RECURS LITIGII CU PROFESIONIŞTI. LICHIDAREA DREPTURILOR SOCIETĂŢII DEBITOARE AFLATĂ ÎN INSOLVENŢĂ DIN CADRUL SOCIETĂŢII CU RĂSPUNDERE LIMITATĂ A CĂREI ASOCIATĂ ESTE. CALITATE PROCESUALĂ ACTIVĂ EXCLUSIVĂ A ADMINISTRATORULUI/ LICHIDATORULUI JUDICIAR ÎN PRO
| Comentarii |
|
Curtea de Apel ORADEA Decizie nr. 451 din data de 24.09.2013
RECURS LITIGII CU PROFESIONIȘTI. LICHIDAREA DREPTURILOR SOCIETĂȚII DEBITOARE AFLATĂ ÎN INSOLVENȚĂ DIN CADRUL SOCIETĂȚII CU RĂSPUNDERE LIMITATĂ A CĂREI ASOCIATĂ ESTE. CALITATE PROCESUALĂ ACTIVĂ EXCLUSIVĂ A ADMINISTRATORULUI/ LICHIDATORULUI JUDICIAR ÎN PROMOVAREA CERERII ÎN LICHIDAREA DREPTURILOR SOCIETĂȚII DEBITOARE.
-art.93 alin.1 din Legea nr.85/2006.
Decizia nr.451/24.09.2013 a Curții de Apel Oradea - Secția a II -a civilă, de contencios administrativ și fiscal.
Prin SENTINȚA nr. 1252/F/2013, Tribunalul Bihor a respins ca nefondată excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților C. N. și C. V. invocate de către debitorul S.C. R. S.R.L. O.
A admis cererea formulată de reclamanții C. N. și C. V. în contradictoriu cu debitorul S.C. R. S.R.L. O. și administratorul judiciar R. IPURL O.
A obligat administratorul judiciar ca în termen de 30 de zile de la primirea hotărârii să procedeze la lichidarea drepturilor pe care debitorul S.C. R. S.R.L. le deține în calitate de asociat al S.C. R. N. S.R.L. cu sediul în incinta Hotelului M. din comuna M. , jud. A., J02/, CUI.
Pentru a pronunța această hotărâre, judecătorul sindic a reținut următoarele :
Cei doi reclamanți au calitatea de asociați în cadrul S.C. R. N. S.R.L. alături de debitor și d-na T. R. cu o participație de 50 % la capitalul social, respectiv 30 % și 20 %. Declanșarea procedurii insolvenței față de un comerciant reprezintă neîndoielnic rezultatul dificultăților majore de ordin financiar pe care le întâmpină patrimoniul acestuia. Fiind implicat într-un ansamblu de raporturi juridice, dificultățile onorării la timp a obligațiilor determină în mod direct greutăți și față de partenerii săi contractuali.
Aceste aspecte au determinat legiuitorul să prevadă că dacă un asociat dintr-o societate cu răspundere limitată este debitor într-o procedură reglementată de Legea nr. 85/2006 și dacă implicarea debitorului într-o asemenea procedură nu atrage dizolvarea acelei societăți, administratorul judiciar poate cere lichidarea drepturilor debitorului în acea societate potrivit ultimei situații financiare aprobate sau poate propune ca debitorul să fie păstrat ca asociat, dacă ceilalți asociați sunt de acord ( art. 93 alin. 1 ).
Fiind un organ al procedurii de insolvență cu rol de interfață între interesele creditorilor și cele ale debitorului, textul legal conferă în primul rând administratorului judiciar calitatea de a solicita lichidarea drepturilor ce se cuvin debitorului din calitatea de asociat. Decelarea cu exactitate a intenției urmărite de legiuitor presupune însă și raportarea la teza a II-a a aceluiași alineat.
Trimiterea la manifestarea de voință a asociaților presupune ca și situație premisă formularea unei oferte de păstrare a calității de asociat venită din partea administratorului judiciar. Modul de redactare a celor două variante implică în mod clar ideea că administratorul judiciar trebuie să-și manifeste opțiunea : pierderea sau păstrarea calității de asociat a debitorului. Tăcerea acestuia nu poate fi interpretată ca o limitare a dreptului reclamanților de a cere acestuia să opteze pentru una dintre cele două variante întrucât un drept nu poate fi conceput fără o obligație corelativă, astfel încât s-a respins ca nefondată excepția lipsei calității procesuale active invocate de către debitor.
Cât privește temeinicia cererii judecătorul sindic a reținut că din înscrisurile administrate în faza de probațiune rezultă că între asociați au existat și anterior tensiuni ce s-au repercutat în mod neîndoielnic asupra performanțelor economice ale S.C. R. N. S.R.L. Deschiderea procedurii insolvenței față de debitor reprezintă un element care face și mai dificilă luarea deciziilor în cadrul respectivei societăți comerciale, creditul său față de terți fiind în mod vădit afectat. Tocmai de aceea, păstrarea calității de asociat este de natură să afecteze printr-un efect de ricoșeu și situația patrimonială a S.C. R. N. S.R.L.
Împotriva acestei sentințe au formulat recurs, în termen legal, SC R. SRL, prin administrator special I. T. , și SC R. IPURL, administrator judiciar al SC R. SRL, solicitând admiterea recursului și modificarea hotărârii recurate în sensul admiterii excepției lipsei calității procesuale active a reclamanților intimați de a promova acțiunea ce face obiectul prezentului litigiu, invocând în același timp și excepția lipsei capacității procesuale de folosință a reclamanților , și respingerea acțiunii.
În motivarea cererii, recurenții au arătat că intimații reclamanți nu sunt titularii dreptului subiectiv de a solicita lichidarea drepturilor SC R. SRL în SC R. N. SRL și nu au un drept care să le confere calitate procesuală activă, întrucât potrivit art. 93 alin. 1 din Legea nr. 85/2006, administratorul judiciar poate cere lichidarea drepturilor debitorului în acea societate, potrivit ultimei situații financiare aprobate sau poate propune ca debitorul să fie păstrat ca asociat , dacă ceilalți asociați sunt de acord. Aprecierea judecătorului sindic că asociaților trebuie să li se recunoască și dreptul de a cere lichidarea drepturilor debitorului care este în insolvență este greșită.
Administratorul judiciar este primul dintre participanții la procedură care desfășoară activități în vederea realizării scopului procedurii și principalul obiectiv urmărit este maximizarea averii debitorului. În vederea maximizării averii debitorului, unele dintre drepturi sunt exclusiv ale administratorului judiciar. Legea stabilește, în mod expres, ca unele din actele prevăzute în vederea realizării scopului procedurii, pe care administratorul judiciar nu le-ar îndeplini, pot fi îndeplinite și de către alți participanți la procedură, indicați în mod expres. Nici o altă persoană decât cele prevăzute expres și limitativ de lege nu pot să aibă acțiuni/inițiative în vederea realizării scopului procedurii.
Nefiind titulari ai dreptului subiectiv de a cere lichidarea drepturilor pe care SC R. SRL le are față de SC R. N. SRL, reclamanții nu au nici calitate procesuală. Pe de altă parte, în calitate de asociați ai societății, reclamanții au dreptul prevăzut de art. 222 din Legea nr. 31/1990 de a solicita excluderea asociaților din societate.
Pe fondul cauzei, cererea reclamanților este neîntemeiată, constituind o veritabilă cerere prin care doi dintre asociați solicită excluderea din societate a SC R. SRL. Art. 222 din Legea nr. 31/1990 prevede în mod restrictiv ipotezele în care se poate solicita excluderea unui asociat dintr-o societate cu răspundere limitată, iar insolvența asociatului nu se regăsește printre aceste motive, iar falimentul constituie motiv de excludere din societate doar în cazul asociaților cu răspundere nelimitată.
În speță, Hotelul M. (proprietatea SC R. N. SRL) a fost evaluat în anul 2006 la suma de 3.100.000 euro, valoarea de piață fiind mult mai mare. În ultima situație financiară aprobată, în bilanțul pe anul 2011, hotelul este înregistrat la valoarea contabilă de 3.598.259 lei, iar datoriile societății sunt de peste 1.000.000 euro, iar din creditul bancar de la Banca I. R. mai este de plătit 1.099.711 euro. Astfel, potrivit ultimei situații financiare aprobate, pasivul SC R. N. SRL este mult mai mare decât activul, cu toate că activul patrimonial al societății este de câteva ori mai mare decât pasivul. Lichidarea în condițiile art. 93 din Legea nr. 85/2006 a drepturilor recurentei este total împotriva scopului legii insolvenței, deoarece nu ar aduce nici un câștig patrimonial acesteia și creditorilor săi, pe când valorificarea părților sociale în condiții de piață ar echivala cu 1.000.000 euro.
Recurenții susțin că acțiunea reclamanților reprezintă un abuz de drept, scopul lor fiind înlăturarea SC R. SRL din SC R. N. SRL, fără ca recurenta să fie despăgubită corect pentru drepturile sale și, în același timp, să rămână garantă a creditelor societății.
Intimații C. N. și C. V. au depus întâmpinare prin care au solicitat respingerea recursului ca neîntemeiat.
Cu privire la excepția lipsei capacității procesuale a intimaților, intimații au solicitat respingerea acesteia, întrucât sunt persoane majore și cu deplin discernământ, care îndeplinesc condițiile art. 41 teza I Cod procedură civilă. Capacitatea procesuală de folosință desemnează aptitudinea persoanelor fizice de a avea orice drepturi de natură procesual civilă, iar capacitatea procesuală de exercițiu desemnează aptitudinea persoanei fizice sau juridice , care are folosința unui drept subiectiv de a și-l apăra sau valorifica în proces, personal sau printr-un reprezentant ales de parte.
Intimații au solicitat respingerea excepției lipsei calității lor procesuale active, motivat de faptul că potrivit art. 93 din Legea nr. 85/2006, administratorul judiciar are două posibilități; poate cere lichidarea drepturilor debitorului în acea societate , potrivit ultimei situații financiare aprobate sau poate propune ca debitorul să fie păstrat ca asociat în terța societate cu răspundere limitată, doar dacă ceilalți asociați ai acestei societăți sunt de acord. Această ultimă teză a art. 93 din Legea nr. 85/2006 consacră în mod expres dreptul celorlalți membri ai asociatului ajuns într-o procedură prevăzută de Legea insolvenței de a-și exprima voința cu privire la păstrarea ori lichidarea drepturilor asociatului debitor din societatea cu răspundere limitată, drept reținut în mod deosebit de corect de către judecătorul sindic.
Consideră că după deschiderea procedurii insolvenței SC R. SRL, se impunea ca administratorul judiciar să opteze pentru una din cele două posibilități prevăzute de art. 93 din Legea insolvenței, cu privire la drepturile deținute de debitoare și să ceară ori lichidarea acestor drepturi ori să propună asociaților ca debitoarea să fie păstrată ca asociat și să le solicite acordul în acest sens. Modul de redactare a art. 93 implică ideea că administratorul judiciar trebuie să-și manifeste opțiunea , tăcerea acestuia neputând fi interpretată ca o limitare a dreptului reclamanților de a cere acestuia să opteze pentru una din cele două variante. Pasivitatea administratorului judiciar nu invalidează dreptul și calitatea intimaților de a-și exprima voința cu privire la această chestiune, interesul lor fiind pe deplin justificat de bunul mers al activității SC R. N. SRL, cu atât mai mult cu cât, în lipsa debitoarei, intimații sunt asociați majoritari. Pe cale de consecință, intimații sunt îndreptățiți de dispozițiile art. 93 alin. 1 teza ultimă să-și exprime administratorului judiciar opțiunea de păstrare ca membru asociat în societate ori de lichidare a drepturilor acesteia, potrivit ultimei situații financiare aprobate, ceea ce au și făcut intimații.
Pe fondul cauzei, intimații au arătat că solicitarea lor de lichidare a drepturilor debitoarei deținute în SC R. N. SRL nu cauzează nici un prejudiciu debitoarei, ci îi creează avantajul de a-și stabili cu exactitate averea din care își va achita datoriile pe care le are față de creditori. Potrivit situațiilor financiare ale SC R. N. SRL din ultimii ani, SC R. SRL nu a beneficiat de nici un fel de dividende, astfel că intimații consideră că lichidarea drepturilor debitoarei este mult mai profitabilă pentru aceasta și creditorii săi, decât păstrarea în continuare a calității de asociat care nu îi aduce nici un beneficiu. Debitoarea nu a participat la nici unul din eforturile financiare constând în creditarea societății , efectuate de intimați, pentru asigurarea și menținerea bunului mers al acesteia. Intimații susțin că nu au comis un abuz de drept prin promovarea cererii, ci debitoarea împreună cu administratorul judiciar încearcă cu rea credință să își ferească patrimoniul de a ajunge la masa credală, schimbându-și brusc conduita după intrarea în insolvență, deoarece înainte SC R. SRL a încercat prin toate mijloacele să provoace lichidarea drepturilor sale pe care le deținea în calitate de asociat al SC R. N. SRL. Scopul cererii intimaților este acela de a asigura bunul mers al SC R. N. SRL, în condițiile în care greutățile asociatului debitor se răsfrâng în mod direct asupra activității acestei societăți, partenerii de afaceri manifestând maximă reticență în încheierea și derularea de contracte de prestări servicii hoteliere și de alimentație publică în stațiunea turistică M., Județul A.
În drept, intimații și-au întemeiat apărările pe prevederile art. 115 și următoarele, art. 41 Cod procedură civilă, art. 56 alin. 1 și art. 57 alin. 1 Noul Cod de procedură civilă, art. 93 alin. 1 din Legea nr. 85/2006.
Recurenții au depus la dosar, în recurs, înscrisuri în copie, respectiv: situații financiare al SC R. N. SRL, cereri de suspendare a actelor de executare silită din dosarul execuțional nr. 278/2006 al BEJ G. C., ordine de plată, convenția autentificată sub nr. 5643/07.11.2006 de BNP M. P. , contract de fidejusiune autentificat sub nr. 5642/07.11.2006 de BNP M. P., convenția de credit nr. 903/12.01.2007 încheiată de Banca I. R. SpA cu SC R. N. SRL, bilete la ordin, decizia nr. 2392/09.05.2012 pronunțată de ÎCCJ și decizia nr. 494/18.02.2009 pronunțată de ÎCCJ, raportul de evaluare nr. 135/29.12.2006 întocmit de SC R. C. SRL.
Examinând recursurile formulate prin prisma motivelor invocate de recurenți, precum și din oficiu, în temeiul art. 3041 Cod procedură civilă, cu luarea în considerare a apărărilor intimaților, instanța a reținut următoarele:
Potrivit art. 8 din Legea nr. 85/2006, hotărârile judecătorului sindic sunt supuse numai recursului, astfel că motivele de recurs nu sunt limitate doar la cele prevăzute de art. 304 Cod procedură civilă, instanța putând să examineze cauza sub toate aspectele, în conformitate cu prevederile art. 3041 Cod procedură civilă, motiv pentru care Curtea a apreciat prezentul recurs ca fiind admisibil, chiar dacă se invocă motive de netemeinicie de către recurenți.
În ceea ce privește excepția lipsei capacității procesuale de folosință sau de exercițiu a intimaților reclamanți, Curtea a apreciat-o ca neîntemeiată, întrucât reclamanții sunt persoane majore și cu deplin discernământ, care îndeplinesc condițiile art. 41 teza I Cod procedură civilă, astfel cum în mod întemeiat susțin intimații. Capacitatea procesuală de folosință desemnează aptitudinea persoanelor fizice de a avea drepturi de natură procesual civilă, iar capacitatea procesuală de exercițiu desemnează aptitudinea persoanei fizice, care are folosința unui drept subiectiv procesual de a și-l apăra sau valorifica în proces.
Recursul este întemeiat sub aspectul criticilor vizând respingerea în mod greșit a excepției lipsei calității procesuale active a reclamanților intimați.
Calitatea procesuală activă presupune existența unei identități între reclamant și titularul dreptului din raportul juridic dedus judecății. Legiuitorul, din rațiuni ce țin de buna administrare a procedurii insolvenței, a prevăzut în mod expres persoanele care au legitimare procesuală activă în formularea cererii întemeiate pe art. 93.
Astfel, conform art. 93 alin. 1 din Legea nr. 85/2006, dacă un asociat dintr-o societate cu răspundere limitată este debitor într-o procedură de insolvență și dacă implicarea debitorului într-o astfel de procedură nu atrage dizolvarea acelei societăți, administratorul/ lichidatorul poate cere lichidarea drepturilor debitorului în acea societate, potrivit ultimei situații financiare aprobate, sau poate propune ca debitorul să fie păstrat ca asociat, dacă ceilalți asociați sunt de acord.
Potrivit acestui text normativ, calitatea de a cere lichidarea drepturilor societății debitoare în SC R. N. SRL o are numai administratorul judiciar, nu și ceilalți asociați, iar acordul prealabil al asociaților este necesar doar în cazul propunerii de păstrare a calității de asociat, nu și în cazul solicitării lichidării. Dar și în acest caz, dreptul de a sesiza instanța aparține tot administratorului judiciar.
Faptul că legea prevede necesitatea unui acord prealabil din partea asociaților pentru ca administratorul judiciar să poată propune instanței păstrarea debitorului ca asociat, nu poate fi interpretat în sensul că asociații pot solicita lichidarea drepturilor debitorului, astfel cum în mod greșit a procedat prima instanță.
Pentru aceste considerente, Curtea a apreciat că excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților este întemeiată, motiv pentru care a admis-o și, pe cale de consecință, a respins cererea reclamanților ca fiind formulată de persoane fără calitate procesuală activă.
Potrivit art. 312 Cod procedură civilă, Curtea a admis recursul declarat împotriva sentinței nr. 1252/F/2013 din 23 aprilie 2013 pronunțată de Tribunalul Bihor în dosar nr. 568/111/2012, pe care a modificat-o în totalitate, în sensul că a admis excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților C. N. și C. V. și, a respins cererea formulată de reclamanți, ca fiind formulată de persoane fără calitate procesuală activă.
Fiind în culpă procesuală, în temeiul art. 274 Cod procedură civilă, instanța a obligat intimații la plata către recurenți a sumei de 2.000 lei cheltuieli de judecată parțiale în recurs, reprezentând taxă judiciară de timbru, timbru judiciar și onorariu avocațial justificat prin chitanța nr. 00104/05.06.2013, care a fost redus având în vedere actele procedurale efectuate și complexitatea cauzei.
| ← Art. 318 al. 1 Cod procedură civilă Contestaţie în anulare... | RECURS CONTENCIOS ADMINISTRATIV. CONTESTAŢIE ÎN ANULARE.... → |
|---|
