Reconstituire vechime în muncă. Persoană care pretinde că a lucrat în CAP. Nedovedirea susţinerilor
| Comentarii |
|
Curtea de Apel Cluj, secţia I-a civilă, decizia civilă nr. 1273 din 23 octombrie 2014
Prin sentinţa civilă nr. 1035 din 7 noiembrie 2013 pronunţată de Judecătoria Dragomireşti a fost admisă excepţia lipsei calităţii procesuale pasive şi excepţia lipsei capacităţii procesuale de folosinţă a pârâtei Casa Locală de Pensii Sighetu Marmaţiei şi, în consecinţă,a fost respinsă acţiunea formulată de reclamantul M.I. împotriva acestei pârâte ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă şi fără capacitate de folosinţă.
A fost respinsă acţiunea civilă formulată de reclamant în contradictoriu cu pârâţii Casa Judeţeană de Pensii Maramureş şi Primăria comunei Şieu, prin primar, Primăria comunei Rozavlea.
Pentru a hotărî astfel prima instanţă a reţinut următoarele:
Excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei Casa Judeţeană de Pensii Maramureş a fost respinsă, prima instanţă apreciind că aceasta are calitate procesuală pasivă în cauză cel puţin pentru a-i fi sentinţa opozabilă, având în vedere că această pârâta o va pune în executare.
Potrivit art. 160 din Legea nr. 19/2000, anterior abrogării prin art. 169 lit. a) din Legea nr. 263/2010 „vechimea în muncă recunoscută pentru stabilirea pensiilor până la intrarea în vigoare a prezentei legi constituie stagiu de cotizare. Constituie stagiu de cotizare şi perioadele în care, anterior intrării în vigoare a prezentei legi, o persoană s-a aflat în una dintre situaţiile prevăzute la art. 38, sau a beneficiat de prevederile Decretului-lege nr. 118/1990, republicat, cu modificările ulterioare.
Constituie stagiu de cotizare şi timpul util la pensie realizat de agricultori, în condiţiile reglementate de Legea nr. 80/1992 privind pensiile şi alte drepturi de asigurări sociale ale agricultorilor, republicată, cu modificările ulterioare, precum şi cel realizat anterior apariţiei acestei legi.
Persoanele cărora, până la data intrării în vigoare a prezentei legi, nu li s-a calculat timpul util în baza Legii nr. 80/1992, republicată, cu modificările ulterioare, vor putea solicita caselor teritoriale de pensii stabilirea timpului util.
Dovada vechimii în muncă, a timpului util la pensie pentru agricultori şi a duratei de asigurare, realizată până la intrarea în vigoare a prezentei legi, se face cu carnetul de muncă, carnetul de asigurări sociale sau cu alte acte prevăzute de lege, pe baza cărora se poate stabili că s-a achitat contribuţia de asigurări sociale.
Certificarea stagiului de cotizare, realizat anterior intrării în vigoare a prezentei legi, se realizează de către CNPAS prin casele teritoriale de pensii, pe măsura preluării datelor din actele doveditoare prevăzute la alin. (5).
Sunt scutite de orice fel de taxe şi comisioane cererile făcute în scris privitoare la orice acte prevăzute de lege pentru a face dovada vechimii în muncă, a timpului util la pensie pentru agricultori şi a stagiului de cotizare, necesare în vederea stabilirii sau completării dosarului de pensionare”.
Apoi, conform art. 14 din Decretul 92/1976 în cazul în care se dovedeşte cu acte că arhivele au fost distruse, se va putea reconstitui activitatea care s-a efectuat, în condiţiile prevăzute de decret.
Prin Decizia nr. 223 din 11 iulie 2002 a Curţii Constituţionale s-a admis excepţia de neconstituţionalitate a art. 14 din Decretul 92/1976 şi s-a reţinut că acest text este neconstituţional în măsura în care anumite categorii de persoane sunt excluse de la posibilitatea reconstituirii vechimii în muncă.
Faţă de prevederile evocate, precum şi de cele ale Legii nr. 236/2010 şi de situaţia de fapt dedusă judecăţii, prima instanţă a apreciat că activitatea prestată poate fi dovedită cu înscrisuri si alte mijloace de proba (martori, expertiza), câtă vreme se probează că în arhivele fostului CAP Şieu nu se mai află acte doveditore pentru a fi eliberate celui care la solicită, indiferent de motiv.
Potrivit art. 6 din Legea nr.27/1976 publicată în M.O. nr.119/1976, nivelul retribuţiei de bază în unităţile agricole poate fi stabilit diferenţiat pe activităţi potrivit hotărârii adunării generale, iar potrivit art. 11 din acelaşi act normativ, Consiliul de conducere al C.A.P. repartizează pe fiecare formaţie, brigadă şi sector forţa de muncă necesară realizării producţiei. În consecinţă, anual se stabilea de adunarea C.A.P. numărul de norme ce trebuiau îndeplinite de membrii cooperatori.
Coroborând dispoziţile art. 159 din Legea 236/2010, art. 6 din Legea 27/1976 cu ceea ce se reţine în raportul de expertiză, prima instanţă a observat că acesta nu se coroborează cu toate probele din dosar.
Prin adeverinţa de la registrul agricol se consemnează că reclamantul a fost membru cooperator, însă din copia registrului agricol, la ocupaţia principală se reţine că a avut gospodărie individuală.
Martorii au arătat că acesta a fost angajat la *Maramureşeana* în localitatea Sighetu Marmaţiei, situată la 50 Km de localitatea Şieu , de aceea este greu de crezut că a avut timp să îndeplinească şi norme la CAP. Dacă ar fi făcut acest lucru ar fi fost evidenţiat în R.A. de la primărie, unde se trecea la fiecare gospodărie dacă membrii ei erau şi membri CAP sau era o gospodărie de tip individual.
Chiar dacă martorii au arătat că a lucrat uneori la CAP, aceştia nu au avut cunoştinţă dacă acesta a fost sau nu remunerat de către CAP, ci au considerat în mod subiectiv că munca a putut fi luată în considerare la îndeplinirea normelor.
În ce priveşte perioada în care reclamantul ar fi prestat activitate ce este determinantă în stabilirea timpului util si calculul pensiei, prima instanţă a reţinut că în anul 1992 s-a întocmit o situaţie cu timpul util pentru foştii membrii cooperatori din cadrul C.A.P Şieu. Pe tabel nu figurează şi reclamantul. Reiese că acesta având o altă ocupaţie nu a prestat activitate la CAP şi nu şi-a îndeplinit normele stabilite de Adunarea Generală.
Din înscrisurile cauzei rezultă că reclamantul nu are depus dosar de pensie la Casa Locală de Pensii şi nici nu figurează în situaţia cu timp util la pensie a membrilor fostei CAP Şieu.
Prima instanţă a apreciat că declaraţiile martorilor sunt destul de generale, de subiective şi nu se coroborează nici cu actele de la dosarul cauzei, motiv pentru care le-a înlăturat.
Prin decizia civilă nr. 174/24.04.2014 a Tribunalului Maramureş a fost respins apelul declarat de reclamantul M.I., împotriva sentinţei civile nr.1035 din 07.11.2013 pronunţată de Judecătoria Dragomireşti, ca nefondat.
Pentru a pronunţa această deciziei, tribunalul a reţinut următoarele:
Prin cererea formulată reclamantul a solicitat reconstituirea vechimii în muncă pentru activitatea depusă în cadrul C.A.P. Şieu în perioada 1974-1989 cu excepţia perioadei octombrie 1976 - ianuarie 1978 când a fost încorporat, învederând că arhiva CAP -ului a ars în totalitate.
În cadrul unităţilor agricole desfăşurau activitate, în principal, două categorii de personal: membrii cooperatori şi persoanele încadrate cu contract de muncă, reclamantul susţinând că a prestat activitate în calitate de membru cooperator, fiind încadrat în muncă la unitatea „Maramureşana” Sighet.
În cazul membrilor cooperatori, fondurile necesare plăţii pensiilor erau constituite distinct, vechimea în muncă calculându-se, până la intrarea în vigoare a Legii nr. 80/1992, din totalul anilor în care membrul cooperator a realizat volumul de munca aprobat de adunarea generală. După data intrării în vigoare a Legii nr. 80/1992, noţiunea de vechime în muncă a fost înlocuită cu cea de timp util. Aşa cum corect a reţinut prima instanţă, timpul util se stabileşte în ani prin raportarea volumului de muncă exprimat în norme, însumat pe întreaga perioadă în care persoana asigurată a lucrat în fosta cooperativă agricolă de producţie, la cel mai mic volum anual de norme stabilit de adunarea generală in perioada respectivă.
Ca atare, calculul timpului util se efectua doar în cazul membrilor cooperatori pentru care fostele adunări generale stabileau volumul de muncă anual exprimat în norme (diferenţiate pentru fiecare sector-vegetal, zootehnic, horticol, etc.) Acest volum de muncă trebuia efectiv realizat, în funcţie de acesta efectuându-se retribuirea cooperatorilor şi stabilirea drepturilor de pensie.
Potrivit prevederilor Decretului nr. 535/1966, ale Legii nr.4/1977 şi ale Legii nr. 80/1992 vechimea în muncă şi, respectiv, timpul util se calcula pentru normele efectiv lucrate, nu şi pentru cele atribuite.
Dacă o persoană a fost membru cooperator, aceasta perioadă trebuie confirmată printr-o adeverinţa eliberată de primăria din localitatea unde a existat C.A.P.-ul, din care să rezulte trei elemente:
-anii în care persoana respectivă a fost membru cooperator;
-normele planificate de adunarea generală pentru anii respectivi;
-normele realizate de persoana căreia i-a fost eliberata adeverinţa.
În lipsa unei asemenea adeverinţe, reclamantului îi revine sarcina de a dovedi aceste elemente.
Prin adeverinţa nr. 1432/22.05.2013 Primăria comunei Şieu a precizat că arhivele C.A.P. Şieu au fost distruse în totalitate prin ardere la evenimentele din decembrie 1989, însă intimata Casa Judeţeană de Pensii Maramureş a infirmat această susţinere atât prin întâmpinare, cât şi prin adresa nr. 130066/10.10.2013(f.68) învederând în schimb că reclamantul M.I. nu figurează în situaţia timpului util la pensie a membrilor fostei Cooperative Agricole de Producţie Şieu.
Potrivit art. 17 al. 3 din Legea 263/2010 constituie stagiu de cotizare şi timpul util la pensie realizat de agricultori, în condiţiile reglementate de legislaţia privind pensiile şi alte drepturi de asigurări sociale ale agricultorilor, anterioară datei de 1 aprilie 2001.
Aşadar, pentru stabilirea timpului util la pensie realizat de agricultori, adică vechimea în muncă pentru activitatea depusă în cadrul C.A.P. , trebuie avută în vedere legislaţia privind pensiile şi alte drepturi de asigurări sociale ale agricultorilor, anterioară datei de 1 aprilie 2001.
Potrivit art. 32 al. 2 şi 3 din Legea 80/1992 republicată privind pensiile şi alte drepturi de asigurări sociale ale agricultorilor timpul util se stabileşte în ani prin raportarea volumului de muncă exprimat în norme, însumat pe întreaga perioadă în care persoana asigurată a lucrat în fosta cooperativă agricolă de producţie, la cel mai mic volum anual de norme stabilit de adunarea generală în perioada respectivă, timpul util stabilit în condiţiile alin. (2) neputând depăşi numărul de ani în care volumul de muncă a fost prestat.
Aceleaşi dispoziţii legale au fost preluate şi după abrogarea Legii 80/1992 prin Legea 19/2000, care conferea, prin art. 160 al. 4, posibilitatea persoanelor cărora până la data intrării în vigoare a legii nu li s-a calculat timpul util în baza Legii nr. 80/1992, republicată, cu modificările ulterioare, să solicite caselor teritoriale de pensii, în termen de un an de la publicarea prezentei legi în Monitorul Oficial al României, stabilirea timpului util.
Ordinul 340/2001 emis în scopul aplicării prevederilor Legii 19/2000, stabilea în art. 39 al. 2 că timpul util la pensie realizat de către agricultori se exprimă în ani şi se determină prin raportarea volumului total de muncă, exprimat în numărul de norme realizate în întreaga perioadă în care asiguratul a lucrat în fosta unitate agricolă cooperatistă, la cel mai mic număr de norme planificat a se realiza anual, din perioada respectivă, stabilit de adunarea generală a cooperatorilor.
În speţă, apelantul nu a dovedit nici că arhivele fostului CAP au ars, împrejurarea care justifica prezentul demers judiciar pentru reconstituirea timpului util la pensie, dar nu a putut proba nici perioada în care a lucrat la CAP Şieu, numărul de norme pe care l-a realizat şi nici măcar cel mai mic volum anual de norme stabilit de adunarea generală în perioada respectivă.
În mod corect a înlăturat prima instanţă depoziţiile martorilor audiaţi care au afirmat că apelantul a muncit la CAP Şieu şi şi-a îndeplinit normele stabilite de adunarea generală, căci acestea nu conţin date concrete despre activitatea prestată de apelant, ci, mai degrabă, supoziţii ale acestora bazate pe premise generale de genul „şi-a îndeplinit normele... în fiecare an, pentru că în fiecare an a deţinut lor ajutător în locul denumit Lişti şi... dacă nu le-ar fi îndeplinit , acest loc i s-ar fi luat”.
În registrul agricol din 1986 s-a menţionat că apelantul are 12 clase şi, la acel moment avea ocupaţia de frezor la UPSA Sighet, or, aşa cum a reţinut şi prima instanţă, este greu de crezut că apelantul era elev şi totuşi muncea la CAP Şieu şi îndeplinea şi toate normele CAP, respectiv era salariat al unei unităţi socialiste şi, după programul de lucru, îşi realiza normele CAP.
Raportul de expertiză contabilă efectuat în cauză este neconcludent, căci nu s-a fundamentat pe documente contabile pentru interpretarea cărora erau necesare cunoştinţele de strictă specialitate ale expertului contabil, ci pe înscrisurile doveditoare ataşate de reclamantul apelant cererii de chemare în judecată a căror forţă probantă a fost apreciată de instanţa de judecată.
Faţă de aceste considerente, constatând că apelantul nu a dovedit care a fost volumul de muncă pe care l-a realizat în anii în care a pretins că a fost membru cooperator şi nici normele planificate de adunarea generală pentru anii respectivi, fiind imposibilă stabilirea timpului util la pensie, Tribunalul a păstrat hotărârea atacată şi, în baza art. 480 al. 1 Cod procedură civilă, a respins apelul reclamantului M.I. ca neîntemeiat.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs reclamantul, solicitând modificarea deciziei atacate în sensul admiterii apelului, schimbarea sentinţei în sensul admiterii acţiunii.
În motivarea recursului, decizia tribunalului a fost criticată pentru nelegalitate şi netemeinicie, arătându-se că prin actele depuse la dosar, a făcut dovada volumului de muncă pe care l-a realizat în anii în care a pretins că a fost membru cooperator, realizarea normelor planificate de adunarea generală pentru anii respectivi, astfel că este îndreptăţit la reconstituirea vechimii în muncă pentru activitatea depusă în cadrul C.A.P. Şieu în perioada 1974-1989.
Prin întâmpinarea depusă, intimata Casa Judeţeană de pensii Maramureş a invocat, în principal, excepţia inadmisibilităţii recursului, apoi excepţia nulităţii recursului, iar în cazul în care instanţa va trece peste aceste excepţii, a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
In ce priveşte excepţia inadmisibilităţii, intimata a arătat că decizia atacată nu se încadrează în dispoziţiile art. 483 alin. 1 Noul Cod de Procedură Civilă pentru ca recursul să fie admisibil.
În ce priveşte nulitatea recursului, intimata a invocat faptul că motivele invocate de recurent nu se încadrează în motivele de casare prevăzute de art. 488 raportat la art. 489 alin. 2 Noul Cod de Procedură Civilă.
În ce priveşte fondul cauzei, intimata a susţinut aceleaşi motive invocate în întâmpinarea depusă la fondul cauzei.
În baza dispoziţiilor art. 248 Noul Cod de Procedură Civilă instanţa se va pronunţa mai întâi asupra excepţiilor de procedă, precum şi asupra celor de fond, care fac inutilă, în tot sau în parte administrarea de probe or, după caz, cercetarea în fond a cauzei.
În baza acestor dispoziţii, examinând excepţia inadmisibilităţii recursului invocată prin întâmpinare, curtea reţine următoarele:
Prin acţiunea promovată, reclamantul a solicitat să se constate că prestat activitate în cadrul C.A.P. Şieu în perioada 1974-1989, perioadă ce constituie timp util la pensie.
Potrivit dispoziţiilor art. 483 alin. 1 Noul Cod de Procedură Civilă, „hotărârile date în apel, cele date potrivit legii, fără drept de apel, precum şi alte hotărâri în cazurile expres prevăzute de lege sunt supuse recursului”, iar potrivit alin. 2 din acelaşi text, nu sunt supuse recursului hotărârile pronunţate în conflicte de muncă şi asigurări sociale, etc.
Faţă de cele reţinute curtea apreciază că recursul declarat împotriva deciziei civile nr. 174 din 24.04.2014 a Tribunalului Maramureş este inadmisibil, hotărârea atacată cu apel neîncadrându-se în dispoziţiile art. 483 alin. 1 din Noul Cod de Procedură Civilă.
| ← Proprietate intelectuală încălcată. Restabilire | Cadru didactic. Acţiune în obligarea unităţii de... → |
|---|
