Pretenţii. Jurisprudență
| Comentarii |
|
Judecătoria COSTEŞTI Sentinţă civilă nr. 390 din data de 15.04.2014
JUDECĂTORIA COSTEȘTI
Sentința civilă nr. 390/2014
Pe rol, soluționarea cererii de chemare în judecată formulată de reclamantul LICEUL TEORETIC C în contradictoriu cu pârâții B F și PRIMARIA C- PRIN PRIMAR B I, având ca obiect - pretenții.
***
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei C sub nr. 1550/214/2013 reclamantul L T C a solicitat instanței, în contradictoriu cu pârâții B F și Primăria orașului C, obligarea acestora în solidar la plata sumei de 30.000 lei achitată de reclamant, reprezentând penalități de întârziere pentru neplata la scadență a prețului stabilit în contractul de furnizare de produse nr.1150/20.08.2007 încheiat cu S.C. P S.R.L. și obligarea acestora la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii reclamantul a arătat că a fost încheiat contractul de furnizare produse nr.1150/20.08.2007 între reclamant prin reprezentant legal, director B F și S.C. P S.R.L. valoarea contractului fiind de 26.773,22 lei din care TVA 4.274,72 lei, deși nu exista o bază legală concretă din partea ordonatorului principal de credite. Respectiv Primăria orașului C, fiind încheiat în mod nejustificat contractul.
Pârâta B F a încheiat contractul, deși contabilul liceului, PF îi învederase verbal acesteia că nu există prevedere bugetară, acesta nefiind de acord cu încheierea contractului, motiv pentru care nici nu l-a semnat. Ulterior încheierii contractului, Primăria orașului C în calitate de ordonator principal de credite nu a semnat contractul și nici nu a virat banii cu titlul de preț al contractului la data predării bunului contractat, reclamantul neprimind bani pentru plata prețului în anii 2007, 2008, 2009, 2010.
În cerere reclamantul a mai menționat că, deși lunar depunea la Primăria orașului C lista furnizorilor ce trebuiau plătiți, răspunsul acestei instituții nu era clar, iar deschiderile de credite acordate de Primărie pentru anii 2007,2008, 2009 nu erau suficiente pentru stingerea datoriilor către furnizori, prevăzuți în buget la titlul nr.20- bunuri și servicii.
Reclamantul a mai precizat în cerere că prețul contractului nr.1150/20.08.2007 l-a achitat prin plăți periodice timp de trei ani (2007-2010), din banii ce i-au fost alocați de bugetul local.
Prin sentința civilă nr. 225/17.05.2011 pronunțată de Judecătoria C s-a admis acțiunea formulată de S.C. P S.R.L. și a fost obligat L T C la plata penalităților de întârziere de 1%/zi de întârziere calculate la debitul rezultata din contractul nr. 1150/20.08.2007, totalul penalităților fiind în sumă de aproximativ 300.000 lei.
Reclamantul a mai învederat instanței faptul a încercat rezolvarea litigiului pe cale amiabilă însă nu s-a ajuns la niciun rezultant, sens în care depune la dosar procesul-verbal nr.094/30.06.2013 întocmit cu acea ocazie.
În drept cererea a fost întemeiată pe disp. art.998 și urm. C.civ. și art. 1349-art.1395 N.C. civ.
În probațiunea s-a solicitat proba cu înscrisuri, interogatoriu pârâtelor, proba testimonială și expertiză de specialitate.
În probațiune reclamatul a anexat cererii un set de înscrisuri cu borderou (filele 5-69).
La data de 27.06.2013 reclamantul conform art.200 alin.2 NCPC a depus cerere prin care a complinit lipsurile acțiunii comunicate prin rezoluția din data de 11.06.2013.
Cererea a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 1811 lei și timbru judiciar în valoarea de 5 lei (filele74,83).
La data de 25.07.2013 pârâta B F a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția prescripției dreptului material la acțiune și excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei, iar pe fondul cauzei a solicitat respingerea, nefiind îndeplinite condițiile răspunderii delictuale, respectiv fapta ilicită cauzatoare de prejudiciu, vinovăția, prejudiciul și legătura de cauzalitate (filele 165-168).
În susținerea excepției prescripției dreptului material la acțiune se arată în întâmpinare că, cererea principală se întemeiază pe un contract încheiat în 2007, iar de la încheierea acestuia până în prezent au trecut 6 ani și nu există niciun caz de întrerupere sau suspendarea a prescripției, așa încât acțiunea reclamantului este prescrisă.
Cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei se arată în întâmpinare că, contractul de furnizare produse a fost încheiat între L T C și S.C. P S.R.L., neavând nicio calitate de a răspundere pentru neplata prețului lucrărilor de către L T C.
Se mai precizează în întâmpinare că dacă, L T C ar fi suferit vreun prejudiciu din culpa sa , atunci răspunderea sa ar fi putut fi stabilită și facă decât în temeiul raporturilor de muncă și cu respectarea dispozițiilor privind emiterea deciziei de imputație, iar nu în condițiile dreptului comun,.
Pârâta mai învederează instanței prin întâmpinare faptul că, suma la plata căreia se solicită a fi obligată decurge din nerespectarea unui contract , efectuarea cu întârziere a uneori plăți ca urmare a neefectuării deschiderii de credite de către ordonatorul principal de credite, Primăria orașului C, neavând posibilitatea de a dispune efectuarea acestor plăți, în calitate de director al Liceului teoretic C.
Conform HG nr.2192/2004 privind aprobarea Normelor metodologice privind finanțarea și administrarea unităților de învățământ preuniversitar de stat, anexa 1 art.42 alin.4 arată pârâtă că fi putea să răspundă dacă nu ar fi solicitat la termen ordonatorului principal de credite necesarul fondurilor pentru asigurarea în luna următoarea a finanțării proporțională și complementară, iar la alin.5 se menționează că răspunderea în cazul nedeschiderii la timp a creditelor bugetare din motive imputabile ordonatorului de credite revine acestuia.
Plățile pentru plata contravalorii bunurilor achiziționate în baza contractului urma să se facă cu sumele de bani alocate de Primăria orașului C, însă primarul localității nu a făcut acest lucru.
Pentru efectuarea acestei achiziții a menționat pârâta a avut acordul ordonatorului principal de credite, iar solicitarea repetată adresată Primăriei C de a aloca sumele de bani pentru plata furnizorilor, inclusiv pentru contractul cu S.C. P S.R.L. s-a făcut prin mai multe adrese, spre exemplu adresele nr. 1137/17.08.2007, nr.1698/17.07.2008, nr.1152/25.05.2010.
Pârâta mai precizează că nu a fost chemată să sprijine apărările Liceului Teoretic C în acțiunea ce a format obiectul dosarului nr.1167/214/2010, iar aceasta a stat în pasivitate după pronunțarea sentinței, fiind pronunțată o altă hotărâre judecătorească sentința comercială nr. 225/17.05.2011 pentru penalitățile ce se cer a fi plătite de ea, nu a declara recurs, una exercitat căile prevăzute de lege și nu a timbrat calea de atac atunci când a fost necesar.
În cauză au fost încheiate două contracte, primul a fost încheiat la data de 20.08.2007 sub nr. 1150 și avea ca obiect procurarea de mobilier pentru GPPcel de-al doilea s-a încheiat la data de 20.12.2007 și avea ca obiect confecționarea de mobilier laborator pentru L T C , ambele fiind încheiat cu S.C. P S.R.L.
Plata contravalorii celui de-al doilea contract s-a efectuat încă de când era director pârâta, în mod eșalonat, conform dispozițiilor ordonatorului principal de credite, existând o înțelegere verbală în acest sens între primar și reprezentantul S.C. P S.R.L. Pentru plata acestui contract în valoarea de 8128,99 lei s-a efectuat plata parțială în sumă de 5708,46 lei de la bugetul de stat la data de 27.12.2007, restul sumei urmând să fie pusă la dispoziție de Primăria C, însă după achitarea primei părți din debit administratorul Centrului bugetar nu a mai raportat datoria restantă de 2420,43 lei, aceasta fiind cumulată cu cea a GPP și raportată în contul acestui unități de învățământ preșcolară.
S.C. P S.R.L. și-a executat obligațiile contractuale, iar în bugetul Liceului Teoretic C au fost în permanență prevăzute fonduri pentru achitarea debitului la fel și în bugetul GPP în contul căreia s-a trecut datoria. Plata acestui debit a fost solicitat ordonatorului de credite - Primarul - să dispună deschiderea creditării, însă acest lucru nu s-a întâmplat.
Situația de față fiind generată de refuzul permanent al Primarului de a efectua plăți către S.C. P S.R.L. , cu toate că exista prevederi bugetare, precum și pasivității Liceului Teoretic C în efectuarea apărărilor în cauzele în care a figurat ca parte.
În drept, în cuprinsul întâmpinării s-au invocat disp. art. 34 din OUG nr.34/2006, art.42 alin.4, anexa 1 din HG nr.2192/2004, art.167 pc.t 15 din Legea nr. 84/1995.
În probațiune s-au solicitat probele cu înscrisuri, testimonială cu audierea martorilor PF și PM.
Pârâta a anexat întâmpinării un set de înscrisuri (filele 168-183).
Pârâta, Primăria orașului C la data de 25.07.2013 a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, iar pe fondul cauzei în cazul respingerii excepției respingerea acțiunii ca neîntemeiate (filele183-184).
În ceea ce privește excepția pârâta a arătat în întâmpinare că primăria este o structură instituțională administrativă și nu poate fi încadrată în niciuna din categoriile de persoane juridice prevăzute de lege.
În întâmpinare se arată că produsele contestate au fost furnizate și există recepția în acest sens, iar contabilul șef avea obligația principală de a urmări executarea celor două contracte, de a efectua plăți având în vedere că exista sancțiunea aplicării penalităților de 1%/zi , fapt pe care la ignorat, în prezent bucurându-se de sprijinul actualului director, încercând să transmită responsabilitatea celor doi pârâți.
Primăria orașului C nu avea nicio răspundere față de situația creată, iar în cadrul unui cauzei având ca obiect contestație la executare, reclamantul a formulat cerere de chemare în garanție a Primăriei orașului C, demers ce a fost respins prin s.c. nr.1161/05.11.2012, irevocabilă prin decizia nr.1115/2013 și față de care înțelege să invoce excepția autorității de lucru judecat.
Rezoluția din adresa nr. 1137/17.08.2007, prin care se susține că a fost aprobată propunerile din cuprinsul adresei nu aparține ordonatorului principal credite și nu înseamnă și o aprobare dată de persoanele autorizate în acest sens.
Pârâta mai menționează în întâmpinare că reprezentanții reclamantului ar fi trebuit să urmărească executarea celor două contracte existând și posibilitatea de a plăti contravaloarea mobilierului achiziționat din sume din autofinanțare cu care se putea realiza plata cel puțin până la obținerea sumelor de la bugetul local, în vederea stopării acumulării penalităților.
În drept, s-a invocat art.205 NCPC.
În probațiune s-a solicitat proba cu înscrisuri și interogatoriu.
Reclamantul, L T C a formulat la data de 26.09.2013 răspuns la întâmpinările pârâtelor.
Prin încheierea de ședință din data de 23.12.2013 instanța pentru considerente din cuprinsul acesteia a respins ca neîntemeiate excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei B F, excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei Primăria orașului C și excepția autorității de lucru judecat.
La termenul de judecată din data de 10.02.2014 instanța în temeiul art.258 NCPC a încuviințat pentru părți probele cu înscrisuri, interogatoriu și proba testimonială după cum urmează: martorul PF pentru reclamant și pârâtă B F, martora PM pentru pârâtă B F și martora CI pentru pârâta Primăria orașului C.
În cauză au fost administrate interogatorii pârâtei Primăria orașului C, reclamantului L T C, pârâte B F (filele 296-301, 307-309, 310-311, 314-317) și au fost audiați martorii încuviințați părților.
Părțile au depus concluzii scrise.
Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța reține următoarele:
La data de 20.08.2007 a fost încheiat contractul de furnizare de produse nr. 1150 între L T C în calitate de furnizor și S.C. P S.R.L. în calitate de beneficiar , prin care aceasta din urmă se obliga să furnizeze și după caz, să instaleze obiectele de mobilier împreună cu accesoriile obligatorii, la prețul, cantitatea și calitatea precizată în contract pentru prețul de 26773,22 lei din care TVA 4274,72 lei. La art. 8 din contract se prevede că plata produselor se va face în termen de 7 zile de la recepție, iar la art.9 se stipulează că în cazul în care beneficiarul nu onorează facturile în termen de 7 zile de la recepție, are obligația de a plăti ca penalități o sumă echivalentă cu 1% pe zi din plata neefectuată, până la îndeplinirea efectivă a obligațiilor.
Achiziționarea bunurilor obiect al contractului s-a realizat în urma parcurgerii procedurii de atribuire a contractului de achiziție publică conform OG nr. 34/2006, procedură necontestată, astfel cum rezultă din înscrisurile depuse la dosar și din depozițiile martorilor.
Potrivit susținerilor concordante ale părților bunurilor au fost predate de furnizor și recepționate de L T C, în calitate de centru bugetar și ordonatorul secundar de credite, care la rândul său le-a predat GPP, beneficiarei bunurilor (filele 173,326).
Prin cererea de chemare în judecată și prin întâmpinarea formulată de pârâta Primăria orașului C instanța reține că aceste părți nu ar fi fost de acord cu încheierea acestui contract, însă nu reiese din înscrisurile juridice depuse la dosar demersurile juridice ale acestora pentru anularea sau rezoluțiunea contractului, afirmând însă că, bunurile au fost livrate de beneficiar.
Cumpărarea bunurilor în baza contractului nr. 1150/20.08.2007 de către Centrul bugetar L T C s-a realizat în urma solicitării GPP C, aflată la fila 326 depusă la Primăria orașului C care la rândul ei a înaintat-o centrul bugetar conform rezoluției de pe înscris.
Prin adresa nr. 1137/17.08.2007 L T C a adus la cunoștința Primăriei orașului C, în calitate de ordonator principal de credite faptul că a fost încheiat contractul de furnizare de produse cu S.C. P S.R.L. , faptul că nu are prevederi bugetare pentru acest articol, respectiv pentru plata pătuțurilor și i se solicită ca în urma rectificării bugetare să se facă deschidere de credite pentru a putea achita contravaloarea dulapurilor firmei câștigătoare S.C. P S.R.L. pe această adresă reprezentantul Primăriei orașului C a pus rezoluția că "este de acord cu propunerea"; a semnat și a aplicat ștampila acestei instituții.
Conform adresei nr. 845/8/27.06.2013 emisă de L T C prețul contractului nr.1150/20.08.2007 a fost achitat astfel, cu OP nr. 109/25.02.2010-3000 lei; cu OP nr. 180/26.03.2010-1490 lei; cu OP nr. 287/26.05.2010-640 lei; cu OP nr. 365/30.06.20101 -2000 lei; cu OP nr. 447/24.08.2010-10000 lei; cu OP nr. 495/24.09.2010 -3882,87 lei, sume alocate de bugetul local al Primăriei orașului C.
Din aceeași adresă, precum și din susținerilor părților rezultă că, L T C a încheiat și contractul nr.02/20.12.2007 în valoare de 8128,89 lei al cărui preț a fost achitat în totalitate, cu OP nr.536/28.12.2007-5708,48 lei, sumă alocată de Inspectoratul Școlar Județean Argeș și cu OP nr.94/24.02.2010-2420,41 lei, sumă atribuită din bugetul local.
Prin sentința civilă nr. 225/17.05.2011 pronunțată de Judecătoria C în dosarul nr.28/214/2011, rămasă definitivă prin neexercitarea căii de atac a recursului, s-a admis acțiunea reclamantei S.C.P S.R.L. și a fost obligat pârâtul L T C să plătească reclamantei penalități de întârziere de 1%/zi de întârziere calculate la debitul principal rezultat din contractele nr.1150/20.08.2007(factura nr.7928293/04.10.2007) și nr.02/20.12.2007 (factura nr.7928299/27.12.2007), de la data scadenței și până la data plății efective, precum și cheltuieli de judecată în sumă de 1000 lei.
Din considerente sentinței civile mai sus menționate se reține că prin sentința comercială nr.103/2010 a Judecătoriei C a fost admisă acțiunea reclamantei formulată împotriva pârâtului în baza dispozițiilor OG nr.5/2001, acesta din urmă fiind obligat să plătească contravaloarea produselor livrate.
Prin plata parțială a prețului contractelor nr. 1150/20.08.2007 și nr.02/20.12.2007, instanța a apreciat că pârâta a recunoscut existența datoriei și cum la art.9 din cele două contracte s-a prevăzut că pentru sumele neplătite la termen se datorează penalități de întârziere, instanța a admis acțiunea reclamantei S.C. P S.R.L.
Din depoziția martorului PF, contabil șef al centrului bugetar L T C se reține că, ulterior încheierii contractului nr.1150/20.08.2007 împreună cu pârâta B F a mers de multe ori la primarul localității C, în calitate de ordonator principal de credite pentru a fi alocate sumele de bani pentru plata furnizorilor și de multe ori erau ajustate de către primar sumele ce urmau a fi plătite acestor furnizori, printre care și S.C. P S.R.L. Afirmațiile acestui martor sunt susținute de adresele înaintate Primăriei orașului C aflate la filele 23-32.
Reclamantul L T C și-a întemeiat cererea pe disp. art. 998 și urmă din Codul civil vechi și art. 1349-1350 N. cod civil, promovând împotriva pârâtei Barbu Floreica, fost director al unității de învățământ și împotriva Primăriei orașului C, în calitatea de ordonator principal de credite o acțiune în răspundere civilă delictuală.
La art.103 din legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a legii nr. 287/2009 privind codul civil se prevede că obligațiile născute din fapte extracontractuale sunt supuse dispozițiilor legii în vigoare la data producerii, ori după caz a săvârșirii lor.
În cauză se reproșează pârâților săvârșirea unei fapte ilicite în legătură cu încheierea și executarea unui contractului perfectat în anul 2007, anterior intrării în vigoare a Noului Cod civil, prin urmare sunt aplicabile în cauză dispozițiile privind răspunderea civilă delictuală pentru fapte proprii prevăzute de art.998-999 din Codul civil vechi.
Potrivit art.998-999 cod civil răspunderii civile delictuale poate fi angajată numai dacă se face dovada că există un prejudiciu, prejudiciul a fost cauzat de pârâte, fapta care a cauzat prejudiciu ce se pretinde a fi reparat prin acordarea de despăgubiri a fost săvârșită de pârâte.
Din cererea de chemare în judecată instanța reține că reclamantul a solicitat tragerea la răspundere delictuală a pârâtelor pentru neplata la timp a prețului stabilit în contractul de furnizare de produse nr. 1150/20.08.2007.
Din înscrisurile aflate la dosar și din depoziția martorului PF, contabil șef al centrului bugetar L T C se reține că în perioada 2007-2010 nu au fost alocați bani de către ordonatorul principal de credite Primarul localității C pentru achitarea tuturor furnizorilor.
Martora CI, angajată a Primăriei orașului C la serviciul contabilitate arătă că în anul 2008 nu au fost alocați bani din câte își aduce aminte pentru plata contravalorii contractului încheiat cu S.C. P S.R.L. având ca obiect achiziționare pătuțuri. Această martoră a mai menționat că nu ar fi trebuit să fie contractată o cheltuială dacă nu erau venituri.
Instanța constată că potrivit art.13 din HG nr. 2192/30.11.2004 pârâta Barbu Ioana, în calitate de director al Liceului Teoretic C a fost salariată pe durata mandatului de director, pe baza contractului de management educațional încheiat cu Inspectoratul Școlar Județean Argeș.
Prin urmare, în cazul în care pe durata executării contractului de management s-ar fi apreciat că pârâta nu și-a îndeplinit atribuțiile, litigiul ar fi putut fi suspus judecății instanței de litigii de muncă din cadrul Tribunalului Argeș.
În dosarul de executare silită nr. 1282/2012 înregistrat la BEJ Iordache Ion s-a început executare silită împotriva reclamantului în L T C în temeiul sentinței civile nr. 225/17.05.2011.
În cererea de chemare în judecată nu s-a arătat care este fapta ilicită săvârșită de pârâte potrivit art.998 C.civ. vechi, care a condus la producea prejudiciului a cărui reparare o solicită să fie efectuată de pârâte și nici existența legăturii de cauzalitate dintre fapta ilicită și prejudiciul produs, pe care îl apreciază reclamantul ca fiind plata penalităților de întârziere.
În cazul unei acțiunii în răspundere delictuală, instanța este chemată să verifice îndeplinirea condițiilor pentru a se aplica această sancțiune, condiții indicate de reclamant în cererea cu care a învestit instanța.
În cauză se constată că Primăria orașului C în calitate de ordonator principal de credite al reclamantului a achitat o parte din penalitățile de întârziere.
Pentru toate aceste considerente, instanța în temeiul art. 998 și art.999 din C.civ. vechi va respinge ca neîntemeiată acțiunea reclamantului L T C în contradictoriu cu pârâtele B F și Primăria orașului C.
Având în vedere, că în prezenta cauză instanța a reținut culpa procesuală a reclamantului în promovarea acțiunii prin respingerea acesteia ca neîntemeiată, în temeiul art. 453 C.pr.civ., reclamantul va fi obligat să plătească pârâtei B F cheltuieli de judecată în sumă de 2000 lei, reprezentând onorariu de avocat conform chitanței nr. 0460849257/04.04.2014, depuse la dosar.
| ← partaj judiciar. Jurisprudență Partaj | Partaj judiciar. Jurisprudență Partaj → |
|---|
