Măsuri asigurătorii. Sechestrul asupra imobilului inculpatului. înşelăciune
| Comentarii |
|
C.pen., art. 215 alin. (2) şi (3) C.proc.pen., art. 163
în vederea reparării pagubelor produse prin infracţiunile reţinute în sarcina inculpaţilor, la cererea părţii civile, în cursul procesului penal, instanţele judecătoreşti sunt obligate să ia masuri asigurătorii, respectiv să indisponibilizeze prin instituirea unui sechestru bunurile mobile şi imobile proprietatea acestora, în limita sumei datorate cu titlu de despăgubiri civile.
C.A. Ploieşti, secţia penală, decizia nr. 1149/1998
Notă. Articolul 163 alin. (1) C.proc.pen. a fost modificat prin art. I pct. 97 din Legea nr. 356/2006 (M. Of. nr. 677 din 7 august 2006).
Prin hotărârile atacate inculpatul a fost condamnat, alături de alt făptuitor, între altele, şi pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune prevăzută de art. 215 alin. (2) şi (3) C.pen., la pedeapsa de 3 ani şi 6 luni închisoare.
în latura civilă s-a dispus obligarea în solidar la plata sumei de 14.622.989 lei cu titlu de despăgubiri civile către partea civilă, societate comercială pe acţiuni.
Cererea părţii civile privind înfiinţarea sechestrului asigurător pe averea inculpaţilor, până la concurenta sumei datorate, a fost respinsă ca neîntemeiată.
Sub acest ultim aspect, soluţia adoptată de către instanţele anterioare este nelegală.
Conform art. 163 C.proc.pen., în vederea reparării pagubelor produse prin infracţiunile reţinute în sarcina inculpaţilor, la cererea părţii civile, în cursul procesului penal, instanţele judecătoreşti sunt obligate să ia măsuri asigurătorii, respectiv să indisponibilizeze prin instituirea unui sechestru bunurile mobile şi imobile proprietatea acestora, în limita sumei datorate cu titlu de despăgubiri civile.
în speţă, s-a reţinut că în luna martie 1996, folosind înscrisurile oficiale falsificate şi arogându-şi nereal nume şi calităţi de patroni ai unor firme, coinculpaţii au reuşit să determine conducerea părţii civile să încheie şi să execute un contract de livrare de mărfuri alimentare, cau-zându-i un prejudiciu de 19.622.989 lei.
La data soluţionării cauzei s-a constatat că din această pagubă a rămas nerecuperată suma de 14.922.989 lei.
Pe de altă parte, cu adresa nr. 519/1997, consiliul local de la domiciliul inculpaţilor a comunicat că aceştia sunt luaţi în evidentele serviciului financiar cu imobile proprietate personală şi terenuri agricole. în atare situaţie, faţă de textul de lege citat, rezultă că netemeinic instanţele au respins cererea părţii civile şi nu au dispus sechestrul asigurător pe averea mobilă şi imobilă a inculpaţilor, până la acoperirea despăgubirilor civile la care au fost obligaţi.
Aşa fiind, conform art. 38515 pct. 2 lit. d) C.proc.pen., constatându-se cazul de casare înscris sub art. 3859 pct. 171 din acelaşi cod, se va admite recursul declarat de partea civilă, înlăturându-se nelegalitatea expusă.
| ← Sechestrul asigurător. Condiţii. Cauţiune | Sechestrul asigurător, calea de atac împotriva încheierii... → |
|---|
