Reţinând în mod întemeiat varianta agravantă a tentativei de omor prev. de art. 176 lit. d Cod penal, instanţa de fond a apreciat în mod judicios că în speţă nu sunt aplicabile prevederile art. 3201 Cod procedură penală referitoare la judecarea cauzei î
| Comentarii |
|
Curtea de Apel BRAŞOV Decizie nr. 3/Ap din data de 21.02.2013
Prin sentința penală nr. 242/2.10.2012 pronunțată de Tribunalul Brașov în dosarul penal nr. 2801/62/2012 a fost respinsă cererea de judecare a cauzei conform procedurii simplificate prevăzută de art. 3201 Cod procedură penală și în baza art. 211 al.1, alin.2 lit. a și c, alin.2 ind. lit. b (prin schimbarea încadrării juridice potrivit dispozițiilor art. 334 Cod procedură penală dispusă prin încheierea din 14.06.2012 a faptelor reținute în sarcina inculpatului din infracțiunile de tâlhărie, prevăzută și pedepsită de art.211 al.1, al.2 lit. a si c, al.2 ind.1 lit. b si e cod penal și tentativă la omor calificat prevăzută de art.20 raportat la 174, 175 lit. a, b și i Cod penal cu 33 lit. b în infracțiunile de tâlhărie prevăzută de art.211 al.1, al.2 lit. a și c, al.2 ind. lit. b și tentativă la omor deosebit de grav, prevăzută și pedepsită de art.20 raportat la 174, 175 lit. a, b și i și art.176 lit. d Cod penal cu aplic art.33 lit. a Cod penal), cu aplicarea art. 74 lit. a,c,76 lit. b Cod penal a fost condamnat inculpatul B C I, deținut în Arestul IJP Brașov în baza mandatului de arestare preventivă nr. 31/29.02.2012 emis de Tribunalul Brașov la pedeapsa de 5 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie.
În baza art. 20 raportat la 174, 175 lit. a, b și i și art.176 lit. d, cu aplicarea art. 74 lit. a, c, 76 alin 2 Cod penal a fost condamnat inculpatul B C I la pedeapsa principală de 6 ani și 6 luni închisoare și 3 ani pedeapsa complimentară constând în interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a II a, b Cod penal.
În baza art. 33 lit. a,34 lit. b, 35 Cod penal au fost contopite pedepsele stabilite pentru inculpatul B C I și s-a dispus executarea pedepsei rezultante de 6 ani și 6 luni închisoare și 3 ani pedeapsa complimentară constând în interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a II a,b.
Cu aplicarea art. 71,64 lit. a teza a II a, b Cod penal.
În baza art. 88 Cod penal s-a dedus din pedeapsa aplicată perioada reținerii și arestării preventive de la 28.02.2012 la zi iar în temeiul art. 350 Cod procedură penală raportat la art. 136,143,148 lit. f Cod procedură penală s-a menținut arestarea preventivă a inculpatului B C I, respingându-se totodată cererea de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea.
În baza art. 14, 346 Cod procedură penală raportat la art. 998, 999 cod civil a fost obligat inculpatul să plătească părții civile S.C. "R B"; S.A. suma de 1080,81 lei cu titlu de daune materiale, părții civile M E suma de 5000 lei cu titlu de daune materiale plus suma de 321 lei diferența de venituri nerealizată plus c-val în lei la cursul BNR de la data plății a sumei de 10.000 Euro cu titlu de daune morale, părții civile Spitalul Clinic Județean de Urgență Brașov suma de 15749,73 lei reprezentând c-val prestațiilor medico-sanitare acordate părții vătămate FO 7096-2012.
În baza art. 7 din Legea nr. 76/2008 s-a dispus prelevarea probelor biologice de la inculpat în vederea introducerii profilului genetic în Sistemul Național de Date Genetice Judiciare, prelevare care se va realiza la eliberarea inculpatului din penitenciar.
Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a reținut în esență în fapt că la data de 28 februarie 2012, în jurul orelor 07:00, inculpatul B C I a plecat de la locuința sa din T de Sus, spre municipiul B, având asupra sa un rucsac în care a pus un cuțit, o pereche de mănuși și o cagulă din material textil, decupată în zona ochilor și a gurii. Inculpatul mai avea asupra lui un telefon mobil marca NOKIA albastru, legătura de chei a locuinței, o cheie inbus și câțiva lei.
Inculpatul B C I a parcurs distanța T - B cu o mașină de ocazie, coborând în zona D, unde la un restaurant a consumat băuturi alcoolice - o bere și 100 g coniac - apoi s-a deplasat cu un mijloc de transport în comun în zona Pieții A (fostă S), unde la cârciuma "S"; a mai consumat băuturi alcoolice, încă o bere și un coniac.
În jurul orei 09,00, inculpatul B C I a ajuns pe str. S, unde în dreptul blocului cu nr. 15 este deschis un centru de colectare a fierului vechi, amenajat într-un container metalic aparținând S.C. "R B"; S.A. și unde lucrează partea vătămată M E.
Anterior în data de 14 februarie 2012 inculpatul B C I a vândut la acest centru de colectare, cupru, ocazie cu care a observat că la centru se ocupă o singură persoană de achiziții, că aceasta este în vârstă și corpolentă și a văzut locul unde sunt ținuți banii pentru plata deșeurilor metalice achiziționate.
Inculpatul B C I, ajuns lângă o latură a containerului metalic a luat hotărârea de a sustrage bani, a dat rucsacul jos, și-a pus cagula pe față și mănușile, și-a tras gluga hanoracului pe cap, a luat din rucsac cuțitul, apoi s-a apropiat de ușa de acces în container, pe care a deschis-o brusc și a trântit-o de un perete al containerului.
Zgomotul produs a alarmat partea vătămată M E care s-a speriat, s-a ridicat de la masă și s-a îndreptat spre ușa de acces în birou pentru a-l împiedica pe inculpat să sustragă banii, moment în care inculpatul, care intrase în interior și deschisese ușa biroului a lovit-o cu cuțitul în zona abdomenului.
A urmat o luptă între partea vătămată M E, care încerca să-l împingă pe inculpat spre ușa de acces în container, timp în care inculpatul i-a mai aplicat și alte lovituri cu cuțitul, iar partea vătămată a căzut în șezut după ce i-a smuls haina inculpatului. În timpul luptei, inculpatul a pierdut la locul faptei o parte dintre haine în care se afla telefonul mobil, cheile casei, cheia inbus și cuțitul, dar profitând de faptul că partea vătămată era căzută jos, a intrat în birou și dintr-un sertar al mesei a luat câți bani a putut cuprinde cu mâna, apoi a fugit, însă lângă ușă a pierdut o parte din banii sustrași.
După comiterea faptei, inculpatul B C I a părăsit în fugă locul faptei, cu direcția Calea B, iar pe traseu a căzut lovindu-se la un genunchi și la mână, apoi a aruncat mănușile și după un timp, cagula. S-a urcat într-un taxi la stația de taxiuri B de pe Calea B și i-a cerut șoferului să-l ducă în zona T T, a plătit cursa cu taxiul, respectiv 10 lei, din banii sustrași, apoi s-a deplasat pe jos la locuința martorei T C. Ajuns la locuința martorei T C, inculpatul B C I i-a povestit ce a făcut, era șocat și îi tremurau mâinile apoi i-a cerut haine de schimb pentru că după comiterea faptei își făcuse nevoile fiziologice pe el, iar la partea de sus a corpului nu mai avea decât hainele mai subțiri, pentru că hanoracul și geaca rămăseseră la locul faptei.
Speriată, martora T C și-a chemat concubinul-martorul S I D acasă, iar acesta aflând ce a făcut inculpatul, l-a sfătuit să se predea organelor de poliție. O parte din întâmplările relatate de inculpat le-a auzit și martorul P G.
Inculpatul B C I i-a dat martorei T C suma de 1450 lei din banii sustrași, cerându-i să ducă acești bani soției lui care se afla la Ș, apoi restul de bani i-a păstrat pentru el, respectiv 300 lei. La locuința martorei, inculpatul B C I a consumat bere și a fumat, bunuri pentru care a cheltuit 20 lei din suma sustrasă.
După aceasta, inculpatul B C I a luat un taxi, în care a urcat și martora T C și s-au deplasat în localitatea T S, unde inculpatul s-a dus la un centru alimentar, iar martora spre locuința ei din această localitate. Cursa a costat 40 lei, pe care inculpatul i-a plătit din banii sustrași.
Inculpatul B C I și-a cumpărat din centrul alimentar 2 pachete de țigări LM, o bere și o cafea pentru el și o altă bere pentru martorul M P.
Organele de poliție l-au depistat pe inculpatul B C I în acest centru alimentar și imediat acesta a recunoscut comiterea faptei.
Martora T C a predat organelor de poliție suma de bani lăsată la ea de către inculpat, cât și hainele lăsate de acesta în locuința din B - T T.
Imediat după ce inculpatul a comis fapta și a fugit de la centrul de colectare al S.C. "R B"; S.A., partea vătămată M E a sesizat organele de poliție, apoi, la scurt timp a fost transportată la Spitalul Clinic Județean de Urgență Brașov, în vederea acordării îngrijirilor medicale.
Conform raportului de expertiză medico - legală nr. 609/E/13.03.2012 și a completării la raport partea vătămată M E a prezentat leziuni traumatice ce s-au putut produce prin loviri repetate cu instrument tăietor înțepător, posibil cuțit, leziuni ce pot data din 28.02.2012 pentru a căror vindecare necesită 50 - 55 de zile îngrijiri medicale, în cazul unei evoluții favorabile, cu precizarea că viața i-a fost pusă în primejdie.
În drept faptele inculpatului B C I, care în data de 28 februarie 2012, în jurul orelor 09:00, la centrul de colectare deșeuri al S.C. "R B"; S.A. de pe str. S din municipiul B, a lovit repetat și cu mare intensitate cu un cuțit, partea vătămată M E, producându-i leziuni care i-au pus viața în primejdie, fiind mascat și purtând mănuși, obiecte pregătite anterior faptei în scopul sustragerii prin violență a banilor din gestiune și care a sustras suma de 2720 lei, întrunește elementele constitutive ale infracțiunilor de tâlhărie prevăzută de art.211 al.1, al.2 lit. a și c, al.2 ind. lit. b și tentativă la omor deosebit de grav prevăzută și pedepsită de art.20 raportat la 174, 175 lit. a, b și i și art.176 lit. d Cod penal.
Față de cele expuse prin încheierea din data de 14.06.2012 instanța a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor reținute în sarcina inculpatului din infracțiunile de tâlhărie, prevăzută și pedepsită de art.211 al.1, al.2 lit. a si c, al.2 ind.1 lit. b si e Cod penal și tentativă la omor prevăzută de art.20 raportat la 174, 175 lit. a, b și i Cod penal cu 33 lit. b în infracțiunile de tâlhărie prevăzută de art.211 al.1, al.2 lit. a și c, al.2 ind. lit. b și tentativă la omor deosebit de grav prevăzută și pedepsită de art.20 raportat la 174, 175 lit. a, b și i și art.176 lit. d Cod penal cu aplic art.33 lit. a Cod penal. Instanța de fond a apreciat că nu se poate reține la infracțiunea de tâlhărie și circumstanța agravantă de la alin 2/1 lit. e respectiv o vătămare corporală gravă cu praeterintenție, cât și tentativa la omor, deci o dublă sancționare a făptuitorului, doar cu forme de vinovăție diferite, ci având în vedere circumstanțele reale dar și poziția psihică a agresorului, instrumentul folosit, intensitatea și numărul loviturilor - 8 tăieturi de cuțit profunde și cu mare intensitate se impune reținerea infracțiunii de tâlhărie în concurs infracțiunea de tentativă la omor deosebit de grav respectiv circumstanța agravantă prevăzută de articol 176 lit. d Cod penal, probele stabilind indubitabil că inculpatul a acceptat prin agresiunea sa posibilitatea suprimării vieții unei femei pentru a crea condițiile favorabile jefuirii acesteia.
Raportat la schimbarea de încadrare juridică cum a fost dispusă mai sus și văzând că pedeapsa legală pentru infracțiunea de omor de grav este închisoare alternativ cu pedeapsa detențiunii pe viață, văzând și dispozițiile articol 141/1 Cod penal s-a respins cererea inculpatului de judecarea a cauzei potrivit procedurii simplificate prevăzute de art.320 ind.1 Cod procedură penală.
La individualizarea judiciară a pedepsei care a fost aplicată inculpatului prima instanță a arătat că a avut în vedere dispozițiile art.72 Cod penal, respectiv pericolul social ridicat al faptelor, împrejurările și urmările săvârșirii acestora - punerea în primejdie a vieții victimei, dar și persoana inculpatului. Acesta este în vârstă de 33 ani, școlarizat 6 clase, căsătorit, cu 2 copii minori în întreținere, integrat în societate, beneficiază de o stabilitate locativă, este susținut de membrii familiei, muncitor, altruist (vezi caracterizările vecinilor f 90-92, declarația martorei M A G vol. I instanță și a martorei E A M I-vol II) angajat la data săvârșirii faptei la SC A SRL, care se află la prima confruntare cu legea penală și care a recunoscut și regretat săvârșirea faptelor comise pe fondul consumului de alcool și al nevoilor materiale, manifestându-și disponibilitatea de a despăgubi integral părțile civile. Potrivit referatului de evaluare presentențială inculpatul poate avea o evoluție comportamentală dezirabilă social în condițiile în care va conștientiza efectele negative ale consumului de alcool și va fi monitorizat în ceea ce privește sistarea consumului, va fi inclus în programe de consiliere astfel încât să fie diminuat potențialul agresiv al inculpatului față de membrii comunității.
Față de aceste considerente prima instanță a reținut în favoarea inculpatului circumstanțele atenuante prevăzute de articol 74 lit. a și c Cod penal.
În ceea ce privește latura civilă a procesului, văzând dispozițiile art.14, 346 Cod procedură penală raportat la art.998 Cod civil ce reglementează răspunderea civilă delictuală și art.313 din Legea nr.95/2006 prima instanță a apreciat că se impune obligarea inculpatului la plata către partea civilă Spitalul Clinic Județean de Urgență Brașov a contravalorii prestațiilor medico-sanitare acordate victimei pe perioada spitalizării.
Văzând declarațiile martorelor P F și B V în sensul că victima a suferit 6 intervenții chirurgicale, mari suferințe fizice dar și psihice, martorele detailând aceste suferințe dar și cheltuielile efectuate, înscrisul ce emană de la R aflat la f. 101 vol. I instanță, dar și disponibilitatea manifestată de inculpat de a repara integral prejudiciul, fiind îndeplinite condițiile răspunderii civile delictuale prevăzute de articol 998, 999 C Civil s-a apreciat de către instanța de fond că se impune obligarea inculpatului la plata următoarelor despăgubiri civile: părții civile S.C. "R B"; S.A. suma de 1080,81 lei cu titlu de daune materiale, părții civile M E suma de 5000 lei cu titlu de daune materiale plus suma de 321 lei diferența de venituri nerealizată plus c-val in lei la cursul BNR de la data plății a sumei de 10.000 Euro cu titlu de daune morale și părții civile Spitalul Clinic Județean de Urgență Brașov suma de 15749,73 lei reprezentând c-val prestațiilor medico-sanitare acordate părții vătămate FO 7096-2012.
Împotriva acestei hotărâri au formulat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Brașov și inculpatul B C I criticând-o pentru netemeinicie și solicitând casarea ei iar în cadrul rejudecării pronunțarea unei hotărâri legale și temeinice.
În dezvoltarea motivelor de apel Parchetul a arătat că hotărârea primei instanțe este netemeinică sub aspectul individualizării pedepsei aplicate inculpatului, cercetat și trimis în judecată pentru comiterea infracțiunilor de tâlhărie și tentativă la omor calificat întrucât în mod greșit au fost reținute în sarcina acestuia circumstanțe atenuante prevăzute de art. 74 lit. a și c Cod penal. Pedeapsa aplicată inculpatului nu este de natură conducă la atingerea scopului educativ pe care aceasta trebuie să îl aibă.
Raportat la circumstanțele în care au fost comise faptele se poate constata că inculpatul a premeditat săvârșirea acestora dând dovadă de o violență extremă, prin aplicarea a opt lovituri de cuțit asupra părții vătămate, o femeie care nu se putea apăra, fapta căpătând prin modul în care a fost comisă un caracter deosebit de grav.
Prima instanță a reținut în mod eronat că inculpatul a avut o atitudine bună anterior comiterii faptei, în condițiile în care din referatul de evaluare efectuat în cauză rezultă că inculpatul anterior săvârșirii faptei consuma frecvent băuturi alcoolice, nu mai locuia împreună cu soția și cei doi copii, iar din depozițiile martorilor relevă că în locuința inculpatului se auzea frecvent ceartă iar în dimineața în care a comis fapta nu s-a prezentat la locul de muncă unde fusese angajat de două zile; or practica judiciară este constantă în a aprecia că prin "conduita bună a infractorului anterior comiterii faptei";folosită de legiuitor în cuprinsul art. 74 lit. a cod penal nu se înțelege doar lipsa antecedentelor penale.
Nici dispozițiile art. 74 lit. c Cod penal nu sunt incidente în cauză, întrucât la momentul depistării de către organele de poliție inculpatul era conștient de faptul că la locul faptei i-au rămas obiectele de îmbrăcăminte și telefonul mobil astfel că se impune înlăturarea circumstanțelor atenuante. Inculpatul este cunoscut ca o persoană cu un comportament violent în familie, incidentul nefiind unul singular.
Inculpatul a criticat hotărârea primei instanțe pentru nelegalitate și netemeinicie.
Sub aspectul nelegalității inculpatul a apreciat că instanța de fond în mod greșit nu a dat curs solicitării sale de a se face aplicarea dispozițiilor art. 320/1 Cod procedură penală. În opinia sa instanța trebuia să facă aplicarea dispozițiilor art. 320/1 Cod procedură penală, privind soluționarea cauzei în procedură simplificată, iar apoi să dispună schimbarea încadrării juridice dată faptelor.
În ceea ce privește netemeinicia hotărârii atacate inculpatul a arătat în principal că încadrarea juridică dată faptei de către prima instanță este greșită întrucât nu a avut nici o clipă intenția de a suprima viața victimei ci doar de a-i sustrage banii; de altfel, loviturile au fost aplicate părții vătămate în condițiile în care aceasta îl îmbrâncea spre ieșirea din gheretă, deci în cadrul unei lupte cu partea vătămată, după cum a declarat și aceasta.
Pe altă parte, inculpatul a arătat că pedeapsa care i-a fost aplicată inculpatului este exagerată având în vedere că acesta nu are antecedente penale, a avut o atitudine sinceră pe tot parcursul cercetărilor, iar concluziile referatului de evaluare îi sunt favorabile.
Verificând în aplicarea art. 378 Cod procedură penală, hotărârea atacată sub toate aspectele, pe baza lucrărilor și a materialului probator din dosarul cauzei și luând în considerare de asemenea dispozițiile art. 371 Cod procedură penală, Curtea constată că apelurile formulate în cauză sunt nefondate pentru următoarele considerente:
Prima instanță a stabilit pe baza materialului probator administrat în cauză, care se coroborează cu declarația inculpatului de recunoaștere a comiterii faptei, o corectă stare de fapt constând în esență în aceea că la data de 28 februarie 2012, după ce a consumat băuturi alcoolice, în jurul orei 09,00, inculpatul Bucur Costin - Ioan s-a deplasat pe str. Soarelui din Brașov unde știa că se găsește, amenajat într-un container metalic, un centru de colectare a fierului vechi, aparținând S.C. "R B"; S.A., și-a pus pe față o cagulă și mănuși în mâini (obiecte pe care le avea în rucsacul pe care îl avea în spate), și-a tras gluga hanoracului pe cap, a luat din rucsac cuțitul și apoi s-a apropiat de ușa de acces în container, pe care a deschis-o brusc și a trântit-o de un perete al containerului.
Zgomotul produs a alarmat partea vătămată M E angajată, care s-a speriat, s-a ridicat de la masă și s-a îndreptat spre ușa de acces în birou pentru a-l împiedica pe inculpat să sustragă banii; în acel moment inculpatul, pentru a-și asigura accesul la birou în vederea sustragerii banilor a lovit-o cu cuțitul pe partea vătămată în zona abdomenului. A urmat apoi o luptă între inculpat și partea vătămată M E în încercarea acesteia din urmă de a-l împinge pe inculpat spre ușa de acces în container, timp în care inculpatul i-a mai aplicat și alte lovituri cu cuțitul, iar partea vătămată a căzut în șezut după ce i-a smuls haina inculpatului. În timpul luptei, inculpatul a pierdut la locul faptei o parte dintre haine în care se afla telefonul mobil, cheile casei, o cheie inbus și cuțitul, dar profitând de faptul că partea vătămată era căzută jos, a intrat în birou și dintr-un sertar al mesei a luat câți bani a putut cuprinde cu mâna, apoi a fugit, însă lângă ușă a pierdut o parte din banii sustrași.
Conform raportului de expertiză medico - legală nr. 609/E/13.03.2012 și a completării la raport, partea vătămată M E a prezentat leziuni traumatice ce s-au putut produce prin loviri repetate cu instrument tăietor înțepător, posibil cuțit, leziuni ce pot data din 28.02.2012 pentru a căror vindecare necesită 50 - 55 de zile îngrijiri medicale, în cazul unei evoluții favorabile, cu precizarea că viața i-a fost pusă în primejdie.
Prejudiciul material cauzat S.C. "R B"; S.A., este în suma de 2720 lei.
Inculpatul a recunoscut comiterea faptei, în modalitatea reținută de către prima instanță, negând însă că ar fi premeditat fapta, că ar fi avut asupra sa o cagulă sau că ar fi avut intenția de a suprima viața părții vătămate.
Curtea reține că susținerile inculpatului sunt neadevărate și în mod corect au fost înlăturate de prima instanță întrucât sunt contrazise de întreg materialul probator administrat în cauză; astfel, potrivit propriilor declarații date în cursul urmăririi penale (fila 245 dosar urmărire penală) inculpatul cunoștea punctul de colectare a fierului vechi unde a atacat-o pe partea vătămată întrucât, pe de o parte acesta se afla pe drumul său spre și dinspre serviciu iar pe altă parte inculpatul a arătat că a vândut personal fier vechi acelui centru de colectare, atât în primăvara anului 2011 cât și la data de 14.02.2012, observând cu acele ocazii amplasamentul centrului, de unde se luau banii pentru a se plăti contravaloarea fierului vechi precum și faptul că la acel centru lucra o singură persoană, respectiv partea vătămată și care era mai în vrâstă și corpolentă; or, această situație coroborată cu împrejurarea că inculpatul a luat în mod intenționat de la locuința sa un cuțit pe care l-a purtat în acea zi în rucsac (și pe care l-a folosit la amenințarea și vătămarea părții vătămate), o cagulă (pe care de asemenea a folosit-o pentru a-și ascunde înfățișarea în momentul atacului și pe care ulterior a aruncat-o) și mănuși dovedește că hotărârea de a face rost de bani prin atacarea angajatei chioșcului R nu a fost una ad-hoc. Împrejurarea că inculpatul a arătat în tot cursul procesului penal că nu avea nevoie urgentă de bani și că nu-și explică de ce a luat cuțitul de acasă și nici cagula (pe care o folosea atunci când mergea cu bicicleta pentru a-și acoperi fața - însă în acea zi nu se deplasa cu bicicleta), nu este în măsură să conducă la concluzia că decizia sa de a procura bani prin violențe exercitate asupra angajatei chioșcului R ar fi una spontană.
Declarația inculpatului dată în fața instanței în care a arătat că nu ar fi purtat o cagulă în momentul atacului ci o fașă elastică este contrazisă de declarația părții vătămate care a arătat că inculpatul a purtat pe față o cagulă neagră care îi lăsa descoperiți doar ochii și gura; de altfel această afirmație constantă a părții vătămate se coroborează cu declarația dată de inculpat în cursul urmăririi penale (și asupra căreia a revenit în mod nejustificat în instanță) în care a arătat că a purtat o cagulă, indicând chiar și la ce o folosea în mod obișnuit (fila 245 dosar urmărire penală).
Față de cele expuse, Curtea reține că prima instanță a stabilit o stare de fapt corectă și a dat o încadrare juridică corectă faptelor comise de inculpat reținând în mod temeinic că faptele inculpatului B C I, care în data de 28 februarie 2012, în jurul orelor 09:00, la centrul de colectare deșeuri al S.C. "R B"; S.A. de pe str. S din municipiul B, a lovit repetat și cu mare intensitate cu un cuțit, partea vătămată M E, producându-i leziuni care i-au pus viața în primejdie, fiind mascat și purtând mănuși, obiecte pregătite anterior faptei în scopul sustragerii prin violență a banilor și sustrăgând în această modalitate suma de 2720 lei, întrunește elementele constitutive ale infracțiunilor de tâlhărie prevăzută de art.211 al.1, al. 2 lit. a și c, al.21 lit. b și tentativă la omor deosebit de grav prevăzută și pedepsită de art.20 raportat la 174, 175 lit. a, b și i și art.176 lit. d Cod penal.
În ceea ce privește tentativa la omor, deși criticată de inculpat, în mod corect a apreciat prima instanță că în speță sunt incidente dispozițiile art.176 lit. d Cod penal și nu doar ale cele ale art. 174, 175 lit. a, b și i Cod penal care reglementează omorul calificat - și pentru care s-a dispus trimiterea în judecată - întrucât din particularitățile faptei rezultă că loviturile repetate cu cuțitul aplicate părții vătămate au avut menirea de a o aduce pe aceasta în imposibilitate de a riposta sau reacționa (chiar cu riscul suprimării vieții victimei - în condițiile folosirii unui corp tăietor înțepător și aplicării de lovituri repetate cu acesta în toate zonele corpului) în scopul de a comite infracțiunea de tâlhărie.
Nu poate fi primită apărarea inculpatului, înlăturată de altfel și de prima instanță în mod întemeiat, în sensul că nu a existat niciun moment intenția chiar indirectă de a-i suprima viața părții vătămate; modalitatea concretă de derulare a incidentului astfel cum a fost descrisă de victimă, care a arătat că i-a solicitat agresorului să ia banii dacă vrea și s-o lase în pace, să nu o omoare însă acesta a continuat s-o lovească cu cuțitul și cu picioarele, numărul și intensitatea loviturilor, instrumentul folosit, zonele în care au fost dispuse plăgile și concluziile raportului de expertiză medico-legală converg spre concluzia că inculpatul a acceptat că această femeie își poate pierde viața ca urmare a violențelor pe care le exercita asupra sa și a continuat să o lovească pentru a o anihila cu scopul de a sustrage banii.
În acest context, reținând în mod întemeiat varianta agravantă a tentativei de omor prevăzută de art. 176 lit. d Cod penal, instanța de fond a apreciat în mod judicios că în speță nu sunt aplicabile prevederile art. 3201 Cod procedură penală referitoare la judecarea cauzei în procedură simplificată și în consecință a respins în mod fondat cererea inculpatului de a fi judecat după această procedură; aliniatului 7 al textului de lege menționat prevede în mod expres că această procedură nu este aplicabilă în cazul în care acțiunea penală vizează o infracțiune care se pedepsește cu detențiune pe viață, or, pentru comiterea infracțiunii de omor deosebit de grav prevăzută de art. 176 lit. d Cod penal legiuitorul a prevăzut pedeapsa detențiunii pe viață alternativ cu închisoarea de la 15 la 25 de ani și interzicerea unor drepturi
Este adevărat că instanța ar fi trebuit să respingă cererea formulată de inculpat de a fi judecat în procedura simplificată prevăzută de art. 3201 Cod procedură penală încă de la data formulării ei, pe considerentul că în speță, chiar dacă inculpatul a arătat că recunoaște fapta astfel cum este reținută în actul de sesizare se impunea administrarea de probe pentru stabilirea unei încadrări juridice corecte a faptei; schimbarea încadrării juridice a faptei se realizează potrivit art. 334 Cod procedură penală în cursul judecății, dacă se apreciază că în raport de materialul probator administrat fapta cu judecarea căreia a fost sesizată instanța are o altă încadrare juridică decât cea dată prin actul de sesizare al instanței.
Cu toate acestea, Curtea reține că inculpatului nu i-au fost lezate drepturile procesuale recunoscute de legislația internă și nici dreptul la un proces echitabil reglementat de art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului prin respingerea, prin sentința pronunțată a cererii formulate de inculpat de a fi judecat în procedura simplificată prevăzută de art. 3201 Cod procedură penală, întrucât în urma materialului probator administrat de prima instanță (și care s-ar fi impus a fi administrat și în cazul respingerii cererii încă de la momentul formulării ei) s-a stabilit o încadrare juridică corectă faptelor pentru care a fost trimis în judecată inculpatul iar în raport de aceasta, inculpatul nu poate beneficia de judecarea cauzei în procedură simplificată.
În speță sunt întrunite condițiile pentru tragerea la răspundere penală a inculpatului pentru ambele infracțiuni comise în concurs real.
În ceea ce privește individualizarea judiciară a pedepselor stabilite pentru inculpatul B C I relativ la infracțiunile comise, contrar susținerilor apelanților, Curtea constată că au fost avute în vedere de către prima instanță toate criteriile generale de individualizare judiciară a pedepsei prevăzută de art. 72 Cod penal iar pedepsele stabilite precum și cea aplicată sunt în măsură să conducă la îndeplinirea scopului pedepsei, astfel cum acesta este reglementat de art. 52 Cod penal.
S-a ținut seama la stabilirea pedepselor atât de dispozițiile părții generale și a celei speciale a Codului penal, de limitele fixate în partea specială a Codului penal pentru infracțiunile reținute în sarcina inculpatului, de gradul de pericol social concret relativ ridicat al faptelor comise de inculpat, astfel cum acesta rezultă din circumstanțele reale ale săvârșirii acestora cât și din circumstanțele personale ale inculpatului precum de și împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală, aplicându-se astfel inculpatului pedepse just individualizate orientate sub limita minimă prevăzută de lege pentru infracțiunile comise urmare a efectelor reținerii în favoarea inculpatului a circumstanțelor atenuante.
Prima instanță a reținut în mod judicios în favoarea inculpatului circumstanțe atenuante judiciare având în vedere pe de o parte lipsa antecedentelor penale ale inculpatului și atitudinea acestuia în societate anterior comiterii faptelor - astfel cum rezultă din referatul de evaluare întocmit în cauză de către Serviciul de probațiune de pe lângă Tribunalul Brașov iar pe altă parte conduita procesuală adoptată de inculpat ulterior comiterii infracțiunilor de recunoaștere și regret a faptelor, de colaborare cu organele de urmărire penală și disponibilitatea manifestată de reparare a prejudiciului cauzat părții civile și părții vătămate.
Împrejurările evocate de parchet în susținerea motivelor de apel referitoare la împrejurarea că inculpatul obișnuia să consume băuturi alcoolice și că uneori se auzeau din locuința sa certuri, nu sunt de natura a contura nici înclinația inculpatului spre folosirea violenței și nici o conduită a acestuia care să se răsfrângă asupra relațiilor sociale; inculpatul nu a mai fost sancționat pentru încălcarea normelor de conviețuire socială și a dovedit că are o stabilitate locativă și-a asigurat până la momentul comiterii faptei traiul său și al familiei prin muncă și deși s-a despărțit în fapt de soția sa este interesat și implicat în creșterea copiilor săi; faptul că a avut neînțelegeri cu soția sa în ultima parte a căsniciei nu împiedică concluzia trasă de prima instanță că atitudinea inculpatului în societate anterior comiterii faptelor a fost una corectă, a respectat valorile apărate de lege și nu a ridicat probleme de comportament în comunitatea din care provine astfel că apare justificată reținerea în favoarea sa a circumstanțelor atenuante judiciare.
În raport de gradul de pericol social concret relativ ridicat al infracțiunilor comise de inculpat, Curtea apreciază că nu se impune a se da o mai largă eficiență circumstanțelor atenuante judiciare reținute în favoarea inculpatului și deci o reindividualizare a pedepselor stabilite în sensul reducerii cuantumului acestora; gravitatea faptelor comise astfel cum este conturată prin prisma particularităților acestora, leziunile produse părții vătămate și care au pus în primejdie viața acesteia, numărul zilelor de îngrijiri medicale necesare pentru refacerea victimei precum și valoarea prejudiciului creat și nerecuperat sunt elemente care conduc la concluzia că pedepsele stabilite de prima instanță și pedeapsa rezultată aplicată sunt corespunzător dozate și pot conduce la reeducarea inculpatului în scopul respectării pe viitor a valorilor apărate de legea penală.
Văzând că pedeapsa rezultantă aplicată inculpatului și modalitatea de executare stabilită sunt în măsură să conducă la atingerea scopului prevăzut de art. 52 Cod penal, aceasta este aplicată în limitele prevăzute de lege iar la stabilirea sa au fost avute în vedere toate criteriile generale de individualizare judiciară a pedepsei prevăzute de art. 72 Cod penal și întrucât nu au fost identificate nici alte motive pentru reformarea hotărârii, Curtea în baza art. 379 pct. 1 lit. b Cod procedură penală va respinge ca nefondate apelurile formulate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Brașov și inculpatul B C I împotriva sentinței penale nr.242/S/2.10.2012, pronunțată de Tribunalul Brașov în dosar penal nr. 2801/62/2012, pe care o va menține.
În baza art. 381 Cod procedură penală se va deduce în continuare pentru inculpatul B C I durata arestării preventive începând din data de 2.10.2012 și până în prezent, iar în baza art. 350 Cod procedură penală, menține starea de arest preventiv a acestuia.
În baza art. 189 Cod procedură penală se va suporta din fondurile Ministerului Justiției, se va plăti Baroului Brașov și se va include în cheltuielile judiciare avansate de stat, onorariul avocatului din oficiu asigurat apelantului inculpat, în sumă de 200 lei.
În baza art. 192 alin. 2 Cod procedură penală va fi obligat apelantul inculpat B C I să plătească statului cu titlu de cheltuieli judiciare suma de 150 lei.
În baza art. 192 alin. 3 Cod procedură penală restul cheltuielilor judiciare avansate de stat în cuantum de 150 lei vor rămâne în sarcina acestuia.
| ← CARACTZERIZAREA UNUI CONTRACT CA AVAND NATURA UNUI CONTRACT DE... | În temeiul art. 332 alin. 2 Cod procedură penală, în cauză... → |
|---|
