmare, excepția putea fi invocată de pârâți prin întâmpinare în fața primei instanțe.
Or, în speță, excepția a fost invocată de pârâta C G. V prin motivele de apel (fila 25 dosar apel).
Pârâta și-a motivat excepția invocată arătând că reclamantul avea obligația de a chema în judecată pe toți coproprietarii imobilului menționați în încheierea de carte funciară nr. 27546/27.07.2011, a cărei anulare a solicitat-o, deoarece drepturile și obligațiile părților derivând din acest act sunt indivizibile, iar coparticiparea procesuală pasivă este obligatorie. Cu toate acestea, reclamantul nu a chemat în judecată pe moștenitorii coproprietarului C S și nici pe toți moștenitorii coproprietarului C George.
Cum corect a reținut instanța de apel, dispozițiile art. 47 Cod procedură civilă reglementează litisconsorțiul sau coparticiparea procesuală care, în raport de poziția părților, poate fi activă, pasivă sau mixtă. Deși, în principiu, în funcție de rolul voinței părților în formarea sa, coparticiparea procesuală are caracter facultativ, sunt și situații în care, datorită naturii litigiului, coparticiparea este obligatorie sau necesară.
Când raportul juridic de drept material litigios creează o dependență procesuală între coparticipanți, astfel încât orice posibilitate de fracționare este exclusă și, drept urmare, declanșarea, continuarea și finalizarea procesului civil nu se poate realiza decât în comun, există litisconsorțiu necesar, care este guvernat de regula dependenței procesuale relative a coparticipanților.
În speță, contrar aprecierii instanței de apel, natura litigiului nu determină caracterul obligatoriu și necesar al coparticipării procesuale pasive, încât excepția nu putea fi primită în apel.
Astfel, prin cererea introductivă de instanță s-a solicitat anularea documentației de intabulare și a documentației de dezmembrare, deoarece acestea nu au fost întocmite la solicitarea tuturor coindivizarilor înscriși în cererea de recepție și înscriere înregistrată la OCPI sub nr. 27546/27.07.2011 și cuprind erori și omisiuni.
Admițând cererea, prima instanță a reținut că cererea de înscriere și recepție înregistrată la OCPI Suceava cuprinde numele tuturor coindivizarilor însă nu este semnată de fiecare dintre aceștia, iar documentația necesară înscrierii în cartea funciară a fost întocmită la solicitarea persoanei fizice autorizate S Constantin, fără ca acesta să fi avut mandat în acest sens dat de toți proprietarii imobilului; la identificarea amplasamentului imobilului nu au participat reclamantul C L și coproprietarul C S, primul pentru că nu a fost încunoștiințat, iar cel de-al doilea pentru că era decedat încă de la 10.04.2009 (fila 148 dosar fond).
Potrivit înscrisului atașat dosarului de fond (fila 147), moștenitorii defunctului C S au relevat că nu au avut cunoștință de actele depuse la OCPI Suceava, că în documentația premergătoare intabulării "s-au strecurat intenționat greșeli";, că sunt de acord cu acțiune promovată de reclamant, însă nu doresc să participe la judecată.
În ce-l privește pe coproprietarul C A.G., în prezent decedat, astfel cum rezultă din procura specială autentificată sub nr. 1999/16.08.2004 de BNP A I., Suceava (fila 33 dosar apel), acesta a mandatat-o pe mama sa, C G. V, să îl reprezinte la notarul public pentru încheierea actului de partaj voluntar privind masa succesorală rămasă după defunctul său tată, C A, și să confirme că a primit drepturile ce i se cuvin cu titlu de sultă, astfel că nu pretinde lot în natură, respectiv să consimtă în numele său la intabularea imobilelor pe numele celorlalți copartajanți.
Această poziție a fost confirmată și de unul dintre fiii defunctului C G, C G. C, care, fiind prezent la ultimul termen de judecată la instanța de fond (f. 239 - 240 dosar), a arătat că "nu înțelege cum poate să aibă calitate în prezenta cauză"; și că "nu are nici o legătură cu prezenta cauză";.
Prin urmare, nu se poate aprecia că reclamantul ar fi refuzat, fără o justificare reală și serioasă, să-i cheme în judecată pe moștenitorii lui C S, respectiv pe toți moștenitorii lui C G, deși instanța de fond a pus în discuție acest aspect prin încheierea de ședință din data de 11.09.2012, astfel cum a reținut instanța de apel.
De altfel, acest "refuz"; al reclamantului nu a fost sancționat prin sentința pronunțată de prima instanță, iar obiect al cercetării judecătorești în calea de atac a apelului l-a constituit legalitatea și temeinicia acestei hotărâri, în limitele stabilite prin motivele iterate de părți.
A reținut instanța de apel că în cauză este vorba de un litisconsorțiu obligatoriu determinat de natura litigiului, respectiv că verificarea legalității încheierii de carte funciară prin care s-a dispus intabularea dreptului de proprietate al tuturor coindivizarilor nu se poate face decât în contradictoriu cu toți cei vizați, în caz contrar încheierea rămânând valabilă față de cei nechemați în proces.
Contrar acestei opinii, Curtea reține că prin efectul hotărârii judecătorești de anulare a încheierii, dată fiind unicitatea înscrierii, aceasta își încetează valabilitatea față de toți cei vizați.
| ← Servitute de trecere. Cerere determinată de modul cum a... | Revizuire. Lipsa calităţii procesuale active.. Jurisprudență... → |
|---|
