Recalculare drepturi pensie. Data de la care se acordă drepturile de pensie recalculate
| Comentarii |
|
În dispoziţiile tranzitorii ale art. 164 din Legea nr. 19/2000, aceasta nu exclude în mod expres categoria de venituri realizate în sistemul de retribuire în acord global de la cele ce trebuie să fie avute în vedere la recalcularea pensiei. Din adeverinţa depusă de reclamantă la dosar, rezultă că a beneficiat de sume de bani reprezentând acord global cu caracter permanent, potrivit art. 17 alin. (3) din Legea nr. 57/1974. Constatând aşadar că, pentru veniturile realizate în acord de către reclamantă, angajatorul a vărsat la bugetul asigurărilor sociale de stat contribuţia la fondul de pensii, Curtea, ca şi tribunalul, apreciază că şi veniturile cuprinse în noua adeverinţă trebuiau avute în vedere de intimata Casa Judeţeană de Pensii Argeş la stabilirea drepturilor de pensie ale reclamantei. Fondată, însă, s-a constatat a fi critica privind data de la care s-a dispus acordarea drepturilor de pensie recalculate, încălcându-se prevederile art. 7 alin. (3) şi (5) din O.U.G. nr. 4/2005. Cazul de faţă constituie o revizuire a modalităţii de stabilire a drepturilor de pensie, la sesizarea persoanei interesate, care s-a adresat instanţei de judecată. Deşi revizuirea poate fi cerută oricând, plata drepturilor de pensie nu poate fi dispusă cu depăşirea termenului general de prescripţie de 3 ani reglementat de dispoziţiile art. 3 din Decretul nr. 167/1958 privitor la prescripţia extinctivă, calculat de la data cererii recalculării potrivit stagiului prevăzut de Legea nr. 3/1977. Ca urmare, în baza art. 312 C.proc.civ. recursul a fost admis, iar sentinţa modificată în parte, în sensul stabilirii ca dată a recalculării, pe cea de 29.06.2007, cu menţinerea în rest, a sentinţei.
Secţia Civilă, pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale şi pentru cauze cu minori şi de familie, Decizia nr. 1356 din 6 septembrie 2011
Prin sentința civilă nr. 651 din 7.07.2011, Tribunalul Argeș, admițând acțiunea formulată de reclamanta G.M.Ș., a obligat-o pe pârâta Casa Județeană de Pensii Argeș să recalculeze acesteia drepturile la pensie, cu luarea în considerare și a veniturilor înscrise în adeverința nr. 2033/29.07.2009 a SC P.A. SA.
în motivare, s-a reținut în fapt că reclamanta a beneficiat în mod permanent, în perioada iunie 1975-martie 2001, de venituri suplimentare cumulate cu salariul individual brut, ca urmare a desfășurării activității în sistemul acordului global instituit de Legea nr. 57/1974, sume la care au fost achitate cotele C.A.S. Or, în aplicarea principiului contributivității ce definește sistemul public de pensii în România, instituit prin art. 2 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 19/2000, veniturile astfel realizate și pentru care au fost achitate cote C.A.S. trebuie avute în vedere, alături de salariul individual brut la calcularea drepturilor la pensie.
La aceeași concluzie s-a arătat a conduce dispozițiile art. 4 ale O.U.G. nr. 4/2005, aprobată prin Legea nr. 78/2005 și cele ale Anexei 1 pct.4 din O.U.G. nr. 78/2005, condiția fiind aceea ca, la veniturile, altele decât salariile, să se fi virat contribuția de asigurări sociale, prevedere de altfel conținută și de art. 78 alin. (1) din Legea nr. 19/2000.
Admisibilitatea cererii de obligare la recalculare s-a constatat a se naște din dispozițiile art. 169 din Legea nr. 19/2000, care îngăduie adăugarea stagiilor de cotizare nevalorificate la stabilirea pensiei.
Or, din adeverința nr. 2033/29.07.2009 a SC P.A. SA reiese că reclamanta a beneficiat, permanent, de venituri suplimentare, la care s-a fost perceput și virat, bugetului de stat, contribuția de asigurări sociale, inclusiv cea pentru pensia suplimentară.
împotriva sentinței, în termen, a formulat recurs Casa Județeană de Pnsii Argeș, criticând-o pentru motive de nelegalitate în sensul că, în mod greșit instanța a considerat că reclamanta beneficiază, în vederea recalculării de posibilitatea legală ca sumele realizate în acord, cu bucata, în regie, ori după timp, să fie avute în vedere la stabilirea punctajului mediu anual.
în mod expres, pct. 6 din anexa O.U.G. nr. 4/2005, aceste venituri sunt exceptate de la calcul, cu motivarea că ele nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor potrivit legislației anterioare lui 1.04.2001.
Aceste venituri erau suplimentare, parte variabilă a retribuției, actuala reglementare având în vedere exclusiv sporurile ce au făcut parte din baza de calcul a pensiilor și potrivit legislației anterioare și care sunt înregistrate în carnetul de muncă sau dovedite cu adeverințe eliberate de unități.
în mod greșit instanța a aplicat principiul contributivității înscris în Legea nr. 19/2000 raporturilor de asigurări sociale create anterior intrării acesteia în vigoare.
Legea reglementează pentru viitor obligația asiguraților de a contribui la fondul de asigurări sociale de stat corelativ cu dreptul de a beneficia de prestații de asigurări, pentru perioadele anterioare datei de 1.04.2001 fiind incidente dispozițiile tranzitorii ale art. 164 din aceeași lege, care permit valorificarea în procesul de restabilire a punctajelor anuale numai a veniturilor ce făceau parte și potrivit legislației anterioare din baza de calcul a pensiilor, veniturile realizate în formele de retribuire în acord global fiind excluse.
în subsidiar, arată recurenta, în mod greșit instanța de fond nu a arătat care este data de la care s-ar cuveni recalcularea drepturilor de pensionare, respectiv, se va face plata diferențelor rezultate.
Curtea, examinând sentința prin prisma criticilor aduse, a constatat recursul ca fiind fondat, însă numai în limita celor ce se vor arăta:
Astfel, în dispozițiile tranzitorii ale art. 164 din Legea nr. 19/2000, aceasta nu exclude în mod expres categoria de venituri realizate în sistemul de retribuire în acord global de la cele ce trebuie să fie avute în vedere la recalcularea pensiei.
Din adeverința depusă de reclamantă la dosar, rezultă că a beneficiat de sume de bani reprezentând acord global cu caracter permanent, potrivit art. 17 alin. (3) din Legea nr. 57/1974.
Referitor la veniturile obținute prin acord, Curtea reține că, potrivit art. 12 și următoarele și art. 40 și următoarele din Legea nr. 57/1974 a retribuirii după cantitatea și calitatea muncii, plata în acord, cât și depășirea planului pe secție sunt fie forme de salarizare, fie criterii în funcție de care se stabilește retribuția tarifară majorată. Retribuirea în acord global presupunea salarizarea angajaților în funcție de realizările profesionale, ceea ce însemna că lunar aceștia puteau obține venituri mai mici sau mai mari decât salariile tarifare înscrise în carnetul de muncă.
Potrivit art. 3 alin. (2) din Legea nr. 3/1977, în vigoare până la data de 1.04.2001 când s-a aplicat Legea nr. 19/2000, fondurile necesare plății pensiilor de asigurări sociale de stat se constituie din contribuțiile pe care le plătesc angajatorii și din sumele alocate de la bugetul de stat.
Contribuția individuală de asigurări sociale a fost reglementată prin Decretul nr. 389/1972, care în art. 1 a prevăzut obligativitatea pentru angajator de a vărsa la bugetul asigurărilor sociale de stat, o contribuție de 15% asupra câștigului brut realizat de personalul lor salariat, de persoanele care se califică la locul de muncă sau care urmează cursuri de perfecționare profesională, precum și asupra sumelor primite de ucenici, elevi ai școlilor profesionale, pe timpul cât fac practică în producție, indiferent de forma în care se realizează aceste venituri, de fondul din care se plătesc și de durata contractului de muncă.
Legea instituia, deci, obligația vărsării la bugetul asigurărilor sociale de stat a contribuției asupra câștigului brut realizat de angajat, indiferent de forma în care se realizau aceste venituri.
Art. 2 din Decretul nr. 389/1972 enumeră drepturile bănești pentru care nu se datorează contribuția pentru asigurările sociale de stat, iar între acestea nu se regăsesc drepturile ce fac obiectul prezentei judecăți, adică formele de retribuire în acord.
Pentru veniturile obținute de reclamantă pentru munca în acord global, acesteia i-au fost reținute contribuții la fondul de pensii, aspect atestat de adeverința pe care cererea se fondează.
Potrivit art. 4 din O.U.G. nr. 4/2005, recalcularea pensiilor se face conform Legii nr. 19/2000, care în art. 2 lit. e) prevăd principiul contributivității, conform căruia fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuțiilor datorate de persoane fizice sau juridice participante la sistemul public, drepturile de asigurări sociale cuvenindu-se pe temeiul contribuțiilor de asigurări sociale plătite.
O.U.G. nr. 4/2005 prevede în art. 1 că recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, stabilite în baza legislației în vigoare, anterior datei de 1.04. 2001, se face cu respectarea prevederilor Legii nr. 19/2000.
Potrivit art. 4 alin. (2) și (3) din aceeași ordonanță, sporurile, indemnizațiile și majorările de retribuții tarifare, care potrivit legislației anterioare datei de 1.04.2001 au făcut parte din baza de calcul a pensiilor și care se utilizează la determinarea punctajelor sunt enumerate în anexele ordonanței și pot fi dovedite prin înscrisurile din carnetele de muncă sau prin adeverințe întocmite conform legii de către foștii angajatori.
în privința formelor de retribuire în acord, se menționează în anexa 1 a ordonanței că acestea nu vor fi luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual pentru că nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor, conform legislației anterioare.
Se constată astfel că, într-adevăr, formele de retribuire prin acord sunt excluse de actul normativ dintre veniturile care sunt luate în calcul la stabilirea pensiei, însă, pe de altă parte, pentru aceste venituri salariale, s-au plătit contribuții la fondul de pensie, conform legislației în vigoare la data respectivă, fapt confirmat prin adeverința emisă de S.C. Proiect Argeș S.A.
De altfel, prin Decizia nr. 736/2006, Curtea Constituțională, respingând excepția de neconstituționalitate a mențiunii de la pct. VI din anexa la O.U.G. nr. 4/2005, a statuat că reprezintă o problemă de fapt și de aplicare a legii în cazuri concrete individuale verificarea împrejurărilor dacă, potrivit legislației anterioare, s-au încasat ori nu contribuții la asigurările sociale de stat pentru veniturile excluse de la stabilirea punctajului mediu anual și dacă aceste venituri au făcut sau nu parte din baza de calcul a pensiilor.
Constatând așadar că, pentru veniturile realizate în acord de către reclamantă, angajatorul a vărsat la bugetul asigurărilor sociale de stat contribuția la fondul de pensii, Curtea, ca și tribunalul, apreciază că și veniturile cuprinse în noua adeverință trebuiau avute în vedere de intimata Casa Județeană de Pensii Argeș la stabilirea drepturilor de pensie ale reclamantei.
Fondată, însă, s-a constatat a fi critica privind data de la care s-a dispus acordarea drepturilor de pensie recalculate, încălcându-se prevederile art. 7 alin. (3) și (5) din O.U.G. nr. 4/2005.
Cazul de față constituie o revizuire a modalității de stabilire a drepturilor de pensie, la sesizarea persoanei interesate, care s-a adresat instanței de judecată.
Deși revizuirea poate fi cerută oricând, plata drepturilor de pensie nu poate fi dispusă cu depășirea termenului general de prescripție de 3 ani reglementat de dispozițiile art. 3 din Decretul nr. 167/1958 privitor la prescripția extinctivă, calculat de la data cererii recalculării potrivit stagiului prevăzut de Legea nr. 3/1977.
Ca urmare, în baza art. 312 C.proc.civ. recursul a fost admis, iar sentința modificată în parte, în sensul stabilirii ca dată a recalculării, pe cea de 29.06.2007, cu menținerea în rest, a sentinței.
(Judecător Daniel Radu)
| ← Contract de asigurare obligatorie de răspundere civilă auto.... | Competenţa de soluţionare a cauzelor având ca obiect... → |
|---|
