Plângere la contravenţie. Jurisprudență Plângeri prealabile
| Comentarii |
|
Tribunalul BRAŞOV Decizie nr. 286/R din data de 08.02.2013
ROMÂNIA
TRIBUNALUL BRAȘOV
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ NR. 286/R
Ședința publică din data de 08 februarie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE: M. I.M.
JUDECĂTOR: S. O.
JUDECĂTOR: A. O.
GREFIER: C. I.
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de recurenta petentă P.L.R. IFN SA, împotriva sentinței civile nr.15164/27.11.2012 pronunțată de Judecătoria Brașov, în dosar nr.14168/197/2012 în contradictoriu cu intimata COMPANIA NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA SA având ca obiect " anulare proces verbal de contravenție";.
La apelul nominal făcut în ședința publică, se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care;
În temeiul dispozițiilor art. 159/1 alin. 4 Cod procedură civilă instanța din oficiu verifică competența generală, materială și teritorială în soluționarea prezentei cauze și stabilește că este competentă sub toate aspectele potrivit dispozițiilor art. 2 pct. 3 coroborat cu art. 299 alin. 2 Cod procedură civilă și art. 34 din OG. Nr. 2/2001.
Se constată depuse la dosar, prin serviciul registratură, din partea intimatei întâmpinare și dovada comunicării prin fax.
Având în vedere că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, față de actele și lucrările dosarului.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra recursului de față, reține că:
Prin sentința civilă nr.15164 din data de 27.11.2012, Judecătoria Brașov a respins plângerea formulată de petentul P. L. R. IFN SA, în contradictoriu cu intimata Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut urmatoarele:
La data de 29.05.2012 a fost comunicata societății o copie de pe procesul verbal de constatare a contravenției seria R12 nr. 0329255 din 15.05.2012, încheiat de agentul constatator D.G.C., angajat al C.N.A.D.N.R. S.A. - CESTRIN, potrivit căruia "la data de 25.04.2012 ora 11:03 locul DN10 Km137+750 m, Prejmer, jud PH, vehiculul categoria A, cu nr. de înmatriculare B-45-XXX aparținând P.L.R. S.R.L. a circulat fără a deține rovinieta valabila", fiind sancționată, potrivit art. 8 alin. 2 O.G. 15/2002, cu amenda contravenționala in valoare de 250 lei.
Se reține ca înregistrarea a fost efectuata cu ajutorul mijloacelor tehnice ale sistemului informatic de emitere, gestiune, monitorizare si control al rovinietei - SEIGMCR, respectiv o camera in localitate, iar actul constatator a fost generat și semnat electronic conform prevederilor legii 455/2001 și a HG 1259 de către agentul constatator D. G. C., angajat al intimatei, cu autorizația de control nr. 0814 .
Astfel, în conformitate cu art. 9 alin. (2) și (3) al OG nr. 15/2002, cu modificările și completările ulterioare, procesul verbal a fost încheiat în lipsa contravenientului sau martorilor, întrucât constatarea contravenției a fost efectuată cu ajutorul mijloacelor tehnice ale sistemului informatic de emitere, gestiune și monitorizare și control al rovinietei _SIEGMCR, astfel că nu există motive de nulitate a acestuia din punct de vedere al modalității de încheiere și al condițiilor de formă .
Cu privire la temeinicia procesului verbal, fapta contravenționala este probată cu foto : 100301-2012042511-0341000, fiind certă existența acesteia .
Potrivit art. 7 din O.G. nr. 15/2002 - privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România - astfel cum a fost modificat prin punctul 11. din Ordonanța nr. 8/2010 începând cu data de 01.03.2010, responsabilitatea achitării tarifului de utilizare și a deținerii rovinietei valabile, precum și a achitării tarifului de trecere sau a tarifului de concesiune revine în exclusivitate utilizatorilor români - astfel cum aceștia sunt definiți prin dispozițiile art. 1 alin. 1 lit. b v din OG 15/2002 - privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, respectiv, persoanele fizice sau juridice înscrise în certificatul de înmatriculare, care au în proprietate sau care,după caz, pot folosi în baza unui drept legal vehicule înmatriculate în România, iar în cazul utilizatorilor străini, aceasta revine în exclusivitate conducătorului auto al vehiculului.
Instanța retine, așadar, că petenta avea obligația, în calitate de proprietar al autoturismului, ca in momentul constatării contravenției să aibă achitată și să fie în măsură să facă dovada achitării taxei de utilizare a rețelei de drumuri naționale, ori petenta nu a făcut dovada existentei unei alte situații de fapt decât cea reținută în sarcina sa prin procesul - verbal de contravenție, deși, potrivit art. 1169 C. civ. si art. 129 alin.1 teza finala Cod procedura civila, petentei îi incumba sarcina acestei probe.
Împrejurarea învederată ca exist contract de leasing nu o exonerează de obligația achitării taxei de utilizare având în vedere natura acestui contract care nu implică un transfer al dreptului de proprietate către utilizator decât după expirarea contractului, astfel ca obligațiile ce decurg din această calitate revin locatorului .
Prin urmare, ținându-se cont si de împrejurarea ca în speță, nu se poate reține existența vreunei cauze de nulitate absolută a procesului - verbal contestat, instanța constată ca forța probantă a acestuia nu a fost înlăturată, el beneficiind în continuare de prezumția de legalitate si temeinicie instituită de lege în favoarea sa.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs în termen legal petenta P. L.R. IFN SA, prin care a solicitat modificarea sentinței recurate și, trimițând cauza spre rejudecare, să se admită plângerea contravențională și să se anuleze procesul-verbal contestat.
În motivarea recursului, petenta a arătat că procesul-verbal de contravenție nu respectă condițiile de valabilitate prevăzute de OG nr.2/2001, întrucât nu poartă semnătura olografă a agentului constatator.
Din prevederile OG nr.2/2001 rezultă că procesul-verbal de contravenție trebuie să îmbrace formă scrisă și să fie întocmit pe suport material, pentru a putea fi comunicat în modalitățile prevăzute de lege.Ca urmare, legislația în vigoare nu oferă posibilitatea încheierii procesului-verbal de contravenție în format electronic.
Procesul-verbal de contravenție este un act autentic, iar Legea nr.455/2001 nu prevede posibilitatea atașării semnăturii electronice unui proces-verbal de contravenție sau unui alt înscris autentic.
Întrucât un înscris semnat electronic nu poate avea decât efectele unui înscris sub semnătură privată, procesul-verbal de contravenție este lovit de nulitate absolută pentru nerespectarea prevederilor art.17 din OG nr.2/2001.
Se mai arată că nu s-a dovedit în cauză existența unei semnături electronice extinse și a acreditării furnizorului de servicii de certificare.
Au mai fost încălcate prevederile art.16 pct.6 din OG nr.2/2001, întrucât nu s-a menționat corect în actul contestat numărul de înmatriculare în registrul comerțului al petentei, codul fiscal al acesteia și datele de identificare a reprezentantului acesteia.
Recurenta mai arată că, în conformitate cu dispozițiile art.1 alin.1 lit.b și art.8 alin.1 și 2 din OG nr.15/2002, are calitate de contravenient deținătorul ce are în proprietate sau poate folosi autovehiculul în baza unui drept legal, acesta trebuind să facă dovada achitării taxei de drum.
Așa cum rezultă din înscrisurile de la dosar, la data de 25.04.2012, recurenta petentă nu mai era proprietara autovehiculului, întrucât, la data de 12.07.2011, a transferat dreptul de proprietate asupra autoturismului utilizatorului din contractul de leasing, ca urmare a achitării tuturor ratelor de leasing și a valorii reziduale.
Ca urmare, nu poate fi imputată recurentei nerespectarea dispozițiilor legale de către utilizator, acesta din urmă fiind obligat să achiziționeze rovinieta.
Ca urmare, fapta contravențională reținută în procesul-verbal contestat nu există.
În drept, se invocă art.299, art.304 pct.8 Cod procedură civilă, OG nr.2/2001, OG 15/2002, Legea nr.455/2001.
Cererea de recurs este scutită de taxă judiciară de timbru și timbru judiciar, în conformitate cu dispozițiile art.36 din OG nr.2/2001.
Intimata Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului și menținerea sentinței atacate, ca fiind legală și temeinică.(filele 10-12)
Examinând sentința recurată în raport de actele si lucrările dosarului, instanța constată că recursul este nefondat, pentru următoarele considerente:
Petenta recurentă a fost sancționată contravențional pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art.8 alin.2 din O.G. nr. 15/2002, respectiv pentru faptul că, la data de 25.04.2012, ora 11:03, locul DN10 Km137+750 m, Prejmer, vehiculul categoria A, cu nr. de înmatriculare B-45-JLO, aparținând P.L.R. S.R.L., a circulat fără a deține rovinieta valabila.
Motivul de recurs referitor la nulitatea absolută a procesului-verbal de contravenție contestat, ca urmare a lipsei semnăturii olografe a agentului constatator, nu este întemeiat.
Astfel, procesul-verbal contestat conține mențiunea expresă că documentul a fost generat și semnat electronic potrivit prevederilor Legii nr. 455/2001 și ale HG nr. 1259/2001, de către D. G. C., cu certificatul nr.2006051670040301ae 7c, din data de 23.12.2011, emis de Certsign SA - furnizor de servicii de certificare acreditat conform legii (fila 6, dosar fond).
Conform dispozițiilor art.6 din Legea nr.455/2001 privind semnătura electronică, înscrisul în formă electronică, căruia i s-a încorporat, atașat sau i s-a asociat logic o semnătură electronică, recunoscut de către cel căruia i se opune, are același efect ca actul autentic între cei care l-au subscris și între cei care le reprezintă drepturile, iar art.7 din același act normativ statuează că în cazurile în care, potrivit legii, forma scrisă este cerută ca o condiție de probă sau de validitate a unui act juridic, un înscris în formă electronică îndeplinește această cerință dacă i s-a încorporat, atașat sau i s-a asociat logic o semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat și generată prin intermediul unui dispozitiv securizat de creare a semnăturii.
Semnătura electronică reprezintă așadar forma digitală a semnăturii olografe, având aceleași funcționalitate și aplicabilitate ca și semnătura olografă, servind deci la identificarea semnatarului și atestarea de către agentul constatator a faptului că cele constatate în procesul-verbal corespund stării de fapt și de drept reținute.
Din examinarea certificatului calificat emis de CERTSIGN SA, având ca titular pe D. G. C., agent constatator al CNADNR SA - CESTRIN, se constată că au fost respectate exigențele cuprinse în Legea nr.455/2001, procesul-verbal de contravenție atacat reprezentând un înscris în formă electronică, căruia i s-a încorporat sau atașat o semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat și generată prin intermediul unui dispozitiv securizat de creare a semnăturii (fila 23, dosar fond).
Contrar susținerilor recurentei, dispozițiile O.G. nr.2/2001 nu impun, ca o condiție de legalitate a actului constatator, semnătura olografă a agentului constatator, astfel încât instanța constată că procesul-verbal de contravenție este semnat potrivit cerințelor legale imperative, prin aplicarea semnăturii electronice conform prevederilor Legii nr.455/2001,dobândind astfel valoarea unui act autentic.
În ceea ce privește mențiunile greșite din procesul-verbal, referitoare la numărul de înmatriculare în registrul comerțului al recurentei, codul fiscal al acesteia și datele de identificare a reprezentantului petentei, instanța reține că acestea nu atrag sancțiunea nulității absolute a actului contestat, ci pot duce, cel mult, la nulitatea relativă a acestuia, cu condiția existenței unei vătămări nedovedite în cauză.
Starea de fapt a fost reținută corect de instanța de fond, aceasta concluzionând că, petenta, în calitate de proprietar al autoturismului, avea obligația achitării taxei de utilizare a rețelei de drumuri naționale.
Potrivit art.7 și art.1 alin.1.lit.b din OG nr.15/2002, obligația de plată a rovinietei îi revine proprietarului sau utilizatorului vehiculului care este menționat în certificatul de înmatriculare și că utilizator este persoana fizică sau juridică înscrisă în certificatul de înmatriculare.
Potrivit art.15 alin.1 indice 1 din OUG nr.195/2002, " La cererea scrisă a proprietarului unui vehicul, în certificatul de înmatriculare sau de înregistrare se poate înscrie și o altă persoană decât proprietarul, specificându-se calitatea în care aceasta poate utiliza vehiculul, în virtutea unui drept legal. În cazul în care proprietarul vehiculului este o societate de leasing, este obligatorie menționarea în certificatul de înmatriculare sau de înregistrare și a datelor de identificare ale deținătorului mandatat.";
Instanța constată că, în momentul constatării contravenției, în certificatul de înmatriculare al autovehiculului cu nr.B-45-JLO era înscrisă recurenta petentă P.L.R. S.R.L., motiv pentru care în mod legal a fost sancționată prin procesul-verbal contestat.
Aceasta nu și-a îndeplinit obligația legală de a insera în certificatul de înmatriculare datele de identificare ale utilizatorului din contractul de leasing, iar ulterior încetării contractului, pe cele ale noului proprietar, motiv pentru care nu-și poate invoca propria culpă pentru a fi exonerată de răspundere contravențională în prezenta cauză.
Față de considerentele expuse anterior, în conformitate cu prevederile art.312 alin.1 C.proc.civ., instanța urmează să respingă recursul declarat împotriva sentinței civile nr.15164 din data de 27.11.2012, pronunțată de Judecătoria Brașov, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E:
Respinge recursul declarat de recurenta P. L. R. IFN SA, cu sediul ales la Cabinet de Avocatură C. M. din B., str.X nr.3, sector X, împotriva sentinței civile nr.15167 din data de 27.11.2012, pronunțată de Judecătoria Brașov, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 08.03.2013.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
M. I.M. S.O. A. O.
GREFIER,
C. I.
Red.A.O./20.03.2013.
Tehnored. Cl.I./25.03.2013.
- 2 ex -
Jud. fond: D.B..
| ← Contestatie in anulare. Jurisprudență Contestaţie în anulare | Contestatie impotriva tabelului preliminar. Jurisprudență... → |
|---|
