PROBATORIU TESTIMONIAL CONTRADICTORIU. LIBERA APRECIERE A PROBELOR

Jurisprudenţă şi speţe de drept civil (II)

Curtea de Apel SUCEAVA Decizie nr. 586 din data de 15.07.2015

Prin decizia nr. 586/15.07.2015, pronunțată de Curtea de Apel Suceava - Secția Penală și pentru cauze cu minori în dosarul nr. 3444/40/2014 a fost admis apelul formulat de inculpatul Lupu Ionuț împotriva S.p.50 din 9.03.2015 a Tribunalului Botoșani, s-a desființat în parte sentința apelată și în rejudecare s-a dispus reducerea cuantumului pedepsei închisorii aplicate inculpatului LI, de la 8 ani la 6 ani.

Au fost menținute celelalte dispoziții ale sentinței apelate care nu au fost în contradicție cu decizia și în baza art. 275 alin. 3 Cod de Procedură Penală cheltuielile judiciare din apel au rămas în sarcina statului.

Pentru a se dispune astfel, s-au reținut următoarele:

Prin sentința penală nr. 50 din 09.03.2015 Tribunalul Botoșani l-a condamnat pe inculpatul LI la pedeapsa de 8 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a, b Cod penal pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 32 rap. la art. 188 Cod penal, cu aplicarea art. 5 Cod penal și art. 12 alin. 1 din Legea nr. 187/2012.

Pe timpul și în condițiile prev. de art. 65 alin. 1 și 3 Cod penal, cu raportare la art. 12 alin. 1 din Legea nr. 187/2012, i s-a interzis inculpatului exercițiul drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a, b Cod penal.

A fost obligat inculpatul să plătească următoarele sume:

- părții civile RG, suma de 10.000 lei cu titlu de despăgubiri civile (4.000 lei daune materiale și 6.000 lei daune morale) și suma de 2.040 lei cu titlu de cheltuieli judiciare;

- părții civile Spitalul Județean de Urgență "Mavromati"; Botoșani suma de 136,070 lei, reprezentând cheltuieli de spitalizare a persoanei vătămate;

- părții civile Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie Iași suma de 2.124,036 lei, reprezentând cheltuieli de spitalizare a persoanei vătămate, la care se va adăuga dobânda legală până la data plății.

În baza art. 7 din Legea nr. 76/2008 s-a dispus prelevarea de probe biologice de la inculpat.

A fost obligat inculpatul să plătească statului suma de 700 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că la data de 27 august 2014 a fost sesizat Tribunalul Botoșani cu rechizitoriul nr. 16/P/2013 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Botoșani, prin care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului LI sub aspectul săvârșirii infracțiunii de "tentativă de omor";, prev. și ped. de art. 32 rap. la art. 188 Cod penal, constând în aceea că în seara de 25 decembrie 2012, la discoteca din satul V…, jud. Botoșani, pe fondul unui conflict spontan, inculpatul a înjunghiat-o cu un cuțit pe persoana vătămată RG în zona toracică posterioară, cauzându-i o plagă penetrantă toracică cu hemopneumotorax care i-a pus viața în primejdie și care a necesitat 17-18 zile îngrijiri medicale.

După sesizarea instanței, dosarul a parcurs procedura camerei preliminare, conform dispozițiilor art.342 și următoarele Cod procedură penală.

Prin încheierea Camerei de Consiliu din 6 octombrie 2014 judecătorul de cameră preliminară a constatat legalitatea sesizării instanței, a administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală în cauză, dispunând începerea judecății.

La primul termen de judecată cu procedura legal îndeplinită inculpatul a arătat că nu dorește ca judecarea cauzei să se desfășoare potrivit procedurii în cazul recunoașterii învinuirii, solicitând totodată readministrarea probelor din faza de urmărire penală.

Analizând întregul probatoriu administrat în cauză (plângerea și declarațiile persoanei vătămate, declarațiile inculpatului, declarațiile martorilor IF, JN, RE, LC, IOL, SSC, PMP, LM, TM, OD, MV, AD, ICȘ, certificatul medico legal nr… din 14 ianuarie 2013, înscrisurile depuse de unitățile spitalicești în cadrul cărora a fost internată persoana vătămată, precum și înscrisurile depuse de persoana vătămată prin apărător - chitanțe onorariu avocat și documente privind deplasarea persoanei vătămate și a soției sale din Italia și retur), instanța de fond a reținut următoarele:

În seara zilei de 25 decembrie 2012, în jurul orei 1900, persoana vătămată RG împreună cu soția sa, RE, s-a deplasat la discoteca din satul V…, jud. Botoșani. În local se afla și inculpatul LI.

La un moment dat, în timp ce fiecare dintre cele două părți dansa în cercul de prieteni, inculpatul, neintenționat, l-a călcat sau l-a lovit în zona gambei pe persoana vătămată. Persoana vătămată i-a atras atenția inculpatului, însă acesta, aflat sub influența băuturilor alcoolice, l-a prins cu mâna de gât și l-a invitat afară din discotecă "pentru a vedea cine este mai bun";. Persoana vătămată l-a împins pe inculpat, iar când acesta a ripostat, lovindu-l cu palma peste față, i-a aplicat la rândul lui o lovitură cu pumnul în zona feței. Drept urmare, între cei doi au intervenit mai multe persoane, persoana vătămată fiind ținută de către numitul LC (vărul inculpatului), care i-a și aplicat mai multe lovituri. Când persoana vătămată a reușit să scape din brațele numitului LC și a încercat să iasă din local, inculpatul l-a înțepat cu un cuțit în spate.

În urma examinării medico-legale s-a constatat că persoană vătămată a prezentat o plagă penetrantă toracică ce poate data din 25 decembrie 2012, produsă prin lovire cu corp tăietor-înțepător. A necesitat pentru vindecare 17-18 zile de îngrirjiri medicale. Plaga penetrantă toracică cu hemopneumotorax a pus în primejdie viața victimei. S-a constatat și existența unor leziuni traumatice faciale care s-au putut produce prin lovire cu corpuri dure și au necesitat 2-3 zile de îngrijiri medicale pentru vindecare.

Inculpatul nu a recunoscut comiterea faptei, oferind varianta agresării persoanei vătămate de către o altă persoană, necunoscută. În susținerea acestui scenariu inculpatul a propus proba cu martori pentru a dovedi, pe de o parte, că respectivul conflict ar fi decurs altfel decât în modalitatea relatată de persoana vătămată, iar pe de altă parte că martorii propuși de persoana vătămată ar fi primit sume de bani sau promisiunea unor sume de bani în schimbul declarațiilor date în cauză.

Astfel, martorii SSC, MV, IOL, LC și ICȘ (care susțin că au asistat nemijlocit la conflict) au declarat că singurul agresat ar fi fost inculpatul, în condițiile în care certificatul medico-legal atestă leziuni faciale, iar persoana vătămată nu a avut vreo altercație cu o altă persoană în afara inculpatului. Mai mult, martorii arătați s-au contrazis între ei asupra unor aspecte esențiale, anume folosirea unui spray iritant de către persoana vătămată și succesiunea evenimentelor. În timp ce martorul SSC a susținut că persoana vătămată a pulverizat cu spray înspre inculpat, martorul LC (aflat în același grup cu inculpatul), a susținut că nu s-ar fi folosit spray paralizant. Martorii nu s-au pus de acord nici asupra modalității în care ar fi avut loc conflictul: în timpul dansului (IOL) sau în timpul unei discuții între cele două părți (SSC); inculpatul a fost lovit o singură dată de către persoana vătămată și apoi aceasta din urmă a pulverizat cu spray înspre el (SSC), respectiv a fost lovit odată în zona feței și apoi persoana vătămată "a tăbărât pe el";, fără a se cunoaște cine a folosit spray paralizant (MV); inculpatul a fost scos din local de către LC și IOL (SSC), doar de către LC, iar persoana vătămată de către MV (MV), respectiv de către LC și MV (LC).

Acestor contradicții li se adaugă cele de substanță și de logică dintre declarațiile inculpatului date în faza de urmărire penală. Dacă în prima declarație (28 decembrie 2012) inculpatul arăta că era în stare de ebrietate și nu mai reține ce a făcut, în cea de-a doua (22 aprilie 2013) a susținut că băuse doar două beri și oferă o descriere amănunțită a evenimentelor, fiind în măsură să reproducă inclusiv replicile persoanei vătămate. Cu acest din urmă prilej inculpatul și-a amintit că persoana vătămată ar fi folosit spray paralizant și a justificat lipsa sa de reacție prin aceea că nu a considerat necesar ca doar (!) pentru un pumn (lovitură în urma căreia, după spusele sale, a avut ochiul vânăt 2 săptămâni) și o pulverizare cu spray să formuleze plângere penală.

În opoziție, declarațiile persoanei vătămate și ale martorilor RE, IF și JN conțin relatări coerente și articulate ale conflictului, în concordanță și cu concluziile examinării medico-legale. Sinceritatea martorului JN a fost contestată de către inculpat, având în vedere că, potrivit martorului OD, persoana vătămată l-ar fi influențat prin oferirea unor sume de bani. Reaudiat, martorul JN a confirmat că a fost contactat de persoana vătămată, care i-a promis suma de 100 euro, fără însă a-i influența conținutul declarației. Mai mult, se constată că martorul JN, ca și martorul IF, fusese audiat și de către organele de urmărire penală imediat după comiterea faptei, la data de 26 decembrie 2012 (moment la care persoana vătămată era spitalizată în stare gravă), prilej cu care au relatat aceeași situație de fapt.

Prin urmare, instanța de fond a reținut în sarcina inculpatului infracțiunea prev. de art. 32 rap. la art. 188 Cod penal, dispoziții mai favorabile față de cele ale art. 20 rap. la art. 174, 175 lit. i Cod penal 1968 prin raportare la limitele de pedeapsă.

La individualizarea judiciară a pedepsei instanța de fond a ținut seama de limitele prevăzute de lege (reduse cu 1/2 conform art. 33 alin. 2 Cod penal), împrejurările și modul de comitere a infracțiunii (într-un loc public, aglomerat, pe fondul consumului de băuturi alcoolice și în prezența soției persoanei vătămate), mijlocul folosit în agresiune (un cuțit), urmarea produsă și cea mult mai gravă care se putea produce, precum și persoana inculpatului care a fost sancționat administrativ tocmai pentru portul nelegal al cuțitului.

Aplicând toate aceste criterii și văzând prevederile art. 12 alin. 1 din legea nr. 187/2012, instanța de fond a apreciat că este justificată aplicarea unei pedepse de 8 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a, b Cod penal.

În latura civilă a cauzei au formulat pretenții persoana vătămată, Spitalul Județean de Urgență "Mavromati"; Botoșani și Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie Iași.

Persoana vătămată s-a constituit parte civilă cu sumele de 8.000 lei - daune materiale (contravaloarea medicației, a transportului, a cheltuielilor de spitalizare și a alimentației) și 15.000 lei - daune morale. În privința daunelor materiale, instanța de fond a ținut seama de durata spitalizării, de împrejurarea că aceasta a avut loc într-o altă localitate decât cea de domiciliu și de declarația martorului AD (care relatează că persoana vătămată i-a spus că a cheltuit suma de 4.000 lei pentru medicamente, spitalizare și transport). În cazul daunelor morale, pe lângă suferința fizică inerentă leziunilor suferite, instanța de fond a reținut și suferința psihică intensă pricinuită ca urmare a spitalizării și a conștientizării posibilității producerii unor consecințe mult mai grave.

Așa fiind, în baza art. 1357 cod civil rap. la art. 19 și 397 alin. 1 Cod procedură penală, inculpatul a fost obligat să plătească părții civile RG suma de 4.000 lei cu titlu de daune materiale și suma de 6.000 lei cu titlu de daune morale.

Spitalul Județean de Urgență "Mavromati"; Botoșani și Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie Iași s-au constituit părți civile cu sumele de 136,070 lei, respectiv 2.124,036 lei, reprezentând cheltuielile de spitalizare a persoanei vătămate, conform deconturilor înaintate la dosar. Având în vedere respectivele înscrisuri și dispozițiile art. 313 alin. 1 din Legea nr. 96/2006, ale art. 1357 Cod civil rap. la art. 19 și 397 alin. 1 Cod procedură penală inculpatul a fost obligat să plătească celor două unități spitalicești sumele arătate.

În baza art. 276 alin. 1 Cod procedură penală inculpatul a fost obligat să plătească părții civile RG și suma de 2.040 lei cu titlu de cheltuieli judiciare (2.000 lei onorariu apărător și 40 lei costul eliberării certificatului medico-legal).

Împotriva acestei hotărâri a formulat apel inculpatul LI, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, motivele fiind pe larg prezentate în partea introductivă a prezentei decizii.

Analizând apelul prin prisma motivelor invocate, precum și cauza sub toate aspectele de fapt și de drept, în conformitate cu prevederile art. 417 alin. 1, 2, art. 420 Cod procedură penală, Curtea constată că acesta este întemeiat pentru următoarele considerente:

Sub aspectul situației de fapt care rezultă din materialul probator administrat în cursul urmăririi penale, respectiv al cercetării judecătorești în primă instanță și în apel, Curtea reține că s-a dat o corectă eficiență și interpretare acestuia, reținându-se că probele administrate conduc la concluzia certă că fapta există, constituie infracțiune și a fost săvârșită de către inculpat.

Astfel, rezultă că în seara zilei de 25 decembrie 2012, în jurul orei 1900, persoana vătămată RG împreună cu soția sa, RE, s-a deplasat la discoteca din satul V…, jud. Botoșani. În local se afla și inculpatul LI.

Persoana vătămată a fost scoasă din local de soția sa și de martorul IF, care au transportat-o cu un autoturism până în orașul S…, de unde a fost preluată de ambulanță. A fost internată la Spitalul Județean Botoșani pe data de 26 decembrie 2012, cu diagnosticul "Plagă înjunghiată penetrantă. Pneumotorax apical drept. Agresiune umană declarativ. Emfizem subcutanat";, după care a fost transferată la Spitalul Clinic de Pneumologie Iași, unde a stat internată până la data de 31 decembrie 2012. În urma examinării medico-legale s-a constatat că persoană vătămată a prezentat o plagă penetrantă toracică ce poate data din 25 decembrie 2012, produsă prin lovire cu corp tăietor-înțepător. A necesitat pentru vindecare 17-18 zile de îngrijiri medicale. Plaga penetrantă toracică cu hemopneumotorax a pus în primejdie viața victimei. S-a constatat și existența unor leziuni traumatice faciale care s-au putut produce prin lovire cu corpuri dure și au necesitat 2-3 zile de îngrijiri medicale pentru vindecare.

Prima instanță a efectuat și o corectă analiză a probatoriului administrat, reținând că martorii audiați s-au împărțit practic în două categorii - cei care au susținut situația de fapt reținută prin rechizitoriu și de către Tribunal, respectiv cei care au încercat să confirme apărarea inculpatului în sensul că partea civilă ar fi fost cea care l-a agresat, iar lovitura de cuțit ar fi fost aplicată de către o persoană necunoscută. Prima instanță a evidențiat în mod pertinent contradicțiile dintre declarațiile martorilor MV, LC, SSC, ICȘ și IOL (ultimii doi reaudiați și de către instanța de apel) - f. 2, 3 din sentința apelată, iar în motivarea apelului inculpatul nu a fost în măsură să ofere explicații pertinente cu privire la aceste contradicții. Mai mult, Curtea constată că declarațiile celor trei polițiști prezenți la fața locului (BGD, ZCD și AF - audiați în apel) susțin de asemenea în mod clar declarațiile martorilor RE, IF și JN, în sensul situației de fapt reținute prin hotărârea de condamnare.

Astfel, nici unul dintre cei trei polițiști nu a observat vreo urmă de lovitură la inculpat, la fel cum nu există nici un act medico - legal care să confirme împrejurarea că acesta ar fi fost lovit. De asemenea, martorii au confirmat în mod neîndoielnic că partea civilă și soția acestuia au fost primii ce au ieșit din discotecă, că l-au indicat din primul moment pe inculpat ca fiind cel care a aplicat lovitura de cuțit, că apelantul LI a ieșit singur din discotecă, fără a acuza sau a avea urmele vreunei lovituri, precum și că a încercat să o agreseze pe partea civilă și în fața discotecii, deși aceasta se resimțea puternic în urma loviturii de cuțit, fiind chiar la limita pierderii cunoștinței. În ceea ce privește pulverizarea de spray paralizant, Curtea reține din declarațiile martorilor BGD, ZCD și AF că persoanele care au ieșit din discotecă (inclusiv și în mod special inculpatul LI) nu acuzau vreun disconfort sub acest aspect, iar la verificarea interiorului discotecii fie nu au simțit miros de spray paralizant, fie au constatat că o intensitate extrem de redusă a acestuia.

În mod corect a evidențiat prima instanță și declarațiile contradictorii ale inculpatului cu privire la desfășurarea incidentului (paragraful 2, f. 3 din sentință), contradicții cu privire la care acesta nu a înțeles să dea explicații prin motivarea apelului, iar în cursul judecării căii de atac s-a prevalat de dispozițiile art. 83 lit. a Codul de procedură penală. În consecință, este de neînțeles cum la patru luni de la data incidentului inculpatul a susținut că își amintește în detaliu desfășurarea acestuia, în condițiile în care după 3 zile a indicat că era în stare de ebrietate și nu reține ce a făcut.

În consecință, Curtea reține că în mod corect s-a reținut în sarcina inculpatului săvârșirea infracțiunii de tentativă la omor prev. de art. 32 rap. la art. 188 Cod penal, dispoziții mai favorabile față de cele ale infracțiunii de tentativă la omor calificat prevăzută de art. 20 rap. la art. 174, 175 lit. i Cod penal 1969, prin raportare la limitele de pedeapsă

Însă, în ceea ce privește individualizarea pedepsei aplicate, Curtea reține că inculpatul este tânăr și nu a mai fost anterior condamnat, împrejurări care, chiar dacă nu au valoarea juridică a unor circumstanțe atenuante, conduc la concluzia că este suficientă aplicarea unei pedepse îndreptate către minimul special, respectiv de 6 ani închisoare.

În ceea ce privește modalitatea în care prima instanță a procedat la soluționarea laturii civile a cauzei, Curtea reține că nu au fost formulate critici sub acest aspect, iar sumele de 10.000 lei (acordată cu titlu de daune materiale și morale) și 2.040 lei (acordată cu titlu de cheltuieli de judecată) sunt dovedite și corect apreciate în raport cu toate circumstanțele cauzei.

Astfel, urmează ca în baza art. 421 pct. 2 lit. a Cod de Procedură Penală să se dispună admiterea apelul formulat de inculpatul LI împotriva S.p.50 din 9.03.2015 a Tribunalului Botoșani. Se va desființa în parte sentința apelată și în rejudecare se va reduce cuantumul pedepsei închisorii aplicate inculpatului LI, de la 8 ani la 6 ani.

← TERMENUL DE DEPUNERE A PROPUNERII DE PRELUNGIRE A ARESTĂRII...		RĂSPUNDEREA CIVILĂ DELICTUALĂ. ACORDAREA DOBÂNZII LEGALE →

PROBATORIU TESTIMONIAL CONTRADICTORIU. LIBERA APRECIERE A PROBELOR

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre PROBATORIU TESTIMONIAL CONTRADICTORIU. LIBERA APRECIERE A PROBELOR