Partaj judiciar. Jurisprudență Partaj

Judecătoria COSTEŞTI Sentinţă civilă nr. 192 din data de 27.02.2014

JUDECĂTORIA COSTEȘTI

Sentința civilă nr. 192/2014

Pe rol judecarea cererii de chemare în judecată formulată de reclamanții -pârâți Ș T și Ș M în contradictoriu cu pârâta- reclamantă S E, având ca obiect - partaj judiciar.

***

Constată că la data de 11.05.2011, prin acțiunea formulată în contradictoriu cu pârâta, S E, reclamanții Ș T și Ș M, au solicitat ieșirea din indiviziune asupra bunurilor autorului, Ș M V, decedat la data de 27.07.2004, cu ultimul domiciliu în comuna B, Județul Argeș.

În acțiune, se menționează că moștenitorii legali ai defunctului sunt reclamanta, în calitate de soție supraviețuitoare, cu o cotă de ? din succesiune, reclamantul, Ș T și pârâta , S E, în calitate de descendenți de gradul I, cu o cotă de ?.

S-a specificat și componența masei partajabile : cota de ? dintr-o casă cu două camere și hol din paiantă, dintr-un pătul din lemn cu trei camere și dintr-o anexă din paiantă cu o cameră: suprafața de 3,02 ha, individualizată în titlul de proprietate cu nr. 46146/1994, emis pe numele autorului și suprafața de 1921 mp, descrisă în sentința civilă nr.630/30.06.2003, pronunțată de către Judecătoria Costești.

S-a arătat că acele construcții au fost edificate prin contribuția egală a soților.

Reclamanții au mai precizat că au refăcut tencuiala casei la exterior și au înlocuit acoperișul pătulului cu unul din tablă.

În drept, reclamanții și-au întemeiat acțiunea pe dispozițiile art 728 cod civil și art 6731-14 C.pr.civ.

La data de 31.11.2011, reclamanții și-au completat cererea de chemare-n judecată, solicitând includerea-n masa succesorală și a următoarelor bunuri aflate în posesia pârâtei: o semănătoare pentru cereale, o grapă rotativă, o grapă cu colți, un abric, cota de ? dintr-un tractor U650, două rindele și 10 dălți ( fila 36).

Și pârâta, S E , a formulat cerere reconvențională ( filele 17-19(d.fond primul ciclu procesual), pe care și-a modificat-o ulterior ( filele 53-56 dosar fond primul ciclu procesual).

Astfel, pârâta a solicitat contravaloarea animalelor, cerealelor și bunurilor vândute de reclamanți, precum și a celor ce aparțin soțului ei, rămase în curtea casei autorului, după decesul acestuia : o boltă de viță de vie; un coșar metalic pentru porumb; un motor electric trifazic - 2 KW; un bazic de tăiat lemne; gardul din ciment, fier beton și pietriș; bolțari din ciment folosiți la ridicarea unui adăpost pentru cal și vacă; o sobă din teracotă și dușumeaua montată în camera în care a locuit tatăl ei.

Bunurile sunt enumerate la fila 56(dosar fond primul ciclu procesual), în cuprinsul căreia, pârâta-reclamantă precizează că renunță la bunurile de la filele 17-19.

În tabelul de la fila 57 (dosar fond primul ciclu procesual), pârâta-reclamantă a enumerat bunurile rămase de pe urma defunctului și vândute : o vacă, un vițel, un cal și o căruță; porumb în valoare de 3300 lei, grâu, în valoare de 1800 lei, ovăz, în valoare de 300 lei, precum și subvenția însușită de reclamanți, în sumă de 6225 lei.

În scopul soluționării cauzei s-au depus , în copie, înscrisuri, s-au audiat martori și s-a administrat proba cu interogatoriu.

Prin încheierea de ședință din data de 21.03.2012, cu caracter interlocutoriu s-au admis în principiu și în parte acțiunea și cererea reconvențională.

La data de 27.07.2004, s-a constatat deschisă succesiunea , def. Ș M V, cu ultimul domiciliu în comuna B , județul Argeș, moștenitorii săi legali, fiind : Ș M, în calitate de soție supraviețuitoare cu o cotă de ? ( s-au de 2/8), Ș T și S E, în calitate de descendenți de gradul I cu co cotă de ? împreună, respectiv de 3/8 , fiecare.

Prin aceeași încheiere, s-a stabilit și componența masei succesorale: construcțiile în cotă de 1/2, situate în comuna B, județul Argeș ( o casă cu două camere și hol, din paiantă; un pătul din lemn și o anexă din paiantă) ; terenurile de 3,02 ha, cu amplasamentul descris în TP cu nr 46146/1994; suprafața de 19217 mp, atribuită în lotul autorului prin sent. civ.nr 630/30.06.2003 a Judecătoriei Costești; un abric ; două rindele, o vacă; un cal și o căruță ( ultimele trei bunuri fiind vândute de reclamanți).

S-a reținut că jumătate din construcțiile , mai sus enumerate , reprezintă contribuția reclamantei la dobândirea acestora , în timpul căsătoriei.

În cadrul încheierii, instanța nu s-a pronunțat și asupra cererii pârâtei-reclamante privind plata contravalorii bunurilor soțului acesteia.

Evaluând această cerere, instanța apreciază că pârâta reclamantă nu-și justifică, în formularea ei , calitatea procesuală activă, întrucât nu este titulara dreptului de proprietate asupra bunurilor a căror contravaloare o pretinde. Chiar pârâta-reclamantă precizează că acele bunuri aparțin soțului ei.

În aceste condiții, instanța va admite excepția lipsei calității procesuale active și va respinge cererea pârâtei-reclamante având ca obiect plata contravalorii bunurilor soțului ei.

În scopul sistării proprietății indivize, s-a dispus în cauză efectuarea unor expertize de specialitate prin care s-au identificat și evaluat bunurile mobile ( de către expert Neacșiu Bădița) , construcțiile (de către dna expert Gherghe Maria) și terenurile (de către dl. expert Stanciu Gheorghe).

Lotizarea finală, în două variante a fost întocmită de către dl. expert Stanciu Gheorghe.

Prin sentința civilă nr. 1243 din 20.11.2012, Judecătoria Costești a admis în parte cererea principală formulată de reclamanții-pârâți Ș T și Ș M și cererea reconvențională formulată de pârâta S E.

Prin aceeași sentință instanța a admis excepția lipsei calității procesuale active a pârâtei-reclamante S E, a respins cererea pârâtei-reclamante S E privind plata contravalorii bunurilor soțului ei ca fiind introdusă de o persoană fără calitatea procesuală activă și a dispus sistarea stării de indiviziune a părților și omologhează raportul de expertiză în varianta III de lotizare întocmită de către expertul tehnic judiciar Stanciu Gheorghe.

Prin sentința civilă nr. 1243 din 20.11.2012 au fost obligați să plătească sulte astfel: pârâta-reclamantă S E să-i plătească reclamantului-pârât Ș T suma 348,55 lei, reclamanta-pârâtă Ș M să-i plătească pârâtei-reclamante suma de 1604,88 lei, reclamantul-pârât să-i plătească reclamantei-pârâte suma 3549,35 lei.

Pârâta-reclamantă S E a fost obligată să-i plătească reclamantului-pârât cheltuieli de judecată în valoare de 817,875 lei, după compensare și reclamanta-pârâtă a fost obligată să-i plătească reclamantului-pârât cheltuieli de judecată în valoare de 1375,25 lei.

Prin decizia civilă nr. 1436 din 29.05.2013, Tribunalul Argeș - Secția civilă a admis recursul pârâtei-reclamante S E, a casat sentința civilă nr.1243/20.11.2012 pronunțată de Judecătoria Costești și a trimis cauza spre rejudecare la aceeași instanță de fond.

Tribunalul a apreciat că se impune completarea raportului de expertiză sau refacerea acestuia pentru a se efectua mai multe variante de lotizare ținându-se seama și de voința părților și de atribuirea terenurilor părților de aceeași cantitate și calitate, atât în intravilan, cât și în extravilan, evitându-se fărâmițarea excesivă.

În decizia de casare s-a mai reținut că în raportul de expertiză efectuat în primă instanță nu s-a realizat o varianță de lotizare în care terenul intravilan să fie împărțit conform cotelor succesorale ale fiecărui moștenitor, deși suprafața de teren existentă oferea această posibilitate tehnică, iar pârâta-reclamantă a efectuat obiecțiuni în acest sens. Administrarea probei cu expertiză nu se poate dispune în recurs conform art.315 C.pr.civ. din 1865.

În conformitate cu decizia de casare, în rejudecare prin încheierea din data de 05.11.2013 s-a dispus completarea raportului de expertiză cu următoarele obiective: să se efectueze mai multe variante de lotizare, a terenurilor din intravilan și extravilan, ținându-se seama la lotizare de: voința părților, de modul de posesie al acestor terenuri și de atribuirea terenurilor părților de aceeași cantitate și calitate, atât în intravilan cât și în extravilan, evitându-se totuși fărâmițarea excesivă.

A fost desemnat același expert tehnic, dl. Stanciu Gheorghe pentru a răspunde la obiectivele stabilite de instanță și a fost majorat onorariul cu suma de 300 lei stabilit în sarcina reclamantului-pârât Ș T.

La data de 22.11.2013 a fost depus la dosarul cauzei completarea la raportul de expertiză care cuprinde varianta III de lotizare (filele 25-32).

La termenul de judecată de la data de 10.12.2013 instanța a încuviințat următoarele obiecțiuni pentru pârâta-reclamantă S E: să se întocmească și o altă variantă de lotizare prin care să i se asigure accesul pârâtei la lotul 3 în suprafață de 997,50 mp din tarlaua nr.25 parcela 929/4 și o variantă de lotizare prin care terenul în suprafață de 7600 mp să fie trecut în lotul reclamantului Ș T, din lotul pârâtei S E, cu acordare de sultă în compensare. Emite adresă către expertul desemnat în cauză Stancu Gheorghe pentru a completa potrivit dispoziției de mai sus raportul de expertiză și a respins obiecțiunilor formulate de reclamanții-pârâți.

Ca urmare a admiterii obiecțiunilor, expertul a răspuns la obiecțiunilor formulate, sens în care a întocmit completare la raportul de expertiză (II) care conține și varianta IV de lotizare a masei succesorale rămase de pe urma defunctului Ș M V (filele 56-60).

La termenul de judecată din data de 18.02.2014 pârâta-reclamantă nu a avut obiecțiuni la varianta IV de lotizare, iar instanța a respins obiecțiunilor formulate de reclamanții-pârâții.

Instanța a amânat pronunțarea, părțile depunând la dosar concluzii scrise.

Reclamanții-pârâți prin apărător au arătat au solicitat omologarea variantei III de lotizare care să fie modificată de către instanță prin atribuirea reclamantului-pârât, Ș T în lot suprafața de 15200 mp.

Pârâta-reclamantă S E prin mandatar a solicitat omologarea variantei IV de lotizare.

Instanța constată că prin decizia de casare a fost trimisă cauza spre rejudecare pentru a fi realizate mai multe variante de lotizare ținându-se seama de și de voința părților și de atribuirea de terenuri părților de aceeași cantitate și calitate, atât în intravilan, cât și în extravilan.

Potrivit art. 673/9 din C.pr.civ. din 1865 "la formarea și atribuirea loturilor, instanța va ține seama, după caz, și de acordul părților, mărimea cotei-părți ce se cuvine fiecăreia ori masa bunurilor de împărțit, natura bunurilor, domiciliul și ocupația părților, faptul că unii dintre coproprietari, înainte de a se cere împărțeala, au făcut construcții, îmbunătățiri cu acordul coproprietarilor sau altele asemenea";.

În varianta III de lotizarea întocmită de expertul tehnic judiciar Stancu Gheorghe în lotul fiecărui moștenitor sunt atribuite terenuri situate și în intravilanul și în extravilanul localității, iar pentru egalizarea loturilor părțile au fost obligate de plata de sulte modice.

În varianta IV de lotizarea de asemenea în lotul părților s-au atribuit terenuri situate și în intravilanul și în extravilanul localității, însă terenul categoria de folosință curți-construcții atribuit în lotul pârâtei-reclamante este mai mare decât cel atribuit în loturile reclamanților-pârâți, iar sultele la care au fost obligate părțile pentru egalizarea loturilor sunt mari.

Principiul partajării în natură este prevăzute de art. 741 C.civ. din 1864 ce se aplică în cauza de față raportat la data decesului defunctului Ș M V, 27.07.2004 și reluat de dispozițiile art. 6739 C.pr.civ. din 1865, instanța va omologa varianta III de lotizare întocmită de expertul tehnic judiciar Stanciu Gheorghe (filele 25-32).

La alegerea acestei variante de lotizare instanța a avut în vedere pe lângă acordul parțial al reclamanților-pârâți, faptul că terenul categoria de folosință curți-construcții tarlaua T25, P933-936 este împărțit în trei loturi egale, iar disputa dintre părți apreciază instanța este cu privire la acest teren concluzie la care s-a ajuns raport la poziția părților de a-și face concesii cu privire la celelalte terenuri, iar sulte la care au fost obligate părțile pentru egalizarea loturilor sunt modice.

Cu privire la nemulțumirea pârâtei-reclamante că i-a fost atribuit terenul în suprafață de 997,50 mp în T 25, P933-936 categoria de folosință curții-construcții, instanța constată că acest teren se învecinează pe latura de S- cu S D, soțul pârâtei-reclamante, soții S mărindu-și proprietate cu teren suplimentar și asigurându-se accesul la acest teren.

Instanța apreciază că este inechitabil față de celelalte părți care locuiesc în casa reținută la masa partajabilă și cota superioară deținută de acestea din construcției, în special soția defunctului, să li se limiteze suprafața de teren în punctul "acasă";, având în vedere și faptul că pârâtei-reclamante i s-a atribuit în lot și terenul din intravilan în suprafață de 917 mp.

Este de menționat și faptul că reclamantul-pârât gospodărește împreună cu reclamanta-pârât.

Instanța mai reține că Ș T a fost acela care a achitat impozitele și taxele aferente bunurilor succesorale în perioada 2007-2012, în valoare totală de 2609 lei, conform chitanțelor de la filele 123 și 124 primul ciclu procesual.

Având în vedere dispozițiile art.774 Codul civil din 1864, instanța consideră că cererea de la fila 122 primul ciclu procesual este întemeiată, motiv pentru care în lotul fiecărui moștenitor se va include cota parte din acest pasiv succesoral.

În consecință, în temeiul art.728 Cod civil se vor admite în parte acțiunea și cererea reconvențională și se va sista proprietatea indiviză a părților, urmând a fi omologat raportul de expertiză în varianta III de lotizare, întocmit de către expertul Stanciu Gheorghe.

Pentru realizarea echilibrului valoric între loturi reclamanta-pârâtă Ș M va plăti sultă pârâtei-reclamante, S E suma de 219,68 lei, iar reclamantul-pârâtul, Ș T va plăti sultă reclamantei-pârâte, Ș M suma de 855,07 lei și

În cauză se constată că, cheltuielile de judecată au fost suportate de reclamantul-pârât Ș T în sumă de 6751 lei, reprezentând taxe judiciară de timbru, onorarii de expert și onorarii avocat.

Instanța având în vedere că prezentul proces profită tuturor părților litigante va dispune obligarea reclamante pârâte și pârâtei-reclamante la plata cheltuielilor de judecată către cel care le-a suportat, conform cotelor succesorale ce li s-au cuvenit.

Prin urmare, instanța le va obliga pe părți, să-i plătească reclamantului-pârât, Ș T cheltuieli de judecată astfel, reclamanta-pârâtă Ș M suma de 1437,75 lei și pârâta-reclamantă, S E suma de 2156,62 lei .

Cu privire la solicitarea pârâtei-reclamante, prin mandatar să-i fie atribuit contravaloarea branșamentului la sistemul energetic trifazic și contravaloarea îmbunătățirilor ce a realizat prin muncă proprie în curtea autorului, contravaloare arendă aferentă terenului pentru perioada de 5 ani în urmă, ce a fost ridicată de reclamanți, contravaloare subvenție, contravaloare animale vândute și contravaloare construcții realizate, instanța nu se va pronunța, întrucât aceste cereri nu sunt formulate cu respectarea art. 132 C.pr.civ. din 1865 și art.112 C.pr.civ. din 1865 , fiind formulate cu ocazia dezbaterilor pe fondul cauzei.

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Partaj judiciar. Jurisprudență Partaj