Pretentii raspundere delictuala. Jurisprudență Răspundere civilă delictuală

Judecătoria SLATINA Sentinţă civilă nr. 8476 din data de 19.09.2014

SENTINȚA CIVILĂ

NR. 8476 din data de 19.09.2014

PLATI

Prin cererea de chemare in judecata înregistrata pe rolul Judecatoriei Slatina la data de 24.12.2013, sub nr. 12638/311/2013, reclamanta BV a solicitat instantei, ca prin hotararea pe care o va pronunta, în contradictoriu cu paratul DD, sa dispuna obligarea acestuia la plata sumei de 50.000 lei, ce reprezinta daune materiale si morale, în baza Ordonantei de scoatere de sub urmărire penală și aplicarea unei sancțiuni cu caracter administrativ, pronunțată de Parchetul de pe lângă Tribunalul Olt, la data de 16.12.2013, în dosarul penal nr. 961/P/2013.

In fapt, arăta că a fost îndrumată să-l trimita pe pârâtul DD în judecată în ceea ce privește pretențiile civile, pentru ca să-i plătească daune morale civile, psihice și fizice pentru cele 10 zile în care nu a putut lucra în grădină și gospodărie, din cauza suferinței provocate de DD, în urma lovirii. Estimează aceste daune în valoare de 50.000 lei și cere să i se plătească și cheltuielile de judecată.

In drept, cererea a fost motivata pe dispoz. art. 1349 Cod civil.

In dovedire, a depus înscrisuri (f. 2-5).

Reclamanta a depus precizare, aratand ca solicita obligarea paratului la plata sumei de 20.000 lei.

Legal citat, paratul a formulat întâmpinare, solicitand, in principal, respingerea cererii ca inadmisibilă, iar in subsidiar respingerea acțiunii ca neîntemeiată, cu cheltuieli de judecata.

De asemenea, invoca exceptia netimbrarii cererii.

Solicită respingerea acțiunii ca inadmisibilă, pentru neîndeplinirea procedurii prealabile a informării cu privire la avantajele medierii iar pe fond respingerea, ca neintemeiata.

In fapt, arată că, prin cererea de chemare în judecată, reclamanta solicită obligarea pârâtului la plata sumei de 50.000 lei, reprezentând daune materiale și morale, precizate ulterior la suma de 20.000 lei.

Prin Ordonanța nr. 961/P/2013 emisă de Parchetul de pe lângă Tribunalul Olt pârâtul a fost scos de sub urmărirea penală și întrucât fapta săvârșită nu a prezentat un grad ridicat de pericol social, a fost amendat cu amendă administrativă în cuantum de 900 lei, pe care a achitat-o cu chitanța nr. 4246817/24.02.2014, emisă de Trezoreria Mun. Slatina.

Arata că, din certificatul medico-legal rezultă că reclamanta a avut nevoie de 6-7 zile de îngrijiri medicale. Rana de la buză nu a fost mai mare de 2 mm. Considera că această leziune minoră, nesemnificativă, nu a împiedicat-o pe reclamantă să lucreze în grădină și în gospodărie 10 zile. O astfel de rană echivalează cu o simplă crăpătură a buzei. In aceste condiții, apreciaza ca pretențiile reclamantei sunt excesive în comparație cu vătămarea adusă și admiterea acțiunii ar duce la o îmbogățire fără just temei a reclamantei, cu atat mai mult cu cat cunoaște faptul ca aceasta nu deține un venit sigur lunar, nefiind vreodată angajata.

Mai mult decât atât, pretențiile sale sunt nejustificate si nedovedite. Cu privire la pretentiile materiale, în temeiul principiilor generale de drept, apreciaza că, pentru a putea fi acordate de instanța de judecata, acestea trebuie dovedite cu acte justificative pentru fiecare luna în parte (bonuri fiscale, chitanțe, facturi, scrisori medicale etc). Or, în speța de fata reclamanta nu face dovada ca deține astfel de documente în susținerea pretențiilor. Este absolut firesc ca odată făcute aceste cheltuieli sa poată fi dovedite, ele neputand fi reținute numai pe baza propriei evaluări sau in baza probei testimoniale.

Referitor la daunele morale solicitate de reclamanta, considera ca nu sunt justificate in raport de vătămarea produsa. Cuantificarea si acordarea prejudiciului moral nu este supusa unor criterii legale de determinare, ci este apreciata de instanța in raport de consecințele legative suferite de cei implicați, de importanta valorilor morale lezate, măsura în care au fost lezate aceste valori si intensitatea cu care au fost percepute, modul in care au fost afectate situația familiala, sociala si profesionala.

Regulile de evaluare a prejudiciului moral trebuie sa fie unele care sa asigure o satisfacție morala, pe baza unei aprecieri de echitate si nu una având exclusiv scop patrimonial. Sumele de bani acordate cu titlu de daune morale trebuie sa aibă efecte compensatorii, nu trebuie sa constituie nici amenzi excesive pentru autorii lor si nici venituri nejustificate pentru părțile vătămate; aceste sume trebuie sa poată fi calificate numai ca despăgubiri.

Prejudiciului moral, trebuie reparat, la fel ca și prejudiciul material, în măsura în care este dovedit, instanța având îndatorirea să aprecieze în raport de gravitatea și importanța lui.

Pentru ca instanța sa poată aplica aceste criterii apare însa necesar ca cel ce pretinde daunele morale sa producă un minim de argumente si indicii din care sa rezulte in ce măsura drepturile personale nepatrimoniale i-au fost afectate si, pe cale de consecința, sa se poată proceda la evaluarea despăgubirilor ce urmează sa compenseze prejudiciul.

In speța de fata considera ca nu se poate vorbi de un prejudiciu moral adus reclamantei, întrucat prin analizarea dimensiunii ranii nu era posibila producerea unor consecințe negative.

Chiar si in ipoteza in care daunele materiale si morale ar putea fi dovedite trebuie, sa fie observat cuantumul excesiv solicitat, in raport de rana minora produsa si de numărul de zile de îngrijiri medicale reținute prin certificatul medico-legal (6-7), astfel incat instanța de judecata ar trebui sa tina cont de cele doua aspecte anterior menționate si, bineinteles, sa aibă in vedere existenta unor documente justificative. Asa cum a amintit anterior, la cererea de chemare în judecată nu au fost anexate înscrisuri doveditoare din care să reiasă că reclamanta ar fi avut costuri în cuantum de 5.000 lei, care ar reprezenta daunele materiale, si nici nu au fost reținute indicii sau argumente pentru dovedirea daunelor morale.

Fata de aceste considerente solicita, in principal, respingerea cererii ca inadmisibilă pentru lipsa dovezii efectuării procedurii prealabile, in subsidiar, respingerea acțiunii, ca neîntemeiată cu obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecată, în temeiul art. 453 C.proc.civ.

In drept, invoca disp. art. 205-208 C.proc.civ.

La data de 21.05.2014 reclamanta a depus precizare la actiune, prin care arata ca isi diminueaza pretențiile daune materiale la suma de 1000 lei. Aceste daune constau în cheltuielile cu medicamentele luate, medicamente pe care le ia și în prezent, precum și cheltuielile cu drumurile făcute la spital la Slatina (8 drumuri - câte 50 lei pentru fiecare drum cu un autoturism privat) și la Craiova (un drum 20 lei); chitanța de la medicul legist a costat 40 lei. Cu privire la daunele morale, arata că suferința ei a fost foarte mare, întrucât ea, în urma accidentului, a fost dusă imediat la Slatina la Urgențe, unde s-a constatat că rana este profundă având o tăietură de 0,7 cm, însă ulterior rana s-a necrozat și a fost necesară o intervenție chirurgicala la Slatina unde i s-a tăiat plaga infectată care se necrozase. A fot nevoită să mearga la Slatina o săptămână în fiecare zi la pansat. A băut apă cu furtunul și mâncare lichidă 10 zile. In urma loviturii a rămas cu cicatrice și cu arsuri la buză și cu dureri de cap; și în ziua de azi o dor doi dinți și ia tratament în continuare. Nu a putut să munceasca nimic în curte, nu a avut cine să o ajute.

Solicita anexarea dosarului penal nr. 961/P/2013, dosar în care au fost administrate toate probele și din care a reieșit în mod clar vinovăția pârâtului precum și faptul că leziunile pe care le are s-au datorat loviturii pe care i-a aplicat-o. Deci, există și dovada legăturii de cauzalitate.

Menționeaza că s-a adresat deja unui avocat în vederea întocmirii procesului

- verbal de mediere și pârâtul a fost citat pentru data de 23.05.2014 la mediere.

Considera că nu trebuie să plăteasca taxa de timbru, așa cum afirmă în întâmpinare pârâtul, întrucât aceste pretenții derivă dintr-un dosar penal. Prin acest dosar nu s-a constatat că pârâtul nu este vinovat de lovire, ci doar că fapta sa nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni; dar el rămâne responsabil pentru suferința ei. Solicita obligarea lui la plata cheltuielilor de judecată.

La data de 07.08.2014 reclamanta a depus noi precizari la actiune prin care arata ca solicita despăgubiri daune morale în cuantum de 15.000 lei și materiale în cuantum de 1.000 lei, pentru jigniri și suferința mare, pe care i-a provocat-o, prin loviri cu pumnul și obiecte contondente așa cum rezultă și din certificatul medico-legal nr. 619/C, eliberat la data de 01.07.2013. In urma loviturilor a pierdut o cantitate mare de sânge, a suferit o rană care s-a necrozat și a necesitat intervenție chirurgicală și tratament adecvat. Nici până în prezent, de la data producerii agresiunii, nu si-a revenit complet, rămânând cu dureri, arsuri și chist la buza inferioară unde a fost lovită. Din acest motiv este nevoită să se trateze în permanență cu unguente și calmante.

Solicită ca dosarul aflat pe rolul Parchetului de pe lângă Judecătoria Slatina cu nr. 961/P/2013, ce face obiectul prezentei plângeri să fie atașat la prezenta cauză - dosar în care pârâtul DD a fost găsit vinovat și sancționat potrivit legii.

La data de 19.09.2014, pârâtul a depus la dosar concluzii scrise, prin care a reluat și dezvoltat aspecte arătate în întâmpinare.

Instanța a administrat în cauză proba cu înscrisurile depuse la dosar, proba cu interogatoriul și proba testimonială.

Prin s.c. nr 8476 din data de 19.09.2014 pronuntata de Judecatoria Slatina s-a admis în parte cererea formulată de reclamanta BV în contradictoriu cu pârâtul DD astfel cum a fost precizată.

A fost obligat pârâtul la plata către reclamantă a sumei de 550,00 de lei, reprezentând daune materiale.

A fost obligat pârâtul la plata către reclamantă a sumei de 1000,00 de lei, reprezentând daune morale.

A fost obligat pârâtul la plata către reclamantă a sumei de 6,5 lei, reprezentând cheltuieli de judecată.

Pentru a se pronunta astfel Judecatoria Slatina a retinut urmatoarele:

Din certificatul medico-legal nr. 619/C, eliberat la data de 01.07.2013, de Unitatea Sanitară Medicină Legală, rezultă că numita BV a prezentat leziuni traumatice care au putut fi produse la data de 28.06.2013, prin lovire cu corpuri contondente. Necesită 6-7 zile de îngrijiri medicale de la data producerii leziunilor (f. 38 ds.).

Prin Ordonanța nr. 961/P/2013 emisă de Parchetul de pe lângă Tribunalul Olt pârâtul a fost scos de sub urmărirea penală și s-a apreciat că fapta săvârșită nu a prezentat un grad ridicat de pericol social, primind amendă administrativă în cuantum de 900 lei. S-a reținut că partea vătămată a formulat plângere prealabilă împotriva învinuitului cu privire la faptul că în data de 28.06.2013 acesta a lovit-o cu pumnul în zona feței, în timp ce efectuau, împreună cu membrii Comisiei Agricole B, activități de măsurare a terenurilor agricole și de delimitare a hotarelor. S-a apreciat că declarația părții vătămate se coroborează cu declarația martorului audiat, iar învinuitul nu a recunoscut fapta reținută în sarcina sa, însă a precizat că este de acord să-i plătească părții vătămate suma de bani necesară vindecării leziunilor produse (f. 4-5).

Pârâtul a achitat amenda, conform chitanței cu nr. 4246817/24.02.2014, emisă de Trezoreria Mun. Slatina.

Martorul GI, propus de reclamantă, a arătat că aceasta a fost lovită de către pârât și ca avea fața plină de sânge. Stie că reclamanta a mers în seara respectivă la spital unde a primit îngrijiri medicale. De asemenea, timp de două săptămâni, reclamanta a fost plecată mai mereu de la domiciliu, la spital sau la diverse controale. A observat-o și ulterior cu buza umflată și i-a spus că nu se simte bine, având amețeli. Înainte de a fi lovită, a observat că reclamanta muncea în gospodărie - se ocupa de păsări și de grădină. În cele două săptămâni, cât a fost plecată, nu a mai văzut-o muncind în curte. Cunoaște faptul că, în comună, munca de zilier se plătește chiar și cu suma de 100 de lei, iar cel mai puțin cu suma de 60 de lei. A precizat că, în gospodăria proprie, reclamanta muncește atât cât poate, fiind ocrotită de soțul ei. A menționat și faptul că nu vorbește cu pârâtul de aproape 20 de ani, deși este finul său, fiind neînțelegeri între ei.

Martorul FD, propus de pârât, a menționat că reclamanta sângera la buză, după ce a avut o altercație cu pârâtul - pe care, apreciază el că l-a provocat. A auzit în comună că reclamanta a mers la spital și că a primit îngrijiri medicale. Anterior evenimentului a observat că reclamanta muncea în gospodărie, împreună cu soțul său și are și teren la câmp - o suprafață mică. Din câte cunoaște, o zi de muncă se plătește în localitate cu suma de 40-50 de lei.

Reclamantă a depus la dosar mai multe înscrisuri medicale. Din biletul de ieșire din spital eliberat de Spitalul Județean de Urgență Slatina rezultă că reclamanta a fost internată la Secția Chirurgie plastică cu diagnosticul plagă contuză buză inferioară, de la data de 02.07.2013 până la data de 03.07.2013 - cu recomandare control și pansament marți și joi la ora 10.00; în data de 12.09.2013 reclamanta s-a prezenta la medic primar ORL, fiind menționată în recomandarea medicală o cicatrice la nivelul buzei inferioare; în data de 01.07.2013 i s-a eliberat reclamantei o rețetă medicală de un medic specialist din Slatina; potrivit chitanței nr. 978 din data de 02.07.2013, eliberată de un medic specialist din Slatina, reclamanta a achitat suma de 20 de lei pt. o consultație medicală; de asemenea, potrivit chitanței nr. 0040177 din data de 01.07.2013, eliberată de Spitalul Județean de Urgență Slatina, reclamanta a achitat în total suma de 40,00 de lei, contravaloare taxă consultație.

Din înscrisurile medicale atașate la dosar de către pârât rezultă că acesta are probleme de sănătate.

Sunt incidente în cauză dispozițiile Noului Cod Civil:

"Art. 1.349 - Răspunderea delictuală (1) Orice persoană are îndatorirea să respecte regulile de conduită pe care legea sau obiceiul locului le impune și să nu aducă atingere, prin acțiunile ori inacțiunile sale, drepturilor sau intereselor legitime ale altor persoane.

Art. 1.357 - Condițiile răspunderii (1) Cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârșită cu vinovăție, este obligat să îl repare. (2) Autorul prejudiciului răspunde pentru cea mai ușoară culpă.

Art. 1.381 - Obiectul reparației (1) Orice prejudiciu dă dreptul la reparație. (2) Dreptul la reparație se naște din ziua cauzării prejudiciului, chiar dacă acest drept nu poate fi valorificat imediat. (3) Dreptului la reparație îi sunt aplicabile, de la data nașterii sale, toate dispozițiile legale privind executarea, transmisiunea, transformarea și stingerea obligațiilor.

Art. 1.391 - Repararea prejudiciului nepatrimonial

(1) În caz de vătămare a integrității corporale sau a sănătății, poate fi acordată și o despăgubire pentru restrângerea posibilităților de viață familială și socială";.

Potrivit acestor prevederi trebuie analizată îndeplinirea condițiilor legale pentru angajarea răspunderii civile delictuale, anume: existența unui prejudiciu, existența faptei ilicite, existenta raportului de cauzalitate intre fapta și prejudiciu si exista vinovăția paratului.

Având în vedere înscrisurile menționate mai sus, se reține că, în cauză, sunt întrunite condițiile legale pentru răspunderea civilă delictuală.

Cu privire la existența faptei ilicite se reține că, în data de 28.06.2013, pârâtul a lovit-o cu pumnul în zona feței pe reclamantă, în timp ce efectuau, împreună cu membrii Comisiei agricole B, activități de măsurare a terenurilor agricole și de delimitare a hotarelor. Astfel, a fost reținută fapta în Ordonanța nr. 961/P/2013 emisă de Parchetul de pe lângă Tribunalul Olt - date care se coroborează cu probele administrate direct în fața instanței și cu susținerile părților.

Existenta raportului de cauzalitate între fapta și prejudiciu rezultă din înscrisurile medicale depuse la dosar de către reclamantă, precum și din celelalte probe prezentate mai sus.

Vinovăția pârâtului este dovedită de actele de la dosar - Ordonanța nr. 961/P/2013 emisă de Parchetul de pe lângă Tribunalul Olt, prin care pârâtul a fost scos de sub urmărirea penală, ce se coroborează cu declarațiile martorilor audiați în cauza de față. De altfel, în fața instanței, pârâtul nu a negat săvârșirea faptei, arătând că regretă cele întâmplate.

Existența unui prejudiciu și cuantumul acestuia rezultă din probele administrate.

Astfel, prejudiciul material este apreciat la suma totală de 550,00 de lei.

Acesta reprezintă: contravaloare consultații medicale - în total 60 de lei (potrivit chitanțelor menționate); 6 drumuri dus-întors din Comuna B (unde locuiește efectiv reclamanta) până în localitatea Slatina, cu autoturismul, în cuantum de 35 de lei fiecare (raportat la km parcurși între cele două localități) - în total 210 de lei. Chiar dacă reclamanta nu a depus bonuri fiscale pentru achitarea carburantului necesar, din întreg materialul probator rezultă că s-a deplasat pe această rută pentru a primi îngrijirile medicale necesare, la care s-au referit și cei doi martori. Având în vedere și starea medicală a reclamantei, este plauzibil faptul susținut de această în sensul că deplasarea s-a efectuat cu autoturismul - motiv pentru care s-a avut în vedere costul estimativ necesar pentru un transport dus-întors. De altfel, nici martorii nu au arătat că deplasarea în localitatea Slatina s-a realizat în altă modalitate. Numărul de 6 călătorii se justifică astfel: câte o călătorie în data de 01.07.2013 (luni), respectiv 02.07.2013 (marți) și 03.07.2014 (miercuri); două călătorii - în zilele de marți și joi, după externarea din data de 03.07.2014, conform recomandărilor de control și pansament din biletul de externare; o călătorie în data de 12.09.2013 - potrivit înscrisurilor depuse, coroborate cu declarațiile martorilor, care au arătat că reclamanta a primit îngrijiri medicale la Slatina.

De asemenea, se reține contravaloarea celor 7 zile de îngrijiri medicale necesare de la data producerii leziunilor, raportat la valoarea de 40 de lei ziua muncă, având în vedere că ambii martori audiați au arătat că reclamanta efectua unele munci în gospodărie anterior problemelor medicale generate de agresiunea asupra sa. Suma totală, astfel calculată, este de 280 de lei pentru aceste zile de muncă. Valoarea pentru o zi de muncă este reținută la valoarea cea mai scăzută, arătată de martorul propus de pârât, având în vedere și faptul că reclamanta nu a efectuat activități deosebit de importante în gospodărie. Chiar martorul propus de aceasta a arătat că: "...reclamanta muncește atât cât poate, fiind ocrotită de soțul ei";. Se au în vedere doar 7 zile, astfel cum rezultă din certificatul medico-legal, întrucât martorul propus de reclamantă nu a precizat foarte clar numărul de zile în care reclamanta nu a mai muncit în goospodărie și nu a perceput direct aceste aspecte - cunoscând mai ales de la reclamantă faptul că a fost plecată. De asemenea, chiar dacă a arătat că nu a mai văzut-o pe reclamantă timp de două săptămâni în domiciliu, martorul nu a menționat și nu a observat direct dacă în fiecare zi din această perioadă reclamanta a fost plecată la Slatina pentru rezolvarea problemelor medicale.

Pârâtul, prin avocat, la concluziile pe fond, a arătat că, daunele materiale nu pot fi dovedite cu martor, ținând cont că acesta se află în relații de dușmănie cu pârâtul și solicită ca instanța să aibă în vedere acest fapt la aprecierea declarației martorului. Referitor la aspectele invocate, se reține faptul că daunele materiale precizate mai sus au fost stabilite în baza tuturor probelor administrate și analizate, fiind depuse de către reclamantă și înscrisuri în dovedirea daunelor respective. Totodată, pârâtul nu s-a opus la audierea martorului, potrivit art. 315 alin. 1 pct. 3 NCPC, deși a fost întrebat asupra acestui aspect. Prin urmare, declarația martorului a fost avută în vedere și coroborată cu celelalte probe.

În sensul prev. art. 1391 C.civ, se reține și existența unui prejudiciu nepatrimonial, în situația dovedită în cauză, a suferinței provocate de durerile fizice (pretium doloris) - urmare a agresiunii din partea pârâtului.

Daunele morale sunt apreciate la cuantumul total de 1000 de lei, sumă reprezentând o satisfacție echitabilă raportat la cele 7 zile de îngrijiri medicale necesare de la data producerii leziunilor, conform certificatului medico-legal, precum și la suferințele suportate de reclamantă ca urmare a agresiunii, astfel cum a arătat martorul propus de aceasta. Totodată, chiar și martorul propus de pârât a observat direct rana produsă și a arătat că a auzit în comună faptul că reclamanta a mers la spital și că a primit îngrijiri medicale. Prin urmare, în comună evenimentul și urmările sale erau cunoscute.

Pentru aceste considerente, se va admite în parte cererea, astfel cum a fost precizată și va fi obligat pârâtul la plata sumelor menționate mai sus, reprezentând daune materiale și morale.

În temeiul art. 453 NCPC, va obliga pârâtul la plata către reclamantă a sumei de 6,5 lei, reprezentând cheltuieli de judecată - fiind singura sumă dovedită și care reprezintă cheltuieli necesare pentru expedierea scrisorii recomandate prin care pârâtul a fost convocat la mediere (chitanța f. 39 ds.).

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Pretentii raspundere delictuala. Jurisprudență Răspundere civilă delictuală