Prevalenţa dorinţei minorului în procesele de reîncredinţare
| Comentarii |
|
Judecătoria BĂLCEŞTI Hotărâre nr. 768/14.12.2007 din data de 27.03.2013
1.Prevalența dorinței minorului în procesele de reîncredințare
Reclamanta V.E. a chemat în judecată pe pârâtul P. A. pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună în favoarea sa reîncredințarea minorului P.A.S., născut la 24.12.1997. Corelativ, a solicitat obligarea pârâtului de a contribui la cheltuielile de creștere și educare ale acestui minor, precum și ale minorei P. E.A., născută la 22.05.1999, respectiv la plata cheltuielilor de judecată avansate.
S-a arătat de către reclamantă în justificarea cererii promovate că, minorii sus numiți sunt rezultatul căsătoriei încheiate cu pârâtul, relație desfăcută prin sentința civilă nr. 99/31.03.2003 a Judecătoriei Bălcești. Urmare a pronunțării divorțului, fiecare din acești copii au fost încredințați spre creștere și educare câte unuia dintre părinți, minora Elena -Adelina trecând asfel sub autoritatea sa, iar minorul Aurel -Sorin sub cea a pârâtului. La data de 01.11.2007, acesta din urmă a venit la domiciliul său, plângându-se că este pus mai tot timpul la muncă în gospodărie, neajutat la pregătirea temelor școlare, îngrijit necorespunzător și chiar agresat fizic și verbal, așa cum s-a întâmplat atunci când a refuzat să încarce o căruță de gunoi de grajd. Mai mult, date fiind deficiențele de auz și intervenția chirurgicală suferită, pârâtul comunică foarte greu cu minorul și nu se mai poate ocupa de el ca înainte.
Cererea s-a fundamentat pe disp. art.44, 107 rap. la art.86, 94 C.fam și s-a timbrat conform reglementărilor în materie.
În dovedire, reclamanta a administrat probatorii scrise, depunând, în copie, sentința civilă nr.99/31.01.2003 a Judecătoriei Bălcești, certificatele de naștere a minorilor, și proba testimonială, constând în audierea a doi martori.
În apărare, pârâtul nu a formulat întâmpinare, dar, prezent în cursul judecății, a calificat ca nefondate pretențiile afirmate, câtă vreme și-a îndeplinit cu responsabilitate și conștiinciozitate îndatoririle părintești, fără a periclita în vreun fel sănătatea, dezvoltarea fizică, intelectuală și morală a minorului încredințat, acesta părăsind locuința din cauze pur subiective.
Probatorial a anexat sentința civilă nr.768/14.12.2007 a Judecătoriei Bălcești și a uzat, în mod analog, de depozițiile unor martori.
Cu privire la problematica speței, autoritatea tutelară competentă și-a exprimat opinia în cuprinsul referatelor de anchetă socială întocmite.
În contextul probelor administrate instanța reținut că, prin sentința civilă nr.279/03.03.2003 a Judecătoriei Bălcești, rămasă definitivă prin neapelare, s-a dispus desfacerea căsătoriei încheiate de părți, iar ca măsură adiacentă, încredințarea către reclamantă a minorei Elena -Adelina, pe atunci în vârstă de 3 ani, pârâtul primind, la rândul lui, custodia minorului Aurel -Sorin, de 5 ani. La adoptarea ultimei soluții s-a ținut seama de vârsta fragedă a copiilor, posibilitățile locative și financiare similare ale celor doi părinți, interesul, grija și atașamentul de care deopotrivă au dat dovadă în îndeplinirea obligațiilor căzute în sarcină, dar și de convenția intervenită la momentul întreruperii relației de conviețuire. La începutul lunii noiembrie 2007, sub pretextul că ar fost pus la încărcat de gunoi de grajd de un unchi, în realitate pălmuit de acesta pentru jignirile adresate, minorul Aurel -Sorin a venit la domiciliul reclamantei, refuzând să se mai întoarcă acasă.
Potrivit art.44 C.fam., instanța judecătorească va putea modifica măsurile de ocrotire luate în privința unui minor, cu prilejul desfacerii căsătoriei, în cazul schimbării împrejurările care au condus la luarea unor astfel de măsuri.
Textul de lege citat se referă, evident, la acele schimbări care ar învedera că în viitor nu s-ar mai putea asigura acestui copil o creștere și dezvoltare normală.
O schimbarea parțială a condițiilor care, în ansamblul lor, au generat măsura de ocrotire anterior luată nu atrage automat revenirea asupra acestei măsuri, atâta timp cât subzistă elementele de bază hotărâtoare în adoptarea ei.
Așadar, luarea copilului de la părintele căruia i-a fost încredințat trebuie să aibă o puternică justificare, adică să existe motive temeinice care să demonstreze că menținerea la acest părinte ar avea consecințe nefavorabile asupra creșterii și educării lui.
În speță, reclamanta a solicitat revocarea măsurii dispuse prin hotărârea de divorț referitoare la minorul Aurel -Sorin, rezultat din căsătoria cu pârâtul, cu argumentația că acesta nu-i acordă îngrijirea de care are nevoie, nu-l sprijină în procesul de instruire școlară, îl supune la o serie de activități gospodărești, agresându-l fizic sau verbal ori de câte ori se opune.
Niciuna din probele produse în cauză nu a confirmat însă acuzațiile aduse, nu a fost de natură să ateste veridicitatea aspectelor semnalate.
Dimpotrivă, din depozițiilor tuturor martorilor audiați dar și din conținutul referatelor de anchetă socială remise rezultă că, alături de ceilalți membrii ai familiei, pârâtul s-a preocupat în permanență să asigure minorului cele mai bune condiții de trai, un climat de armonie, cordialitate și moralitate, o pregătire educațională adecvată, să-i satisfacă aproape toate doleanțele, implicarea în diferite acțiuni casnice sau gospodărești, făcându-se controlat, sub strictă supraveghere și îndrumare.
De altfel, reclamanta și-a bazat în exclusivitate susținerile pe relatările acestui copil, preluând informațiile furnizate tale quale, fără a proceda la o prealabilă și sumară verificare. Or, este arhicunoscută tendința celor aflați la o asemenea vârstă de a denatura și a exagera realitatea, fie că urmăresc sau nu un scop personal.
Singulare și de minimă gravitate, ripostă la propriul comportament, violențele fizice ce l-au determinat pe minor să părăsească domiciliul tatălui nu prezintă nici cea mai mică semnificație.
Pe de altă parte trebuie menționat că, sarcina de creștere și educare a unui copil nu este tocmai ușoară și nici nu se poate înfăptui exclusiv prin mijloace de blândețe și duioșie, așa încât, uneori, se impune ca, în interesul lui, părintele să dea dovadă de exigență și severitate, să-i aplice un anumit tratament corecțional, evident, în limite rezonabile, neprejudiciabile.
În concluzie, întrucât reclamanta nu a reușit să probeze că, ulterior pronunțării hotărârii de divorț, elementele avute în vedere la luarea măsurii încredințării s-au modificat în vreun fel, astfel că menținerea în continuare a minorului la pârât i-ar pune acestuia în pericol grav sănătatea, dezvoltarea fizică și mentală, pregătirea școlară, instanța a apreciat cererea principală ca nefondată, respingând-o ca atare prin sentința civilă nr.134/28.02.2008.
S-a mai opinat că simpla dorință a minorului de a locui cu mama sa, exteriorizată cu prilejul audierii, nu avea cum să dobândească eficiență juridică, neconstituind prin ea însăși un criteriu determinant pentru revocarea măsurii.
Indiscutabil că, la domiciliul reclamantei, unde se găsește și minora Elena -Adelina, de vârstă apropiată, cu care se înțelege și comunică extraordinar, acesta se simte mult mai bine, are un program destul de permisiv și beneficiază de o mai largă clemență și indulgență în manifestarea inițiativei și independenței.
Cum dispozițiile art.43 C.fam. instituie dreptul la legături personale pentru părintele ce nu i s-a încredințat copilul, ca unică modalitate de a veghea la creștere și educarea lui, petrecerea timpului în acest mediu familial nu este deloc exclusă, reclamanta având posibilitatea de a-l lua pe minor la locuința sa, în condițiile stabilite cu pârâtul, sau, pentru ipoteza contrară, de către instanța judecătorească.
Sentința a fost desființată în totalitate prin decizia civilă nr.254/31.10.2008, luându-se în calcul exclusiv relatările minorului, care a declarat cu prilejul audierii că a fost forțat să muncească pentru animale în condiții greu de suportat, ceea ce l-a determinat să refuze, atitudine sancționată de tată și bunici cu bătaia.
1
| ← Acțiune în constatare | Evacuare. Jurisprudență Chemare în judecată (acţiuni, cereri) → |
|---|
