Poprire asigurătorie. Contestaţie la executare. Instanţa competentă material
Comentarii |
|
C.proc.civ., art. 373 alin. (2) C.proc.fisc., art. 168
Calea de atac împotriva actelor prin care se dispun şi se aduc la îndeplinire măsurile asigurătorii enumerate în alin. (2) al art. 125 C.proc.fisc., este potrivit alin. (1) al aceluiaşi articol, contestaţia la executare silită. Competenţa de soluţionare a acestei contestaţii, în aplicarea art. 373 alin. (2) C.proc.civ. şi art. 168 C.proc.fisc., aparţine judecătoriei în circumscripţia căreia se face executarea, iar nu instanţei de contencios
administrativ, care este instanţa de executare doar pentru hotărârile prin care a soluţionat fondul litigiului de contencios administrativ.
1C.C.J., Secţia de contencios administrativ si fiscal, decizia nr. 5570 din 22 noiembrie 2005
Notă. Instanţa a avut în vedere art. 125 şi art. 168 C.proc.fisc. în forma republicată în M. Of. nr. 560 din 24 iunie 2004.
Prin cererea înregistrata sub nr. 12789/2004 la Judecătoria Râmnicu Vâlcea, S.C. P. SRL Râmnicu Vâlcea a formulat în contradictoriu cu Direcţia Generala a Finanţelor Publice contestaţie la executare prin care a solicitat anularea formelor de executare silită dispuse prin decizia nr. 41747 din 6 decembrie 2001, precum şi a tuturor formelor de executare ce ţin de aceasta, cu obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
Prin sentinţa civilă nr. 1439 din 17 martie 2005, pronunţată în dosarul nr. 12179/2004, Judecătoria Râmnicu Vâlcea a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Vâlcea.
în argumentarea sentinţei s-a făcut trimitere la dispoziţiile art. 41 din O.G. nr. 92/2003, care defineşte actul administrativ şi fiscal, precum şi la prevederile art. 1 din Legea nr. 554/2004.
La rândul sau, Tribunalul Vâlcea, prin sentinţa nr. 302 din 10 mai 2005, a declinat competenţa de soluţionare a acţiunii formulată de S.C. P. SRL în favoarea Judecătoriei Râmnicu Vâlcea şi, ivindu-se conflict negativ de competenţă, a trimis dosarul Curţii de Apel Piteşti să se pronunţe prin regulator de competenţă.
Curtea de Apel Piteşti, secţia comercială şi de contencios administrativ şi fiscal, soluţionând conflictul negativ de competenţă, prin sentinţa nr. 33/F-C din 6 iunie 2005 a stabilit competenţa de soluţionare a litigiului dintre S.C. P. SRL Râmnicu Vâlcea şi Direcţia Generală a Finanţelor Publice a judeţului Vâlcea în favoarea Judecătoriei Râmnicu Vâlcea.
Pentru a hotărî astfel, această instanţă a reţinut că în speţă este vorba de o contestaţie la executarea unor acte prin care organele de executare fiscală au dispus şi adus la îndeplinire o măsura asigurătorie (poprire asigurătorie) şi pentru care potrivit art. 373 alin. (2) C.proc.civ. competenţa aparţine judecătoriei în circumscripţia căreia se face executarea.
Este drept, a mai reţinut curtea de apel, că în sensul Legii nr. 554/2004 a contenciosului administrativ [art. 2 alin. (1) lit. s)] şi instanţa de contencios administrativ este instanţă de executare. Dar, aşa cum prevede în
mod expres textul, aceasta numai pentru hotărârile prin care a soluţionat fondul litigiului de contencios administrativ.
împotriva sentinţei Curţii de Apel, a formulat recurs intimata-cre-ditoare Direcţia Generală a Finanţelor Publice Vâlcea.
în motivarea recursului, recurenta a susţinut că în mod greşit s-a stabilit competenţa în favoarea Judecătoriei Râmnicu Vâlcea, deoarece actul contestat este un act administrativ fiscal, fiind aplicabile prevederile art. 1 si 10 din Legea nr. 554/2004, şi nu prevederile art. 372-373
C.proc.civ. şi că în raport de dispoziţiile legale invocate, competent a soluţiona contestaţia la executare formulată este Tribunalul Râmnicu Vâlcea.
Recursul este nefondat.
Obiectul acţiunii introductive de instanţă îl constituie contestaţia la executare formulată de S.C. P. SRL Râmnicu Vâlcea (ca debitor bugetar) împotriva măsurilor asigurătorii (poprire asigurătorie) dispuse asupra conturilor societăţii prin decizia nr. 41747 din 6 decembrie 2004, în contul unei datorii reprezentând TVA şi impozit pe profit.
Prin contestaţia astfel formulată, s-a solicitat anularea formelor de executare silită.
Este evident, aşadar, că obiectul litigiului cu care a fost învestit instanţa de fond îl constituie o contestaţie la executare, şi nu o acţiune în contencios administrativ în condiţiile art. 1 din Legea nr. 554/2004.
Sub acest aspect, Curtea reţine că poprirea asigurătorie, a cărei anulare se solicită, face parte din categoria măsurilor asigurătorii prevăzute de art. 125 (2) C.proc.fisc., astfel cum a fost modificat şi ulterior republicat.
Or, potrivit alin. (6) din textul de lege mai sus invocat, măsurile asigurătorii dispuse de organele competente se duc la îndeplinire, în conformitate cu dispoziţiile referitoare la executarea silită, care se aplică în mod corespunzător, iar potrivit alin. (1) din acelaşi text de lege -art. 125 C.proc.fisc. - împotriva actelor prin care se dispun şi se duc la îndeplinire măsurile asigurătorii, cei interesaţi pot face contestaţie în conformitate cu prevederile art. 168 C.proc.fisc.
Articolul 168 C.proc.fisc reglementează contestaţia la executare silită, iar alin. (3) al acestui text de lege prevede în mod expres: „contestaţia se introduce la instanţa judecătorească competentă şi se judecă în procedura de urgenţă”.
Cum în cauză nu este vorba despre o contestaţie la executarea unei hotărâri pronunţate în condiţiile art. 1 din Legea nr. 554/2004, situaţie în care potrivit art. 2 lit. s) din aceeaşi lege instanţa de executare este instanţa care a soluţionat fondul litigiului, în mod corect instanţa care a
pronunţat regulatorul de competenţă a reţinut incidenţa dispoziţiilor art. 373 alin. (2) C.proc.civ., în raport cu care instanţa de executare este judecătoria în circumscripţia căreia se va face executarea.
în consecinţă, constatând că s-a stabilit în mod corect competenţa de soluţionare a contestaţiei la executare formulată împotriva popririi asigurătorii, în favoarea judecătoriei ca instanţă de fond, Curtea a respins recursul ca nefondat.
← Aducerea la îndeplinire a unei măsuri asigurătorii.... | Măsuri asigurătorii. Răspunderea administratorului → |
---|