RECURS CONTENCIOS ADMINISTRATIV. ANULARE DECIZIE DE IMPUNERE. ORDINEA STINGERII DATORIILOR. -art.115 din O. G. 92/2003.
| Comentarii |
|
Curtea de Apel ORADEA Decizie nr. 953 din data de 04.03.2013
SECȚIA A II - A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL.
RECURS CONTENCIOS ADMINISTRATIV. ANULARE DECIZIE DE IMPUNERE. ORDINEA STINGERII DATORIILOR.
-art.115 din O. G. 92/2003.
În conformitate cu prevederile art.115 din OG 92/2003 privind Codul de procedură fiscală :
Ordinea stingerii datoriilor
(1) Dacă un contribuabil datorează mai multe tipuri de impozite, taxe, contribuții și alte sume reprezentând creanțe fiscale prevăzute la art. 21 alin. (2) lit. a), iar suma plătită nu este suficientă pentru a stinge toate datoriile, atunci se sting datoriile corelative acelui tip de creanță fiscală principală pe care o stabilește contribuabilul sau care este distribuită, potrivit prevederilor art. 114, de către organul fiscal competent, după caz, stingerea efectuându-se, de drept, în următoarea ordine:
a) sumele datorate în contul ratei din luna curentă din graficul de plată a obligației fiscale pentru care s-a aprobat o eșalonare la plată, precum și dobânda sau majorarea de întârziere, după caz, datorată în luna curentă din grafic sau suma amânată la plată, împreună cu dobânda sau majorarea de întârziere, după caz, datorată pe perioada amânării, în cazul în care termenul stabilit pentru plata sumelor respective se împlinește în luna curentă, precum și obligațiile fiscale curente de a căror plată depinde menținerea valabilității înlesnirii acordate;
b) toate obligațiile fiscale principale, în ordinea vechimii, și apoi obligațiile fiscale accesorii, în ordinea vechimii. În cazul stingerii creanțelor fiscale prin dare în plată, se aplică prevederile art. 175 alin. (4^1);
În speță, instanța de fond a apreciat corect că hotărârile judecătorești pe care reclamanta recurentă și-a întemeiat acțiunea (sentința nr.4648/2007, 7259/2007, 3646/2008 și 4695/2008 pronunțate de Judecătoria Oradea; sentința nr.399/2008 pronunțată de Tribunalul Bihor) vizează creanțe anterioare celor menționate în înștiințarea privind stingerea creanțelor fiscale nr.10264/9.09.2008.
Instanța a reținut că recurenta a contestat ordinea de stingere a datoriilor la următoarele impozite : impozit salarii, CAS angajat, CAS angajator, sănătate angajator, sănătate angajat, accidente de muncă, șomaj angajat, șomaj angajator și fond garantare.
Deși susține că ordinea de stingere a datoriilor care au fost comunicate prin înștiințare privind stingerea creanțelor fiscale nr.10264/9.09.2008 este abuzivă și nelegală, fiind stabilită prin încălcarea prevederilor legale, societatea recurentă nu a făcut dovada aplicării greșite a prevederilor art.115 din OG 92/2003, enunțate mai sus și nici a stingerii acestor creanțe fiscale.
Mai mult, după cum a reținut și judecătorul fondului, toate creanțele fiscale stinse prin plățile efectuate de recurentă au fost stabilite prin Decizii de impunere emise în cursul anului 2008, care nu au fost contestate și nici nu au fost vizate de hotărârile judecătorești invocate în contestația formulată împotriva Deciziei nr.82/6.11.2008 emisă de A. F. P. O.
Drept urmare, având în vedere și renunțarea recurentei la expertiza fiscală încuviințată de către instanța de fond, nu pot fi luate în considerare afirmațiile acesteia referitoare la faptul că nu are creanțe fiscale restante și că plățile efectuate sunt suficiente pentru stingerea tuturor obligațiilor fiscale, neimpunându-se astfel aplicarea art.115 din OG 92/2003 pentru a se stinge alte debite decât cele pentru care a plătit efectiv.
De asemenea, invocarea faptului că fișele sintetice depuse la dosar nu ar clarifica situația debitului menționat în înștiințarea de plată, precum și a inexistenței OP nr.1/31.07.2008 privind suma de 217 lei, nu se justifică. Pe de o parte, a constatat că recurenta a renunțat la proba cu expertiza fiscală iar, pe de altă parte, din probele dosarului, după cum în mod corect a reținut și instanța de fond, rezultă că la data de 22.08.2008, plățile efectuate de recurentă au stins obligații fiscale în valoare de 2967 lei, rămânând o sumă neutilizată în stingere de 217 lei.
Decizia nr.953/CA/04.03.2013 a Curții de Apel Oradea - Secția a II -a civilă, de contencios administrativ și fiscal.
Prin sentința nr.4706/CA din 26.09.2012 Tribunalul Bihor a respins ca neîntemeiată cererea formulată de reclamanta SC E. & T. SRL cu sediul în O. , str. B.P. H. , nr. 25, județul B. în contradictoriu cu pârâta A. F. P. M. O. cu sediul în O. , str. D. C. , nr.2b, județul B.
Pentru a pronunța astfel, instanța de fond a avut în vedere următoarele :
Prin înștiințarea privind stingerea creanțelor fiscale nr. 10264/09.09.2008, pârâta a înștiințat-o pe reclamantă cu privire la creanțele stinse prin plățile efectuate de aceasta, rezultând o sumă achitată în plus de reclamantă, neutilizată în stingere, de 213 lei, respectiv 217 lei.
Astfel, plata efectuată la data de 23.07.2008 în sumă de 217 lei a stins obligații fiscale constând în CAS angajat, șomaj angajat și sănătate angajat, stabilite prin Decizia de impunere nr. 493900/25.08.2008, suma de 480 lei achitată la aceeași dată a stins obligații fiscale constând în impozit salarii stabilite prin Decizia de impunere nr. 493885/25.08.2008, rămânând o sumă neutilizată în stingere de 213 lei. La data de 24.06.2008, reclamanta a efectuat plăți în valoare de 497 lei ce au stins obligații fiscale constând în impozit salarii stabilite prin Decizia de impunere nr. 493885/25.08.2008 (260 lei) și Decizia de impunere nr. 371375/22.07.2008 (237 lei).
La data de 22.08.2008, plățile efectuate au stins obligații fiscale în valoare de 2967 lei, rămânând o sumă neutilizată în stingere de 217 lei.
Se poate observa că toate creanțele fiscale, stinse prin plățile efectuate de reclamantă, au fost stabilite prin Decizii de impunere emise în cursul anului 2008, nici una din aceste decizii de impunere nu au fost contestate de către reclamantă și nu sunt vizate de hotărârile judecătorești invocate de aceasta.
Susținerile reclamantei în sensul că, creanțele fiscale au fost clarificate prin hotărâri judecătorești sunt neîntemeiate din următoarele considerente:
Sentința civilă nr. 4648/2007 a Judecătoriei Oradea are ca obiect soluționarea unei contestații la executare a reclamantei privind obligații fiscale scadente la 25.02.2007, deci anterior emiterii deciziilor de impunere care stabilesc noi obligații fiscale. Prin urmare, aceasta sentință nu vizează obligațiile fiscale cuprinse în înștiințarea de plată contestată.
Prin sentința civilă nr. 7259/2007 pronunțată de Judecătoria Oradea s-a admis contestația la executare formulată de reclamanta din speță motivat de faptul că suma urmărită a fost achitată de reclamantă, aceasta constând într-o amendă contravențională aplicată prin procesul verbal nr. 0138553/23.03.2007. Și de această dată, sentința vizează alte obligații fiscale decât cele stabilite în înștiințarea contestată.
Sentința civilă nr. 3646/2008, anulează formele de executare privind creanța de 19.678 lei reprezentând TVA, întrucât a fost achitată. Și prin sentința civilă nr. 4695/2008 pronunțată de Judecătoria Oradea s-a admis contestația la executare a reclamantei, constatându-se că intimata nu a făcut dovada existenței debitelor cuprinse în titlul executoriu nr. 11748/06.11.2007, tot anterior deciziilor de impunere amintite.
Prin sentința nr. 399 / 2008 pronunțată de Tribunalul Bihor în dosarul nr. 4870/111/2007 s-a dispus anularea Deciziei nr. 33/31.07.2007 și a deciziilor nr. 311, 34, 4585, 4593 și 4642/05.05.2007, anterioare deciziilor de impunere cuprinse în înștiințarea privind stingerea creanțelor fiscale.
Prin urmare, aceste hotărâri judecătorești nu fac dovada inexistenței creanțelor intimatei, menționate în înștiințarea menționată.
Reclamanta a renunțat la expertiza fiscală încuviințată în cauză care ar fi putut constitui o dovadă în susținerea afirmațiilor sale în sensul inexistenței obligațiilor fiscale. Or, reclamantei îi revine sarcina probei.
Având în vedere că hotărârile judecătorești pe care își întemeiază reclamanta acțiunea vizează creanțe anterioare celor menționate în înștiințarea de plată, precum și faptul că reclamanta nu a făcut dovada stingerii creanțelor fiscale ale pârâtei sau a aplicării greșite a ordinii de stingere a creanțelor reglementată de art. 115 din OG nr. 92/2003, instanța a apreciat acțiunea reclamantei ca neîntemeiată.
Pentru aceste considerente, în temeiul art. 18 din Legea nr. 554/2004, instanța a respins ca neîntemeiată acțiunea formulată. Reținând culpa procesuală a reclamantei, în baza art. 274 Cod procedură civilă, instanța a respins și solicitarea acesteia privind cheltuielile de judecată.
Împotriva acestei sentinței, au declarat recurs recurenta reclamantă SC E. & T. SRL, solicitând admiterea recursului, modificarea sentinței în sensul admiterii contestației.
A arătat că nu are creanțe fiscale restante, iar plățile efectuate sunt suficiente pentru stingerea tuturor obligațiilor fiscale, deci în consecință nu se impune aplicare art. 115 din OG 92/2003 pentru a se stinge alte debite decât cele pentru care a plătit efectiv. Dacă cele pentru care a plătit nu au fost stinse, au generat alte procese și alte executări silite.
Creanțele fiscale au fost clarificate prin Sentința civilă nr. 4648/2007 al Judecătoriei Oradea, Sentința civilă nr. 7259/2007 al Judecătoriei Oradea, Sentința civilă nr. 3646/2008 al Judecătoriei Oradea, Sentința civilă nr. 4695/2008 al Judecătoriei Oradea Sentința nr. 399/2008 al Tribunalului Bihor etc. care sentințe confirmau fără echivoc că nu are restanțe fiscale. Instanța de fond a considerat că nu aceste hotărâri au legătură cu prezenta cauză, fiind anterioare, dar prin ele au fost verificate debitele societății.
Fișele sintetice depuse la dosar nu clarifică situația, în primul rând fișa sintetică editată pe calculator are o valoare probantă redusă, poate fi modificată/editată de oricine, oricând, poate fi ușor manipulată.
Mai există o neconcordanța, respectiv OPl/31.07.2008 cu suma de 217 lei nu exisă în materialitatea ei, oricât a căutat nu a găsit OP cu data și cu suma respectivă, iar OP 1/2008 a fost achitată în ianuarie, nu are nici o legătură cu prezenta cauză.
A arătat că a renunțat la expertiză, deoarece expertul ne a comunicat că nu putea răspunde la obiectivele formulate, că la AFP nu există documentele din care să se poate verifica toate declarațiile și plățile aferente anului 2008 sau poate chiar mai mult înainte.
În drept a invocat art.304/1 și următoarele Cod procedură civilă, Legea 554/2004 a contenciosului administrativ și Cod de procedură fiscală.
Intimata pârâtă legal citată nu a formulat întâmpinare.
Examinând sentința atacată prin prisma motivelor de recurs invocate, precum și sub toate aspectele, în baza prevederilor art.3041 Cod procedură civilă, instanța a apreciat recursul declarat de recurenta SC E. & T. SRL O. , ca fiind nefondat pentru următoarele considerente :
În conformitate cu prevederile art.115 din OG 92/2003 privind Codul de procedură fiscală :
Ordinea stingerii datoriilor
(1) Dacă un contribuabil datorează mai multe tipuri de impozite, taxe, contribuții și alte sume reprezentând creanțe fiscale prevăzute la art. 21 alin. (2) lit. a), iar suma plătită nu este suficientă pentru a stinge toate datoriile, atunci se sting datoriile corelative acelui tip de creanță fiscală principală pe care o stabilește contribuabilul sau care este distribuită, potrivit prevederilor art. 114, de către organul fiscal competent, după caz, stingerea efectuându-se, de drept, în următoarea ordine:
a) sumele datorate în contul ratei din luna curentă din graficul de plată a obligației fiscale pentru care s-a aprobat o eșalonare la plată, precum și dobânda sau majorarea de întârziere, după caz, datorată în luna curentă din grafic sau suma amânată la plată, împreună cu dobânda sau majorarea de întârziere, după caz, datorată pe perioada amânării, în cazul în care termenul stabilit pentru plata sumelor respective se împlinește în luna curentă, precum și obligațiile fiscale curente de a căror plată depinde menținerea valabilității înlesnirii acordate;
b) toate obligațiile fiscale principale, în ordinea vechimii, și apoi obligațiile fiscale accesorii, în ordinea vechimii. În cazul stingerii creanțelor fiscale prin dare în plată, se aplică prevederile art. 175 alin. (4^1);
În speță, instanța de fond a apreciat corect că hotărârile judecătorești pe care reclamanta recurentă și-a întemeiat acțiunea (sentința nr.4648/2007, 7259/2007, 3646/2008 și 4695/2008 pronunțate de Judecătoria Oradea; sentința nr.399/2008 pronunțată de Tribunalul Bihor) vizează creanțe anterioare celor menționate în înștiințarea privind stingerea creanțelor fiscale nr.10264/9.09.2008.
Instanța a reținut că recurenta a contestat ordinea de stingere a datoriilor la următoarele impozite : impozit salarii, CAS angajat, CAS angajator, sănătate angajator, sănătate angajat, accidente de muncă, șomaj angajat, șomaj angajator și fond garantare.
Deși susține că ordinea de stingere a datoriilor care au fost comunicate prin înștiințare privind stingerea creanțelor fiscale nr.10264/9.09.2008 este abuzivă și nelegală, fiind stabilită prin încălcarea prevederilor legale, societatea recurentă nu a făcut dovada aplicării greșite a prevederilor art.115 din OG 92/2003, enunțate mai sus și nici a stingerii acestor creanțe fiscale.
Mai mult, după cum a reținut și judecătorul fondului, toate creanțele fiscale stinse prin plățile efectuate de recurentă au fost stabilite prin Decizii de impunere emise în cursul anului 2008, care nu au fost contestate și nici nu au fost vizate de hotărârile judecătorești invocate în contestația formulată împotriva Deciziei nr.82/6.11.2008 emisă de A. F. P. O.
Drept urmare, având în vedere și renunțarea recurentei la expertiza fiscală încuviințată de către instanța de fond, nu pot fi luate în considerare afirmațiile acesteia referitoare la faptul că nu are creanțe fiscale restante și că plățile efectuate sunt suficiente pentru stingerea tuturor obligațiilor fiscale, neimpunându-se astfel aplicarea art.115 din OG 92/2003 pentru a se stinge alte debite decât cele pentru care a plătit efectiv.
De asemenea, invocarea faptului că fișele sintetice depuse la dosar nu ar clarifica situația debitului menționat în înștiințarea de plată, precum și a inexistenței OP nr.1/31.07.2008 privind suma de 217 lei, nu se justifică. Pe de o parte, a constatat că recurenta a renunțat la proba cu expertiza fiscală iar, pe de altă parte, din probele dosarului, după cum în mod corect a reținut și instanța de fond, rezultă că la data de 22.08.2008, plățile efectuate de recurentă au stins obligații fiscale în valoare de 2967 lei, rămânând o sumă neutilizată în stingere de 217 lei.
În consecință, în baza considerentelor expuse, în temeiul prevederilor art.312 Cod procedură civilă raportat la prevederile art.115 din OG 92/2003, Curtea de Apel a respins ca nefondat recursul declarat de recurenta SC E. & T. O.
Fără cheltuieli de judecată în recurs.
| ← DREPT CIVIL. DESPĂGUBIRI PRETINSE ÎN BAZA PREVEDERILOR ART.... | RECURS CONTENCIOS ADMINISTRATIV. OBLIGAREA PRIMĂRIEI LA... → |
|---|
