În temeiul art. 332 alin. 2 Cod procedură penală, în cauză s-a dispus restituirea cauzei la Parchetul de pe lângă Tribunalul Braşov, în vederea refacerii urmăririi penale, deoarece instanţa nu poate identifica în actul de sesizare toate actele materiale a
| Comentarii |
|
Curtea de Apel BRAŞOV Decizie nr. 154/R din data de 20.02.2013
Prin sentința penală nr. 187/22.10.2012 a Judecătoriei Zărnești, în baza art.334 Cod procedură penală s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor reținute în sarcina inculpatului S M D, astfel: din infracțiunea de falsificare de monede sau alte valori, prevăzută de art.282 alin.1 teza finală Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal (11 acte materiale), în infracțiunea de fals material în înscrisuri oficiale, prevăzută de art.288 alin.1 Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal (11 acte materiale) și din infracțiunea de înșelăciune, prevăzută de art.215 alin.1 și alin.2 Cod penal și infracțiunea de înșelăciune, prevăzută de art.215 alin.1 și alin.2 Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal (11 acte materiale), în infracțiunea de înșelăciune, prevăzută de art.215 alin.1 și alin.2 Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal (11 acte materiale) și infracțiunea de uz de fals, prevăzută de art.291 Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal (11 acte materiale), toate cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal.
În baza art.11 pct.2 lit.a raportat la art.10 alin.1 lit.c Cod procedură penală s-a dispus achitarea inculpatului S M D, pentru infracțiunea de fals material în înscrisuri oficiale, prevăzută de art.288 alin.1 Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal. (11 acte materiale).
În baza art.215 alin.1 și alin.2 Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal (11 acte materiale), s-a condamnat inculpatul S M D, , la pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune.
S-a făcut aplicarea art.71 raportat la art.64 alin.1 lit.a teza a II-a și lit.b Cod penal.
În baza art. 291 Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal (11 acte materiale), s-a condamnat inculpatul S M D, la pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de uz de fals.
S-a făcut aplicarea art.71 raportat la art.64 alin.1 lit.a teza a II-a și lit.b Cod penal.
În baza art.34 alin.1 lit.b raportat la art.33 lit.a Cod penal s-au contopit pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare și pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare, stabilite prin sentință, în pedeapsa rezultantă de 3 (trei) ani închisoare, urmând ca în final inculpatul S M D, să execute pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare.
S-a făcut aplicarea art.71 raportat la art.64 alin.1 lit.a teza a II-a și lit.b Cod penal.
În baza art.86¹ alin.2 Cod penal s-a dispus suspendarea executării pedepsei de 3 (trei) ani închisoare aplicată prin prezenta sentință, sub supraveghere, pe un termen de încercare de 6 (șase) ani, stabilit conform art.86² Cod penal.
În baza art.86³ alin.1 Cod penal s-a obligat inculpatul S M D ca pe durata termenului de încercare să respecte următoarele măsuri de supraveghere:
a) să se prezinte, la datele fixate, la judecătorul desemnat cu supravegherea lui sau la Serviciul de probațiune;
b) să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;
c) să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;
d) să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență.
În baza art.86³ alin.3 Cod penal s-a obligat inculpatul S M D ca pe durata termenului de încercare să presteze 250 de ore de muncă în folosul comunității sub coordonarea Serviciului de probațiune de pe lângă Tribunalul Brașov, în funcție de aptitudinile sale fizice și psihice;
În baza art.71 alin.5 Cod penal s-a suspendat executarea pedepselor accesorii aplicate prin prezenta sentință pe durata termenului de încercare.
În baza art.359 alin.1 Cod procedură penală s-a atras atenția inculpatului S M D asupra prevederilor art. 83, art. 84 și art. 864 Cod penal privind revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere în cazul săvârșirii unei noi infracțiuni în termenul de încercare sau în cazul neîndeplinirii măsurilor și obligațiilor dispuse de instanță.
În baza art.14 și art.346 alin.1 Cod procedură penală coroborat cu art. 998 cod civil s-a admis în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă C D P și s-a obligat inculpatul S M D la plata către partea civilă a sumei de 5599 lei, reprezentând daune materiale.
În baza art.14 și art.346 alin.1 Cod procedură penală coroborat cu art.998 Cod civil s-a admis în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă S N C și s-a obligat inculpatul S M D la plata către partea civilă a sumei de 5731 lei, reprezentând daune materiale.
S-a respins ca neîntemeiată acțiunea civilă, astfel cum a fost precizată, formulată de partea civilă STATUL ROMÂN, prin AGENȚIA NAȚIONALǍ DE ADMINISTRARE FISCALǍ, reprezentată de DIRECȚIA GENERALǍ A FINANȚELOR PUBLICE BRAȘOV.
În baza art.118 alin.1 lit.e Cod penal s-a dispus confiscarea de la inculpatul S M D a sumei de 90200.76 lei.
În baza art.357 alin.2 lit.c raportat la art.163 Cod procedură penală s-a dispus instituirea unui sechestru asigurător asupra bunurilor mobile și imobile ale inculpatului S M D, până la concurența sumei de 90200.76 lei.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut că în luna februarie 2008, inculpatul S M D, profitând de reputația pe care o avea în rândul cunoscuților săi de persoană care facilitează înmatricularea autoturismelor aduse din străinătate și care are relații de prietenie cu funcționari din cadrul RAR, întrucât de mai mult timp se ocupa cu astfel de operațiuni de înmatriculare, s-a hotărât să realizeze sume de bani prin inducerea în eroare a proprietarilor de autoturisme care doreau înmatricularea acestora, prin prezentarea ca adevărat a faptului plății taxei de primă înmatriculare, cu ajutorul unor chitanțe falsificate care atestau faptul plății, în realitate, sumele de bani ce aveau să fie plătite de proprietarii autoturismelor urmând să fie însușiți de către inculpat.
Spre acest demers, în cursul lunii februarie 2008, inculpatul S M D a contactat partea civilă S N C, căreia i-a propus să îi faciliteze înmatricularea autoturismului marca CITROEN XARA PICASSO, pe care partea civilă îl cumpărase din Italia.
Fiind de acord cu propunerea inculpatului, partea civilă i-a înmânat inculpatului actele autoturismului și suma de 5800 lei, reprezentând contravaloarea taxei de primă înmatriculare, urmând ca în câteva zile inculpatul să îi predea numerele de înmatriculare ale autoturismului, fapt ce s-a întâmplat după 2-3 zile.
Aceste aspecte rezultă din declarația inculpatului (filele 167-170 DUP) coroborată cu declarația părții civile S N C (filele 215-216 DUP).
Pentru a înmatricula autoturismul părții civile, inculpatul a prezentat organelor cu atribuții în acest sens chitanța falsificată seria TS3B nr.1997348/10.03.2008, emitent Ministerul Finanțelor Publice - Trezoreria Râșnov, pentru suma de 5731.01 lei, iar autoturismul părții civile a fost înmatriculat sub nr.BV-10-… (fila 221 DJ).
Întrucât s-a constat inexistența chitanței care să ateste plata taxei de primă înmatriculare pentru autoturismul părții civile, prin dispoziția Instituției Prefectului jud. Brașov - Serviciul public comunitar regim permise de conducere și înmatriculare a vehiculelor nr.41212/3/04.06.2008 s-a dispus anularea înmatriculării din data de 11.03.2008, a autoturismului marca CITROEN XARA PICASSO, cu numărul de înmatriculare BV-10-… (fila 73 DUP).
În cursul lunii februarie 2008, inculpatul S M D a fost contactat de martorul D A C, care i-a solicitat ajutorul pentru înmatricularea autoturismului marca VOLKSWAGEN PASSAT, pe care martorul îl cumpărase din Germania.
În aceste condiții, martorul i-a înmânat inculpatului actele autoturismului și suma de 5500 lei, reprezentând contravaloarea taxei de primă înmatriculare, bani pe care inculpatul i-a împărțit cu numitul M Ș, persoană care îl însoțea, urmând ca în câteva zile inculpatul să îi predea martorului numerele de înmatriculare ale autovehiculelor, fapt ce s-a întâmplat după 2-3 zile.
Aceste aspecte rezultă din declarația inculpatului (filele 167-170 DUP) coroborată cu declarațiile martorului D A C (fila 395 DUP și 146 DJ).
Pentru a înmatricula autoturismul martorului, inculpatul a prezentat organelor cu atribuții în acest sens chitanța falsificată seria TS3B nr.1998459/01.02.2008, emitent Ministerul Finanțelor Publice - Trezoreria Râșnov, pentru suma de 5464.07 lei, iar autoturismul martorului a fost înmatriculat sub nr.BV-81-…(fila 219 DJ).
Întrucât s-a constat inexistența chitanței care să ateste plata taxei de primă înmatriculare pentru autoturismul părții civile, prin dispoziția Instituției Prefectului jud. Brașov - Serviciul public comunitar regim permise de conducere și înmatriculare a vehiculelor nr.41212/3/04.06.2008 s-a dispus anularea înmatriculării din data de 05.03.2008, a autoturismului cu numărul de înmatriculare BV-81-… (fila 73 DUP).
În cursul lunii februarie 2008, inculpatul S M D a fost contactat de martorul B I C, care i-a solicitat ajutorul pentru înmatricularea autoturismului marca MERCEDES C180 și a autoutilitarei marca MAN, pe care martorul le cumpărase din Germania.
În aceste condiții, martorul i-a înmânat inculpatului actele autoturismului și suma de aproximativ 60000 lei, reprezentând contravaloarea taxei de primă înmatriculare, bani pe care inculpatul i-a împărțit cu numitul M Ș, persoană care îl însoțea, urmând ca în câteva zile inculpatul să îi predea martorului numerele de înmatriculare ale autovehiculelor, fapt ce s-a întâmplat după 7-8 zile.
Aceste aspecte rezultă din declarația inculpatului (filele 167-170 DUP) coroborată cu declarațiile martorului B I C (fila 258 DUP și 75 DJ).
Pentru a înmatricula autovehiculele martorului, inculpatul a prezentat organelor cu atribuții în acest sens chitanța falsificată seria TS3B nr.1996770/13.03.2008, emitent Ministerul Finanțelor Publice - Trezoreria Râșnov, pentru suma de 12097.22 lei și chitanța falsificată seria TS3B nr.1994559/27.02.2008, emitent Ministerul Finanțelor Publice - Trezoreria Râșnov, pentru suma de 43111.65 lei, iar autovehiculele martorului au fost înmatriculate sub nr.BV-32-… și nr.BV-34-…(filele 224-225 DJ).
Întrucât s-a constat inexistența chitanței care să ateste plata taxei de primă înmatriculare pentru autoturismul părții civile, prin dispoziția Instituției Prefectului jud. Brașov - Serviciul public comunitar regim permise de conducere și înmatriculare a vehiculelor nr.41212/3/04.06.2008 s-a dispus anularea înmatriculării din data de 27.02.2008, a autoturismului cu numărul de înmatriculare BV-32-… și anularea înmatriculării din data de 25.03.2008, a autoturismului cu numărul de înmatriculare BV-34-… (fila 73 DUP).
În cursul lunii martie 2008, inculpatul S M D a fost contactat de martorul M V A, care i-a solicitat ajutorul pentru înmatricularea autoturismului marca PEUGEOT, pe care martorul îl cumpărase din Germania.
În aceste condiții, martorul M V A i-a înmânat inculpatului actele autoturismului, iar, prin intermediul martorului F O E, suma de 5000 lei, din care suma de aproximativ 3800 lei reprezenta contravaloarea taxei de primă înmatriculare, urmând ca în câteva zile inculpatul să îi predea martorului numărul de înmatriculare ale autovehiculului, fapt ce s-a întâmplat după câteva zile.
Aceste aspecte rezultă din declarația inculpatului (filele 167-170 DUP) coroborată cu declarațiile martorului M V A (fila 365 DUP și 110 DJ) și ale martorului F O E (fila 367 DUP și 111 DJ).
Pentru a înmatricula autoturismul martorului, inculpatul a prezentat organelor cu atribuții în acest sens chitanța falsificată seria TS3A nr.161493/04.03.2008, emitent Ministerul Finanțelor Publice - Trezoreria Zărnești, pentru suma de 3811.3 lei, iar autoturismul martorului a fost înmatriculat sub nr.BV-04-…(fila 217 DJ).
Întrucât s-a constat inexistența chitanței care să ateste plata taxei de primă înmatriculare pentru autoturismul părții civile, prin dispoziție a Instituției Prefectului jud. Brașov - Serviciul public comunitar regim permise de conducere și înmatriculare a vehiculelor s-a dispus anularea înmatriculării din data de 04.03.2008, a autoturismului cu numărul de înmatriculare BV-80-… (fila 67 DJ).
În cursul lunii martie 2008, inculpatul S M D a fost contactat de martorul B M A, care i-a solicitat ajutorul pentru înmatricularea autoturismului marca BMW, pe care martorul îl cumpărase din Germania.
În aceste condiții, martorul i-a înmânat inculpatului actele autoturismului și suma de 12400 lei, reprezentând contravaloarea taxei de primă înmatriculare, urmând ca în câteva zile inculpatul să îi predea martorului numărul de înmatriculare ale autovehiculului, fapt ce s-a întâmplat după o săptămână.
Aceste aspecte rezultă din declarația inculpatului (filele 167-170 DUP) coroborată cu declarațiile martorului B M A (fila 298 DUP și 73 DJ) și ale martorului B M I (fila 297 DUP și 74 DJ).
Pentru a înmatricula autoturismul martorului, inculpatul a prezentat organelor cu atribuții în acest sens chitanța falsificată seria TS3B nr.1999579/26.03.2008, emitent Ministerul Finanțelor Publice - Trezoreria Râșnov, pentru suma de 10794.12 lei, iar autoturismul martorului a fost înmatriculat sub nr.BV-04-… (fila 220 DJ).
Întrucât s-a constat inexistența chitanței care să ateste plata taxei de primă înmatriculare pentru autoturismul părții civile, prin dispoziția Instituției Prefectului jud. Brașov - Serviciul public comunitar regim permise de conducere și înmatriculare a vehiculelor nr.41212/3/04.06.2008 s-a dispus anularea înmatriculării din data de 26.03.2008, a autoturismului cu numărul de înmatriculare BV-04-… (fila 73 DUP).
În cursul lunii martie 2008, inculpatul S M D a fost contactat de martorul C I A, care i-a solicitat ajutorul pentru înmatricularea autoturismului marca VOLKSWAGEN GOLF, neînmatriculat la acea dată.
În aceste condiții, martorul C I A, însoțit de martorul F O E, s-au întâlnit cu inculpatul, iar martorul C I A i-a înmânat inculpatului actele autoturismului și suma de 1100 euro, reprezentând contravaloarea taxei de primă înmatriculare, urmând ca în câteva zile inculpatul să îi predea martorului numărul de înmatriculare ale autovehiculului, fapt ce s-a întâmplat după câteva zile.
Pentru a înmatricula autoturismul martorului, inculpatul a prezentat organelor cu atribuții în acest sens chitanța falsificată seria TS4A nr.9748588/31.03.2008, emitent Ministerul Finanțelor Publice - Trezoreria Brașov, pentru suma de 3483.61 lei, iar autoturismul martorului a fost înmatriculat sub nr.BV-20-… (fila 222 DJ).
Întrucât s-a constat inexistența chitanței care să ateste plata taxei de primă înmatriculare pentru autoturismul părții civile, prin dispoziție a Instituției Prefectului jud. Brașov - Serviciul public comunitar regim permise de conducere și înmatriculare a vehiculelor s-a dispus anularea înmatriculării din data de 01.04.2008, a autoturismului cu numărul de înmatriculare BV-20-…(fila 67 DJ).
Pentru că martorul C I A dorea să își recupereze în instanță suma achitată cu titlu de taxă de primă înmatriculare, i-a solicitat inculpatului să îi predea chitanța care atesta această plată, în original.
Inculpatul, realizând că prin acest demers al martorului C I A s-ar putea descoperi activitatea sa frauduloasă, a refuzat inițial să îi predea martorului originalul chitanței, sub pretextul că această chitanță nu poate fi scoasă din dosarul de înmatriculare, aflat în depozitul organelor în drept.
Ulterior, la insistențele martorului C I A și ale martorului F O E, inculpatul, în încercarea de a acoperi activitatea sa frauduloasă, s-a prezentat la organele financiare, unde, după ce a achitat contravaloarea taxei de primă înmatriculare, a primit chitanța seria TS3B nr.9631799/02.04.2008, emitent Ministerul Finanțelor Publice - Trezoreria Brașov, pentru suma de 3484 lei, chitanță pe care i-a predat-o martorului C I A (fila 119 DUP).
Aceste aspecte rezultă din declarația inculpatului (filele 167-170 DUP) coroborată cu declarațiile martorului C I A (fila 341 DUP și 109 DJ) și ale martorului F O E (fila 342 DUP și 111 DJ).
În baza chitanței seria TS3B nr.9631799/02.04.2008, emitent Ministerul Finanțelor Publice - Trezoreria Brașov, pentru suma de 3484 lei, martorul C I A a reușit, la data de 17.09.2008, să își reînmatriculeze autoturismul (fila 68 DJ).
În cursul lunii aprilie 2008, inculpatul S M D a fost contactat de martorul P D, care i-a solicitat ajutorul pentru înmatricularea autoturismului marca VOLKSWAGEN PASSAT, neînmatriculat la acea dată.
În aceste condiții, martorul i-a înmânat inculpatului actele autoturismului și suma de aproximativ 1600 euro, reprezentând contravaloarea taxei de primă înmatriculare, bani pe care inculpatul i-a împărțit cu numitul M Ș, persoană care îl însoțea, urmând ca în câteva zile inculpatul să îi predea martorului numărul de înmatriculare ale autovehiculului, fapt ce s-a întâmplat după câteva zile.
Aceste aspecte rezultă din declarația inculpatului (filele 167-170 DUP) coroborată cu declarațiile martorului P D (fila 316 DUP și 107 DJ) și ale martorului P F V (fila 314 DUP și 108 DJ).
Pentru a înmatricula autoturismul martorului, inculpatul a prezentat organelor cu atribuții în acest sens chitanța falsificată seria TS3A nr.261493/30.04.2008, emitent Ministerul Finanțelor Publice - Trezoreria Zărnești, pentru suma de 5441.16 lei, iar autoturismul martorului a fost înmatriculat sub nr.BV-01-… (fila 216 DJ).
Întrucât s-a constat inexistența chitanței care să ateste plata taxei de primă înmatriculare pentru autoturismul părții civile, prin dispoziție a Instituției Prefectului jud. Brașov - Serviciul public comunitar regim permise de conducere și înmatriculare a vehiculelor s-a dispus anularea înmatriculării din data de 06.05.2008, a autoturismului cu numărul de înmatriculare BV-01-… (fila 67 DJ).
În cursul lunii aprilie 2008, inculpatul S M D a fost contactat de partea civilă C D P, care i-a solicitat ajutorul pentru înmatricularea autoturismului marca LAND ROVER, pe care martorul îl cumpărase din Germania.
În aceste condiții, martorul i-a înmânat inculpatului actele autoturismului și suma de 1600 euro și 150 lei, parte din ei reprezentând contravaloarea taxei de primă înmatriculare, urmând ca în câteva zile inculpatul să îi predea martorului numărul de înmatriculare ale autovehiculului, fapt ce s-a întâmplat după 4 zile.
Aceste aspecte rezultă din declarația inculpatului (filele 167-170 DUP) coroborată cu declarația părții civile C D P (fila 414 DUP).
Pentru a înmatricula autoturismul martorului, inculpatul a prezentat organelor cu atribuții în acest sens chitanța falsificată seria TS3B nr.2660260/09.05.2008, emitent Ministerul Finanțelor Publice - Trezoreria Râșnov, pentru suma de 5598.99 lei, iar autoturismul martorului a fost înmatriculat sub nr.BV-64-… (fila 218 DJ).
Întrucât s-a constat inexistența chitanței care să ateste plata taxei de primă înmatriculare pentru autoturismul părții civile, prin dispoziția Instituției Prefectului jud. Brașov - Serviciul public comunitar regim permise de conducere și înmatriculare a vehiculelor nr.41212/3/04.06.2008 s-a dispus anularea înmatriculării din data de 12.05.2008, a autoturismului cu numărul de înmatriculare BV-64-… (fila 73 DUP).
În cursul lunii mai 2008, inculpatul S M D a fost contactat de martorul L Ș, care i-a solicitat ajutorul pentru înmatricularea autoturismului marca AUDI A4, pe care martorul, prin SC F SRL, îl cumpărase din Germania.
În aceste condiții, martorul i-a înmânat inculpatului actele autoturismului și suma de 7200 lei, parte din ei reprezentând contravaloarea taxei de primă înmatriculare, bani pe care inculpatul i-a împărțit cu numitul M Ș, persoană care îl însoțea, urmând ca în câteva zile inculpatul să îi predea martorului numărul de înmatriculare ale autovehiculului, fapt ce s-a întâmplat după 3 zile.
Aceste aspecte rezultă din declarația inculpatului (filele 167-170 DUP) coroborată cu declarațiile martorului L Ș (fila 234 DUP și 106 DJ).
Pentru a înmatricula autoturismul martorului, inculpatul a prezentat organelor cu atribuții în acest sens chitanța falsificată seria TS3B nr.2770269/22.05.2008, emitent Ministerul Finanțelor Publice - Trezoreria Râșnov, pentru suma de 5971.91 lei, iar autoturismul martorului a fost înmatriculat sub nr.BV-62-… (fila 223 DJ).
Întrucât s-a constat inexistența chitanței care să ateste plata taxei de primă înmatriculare pentru autoturismul părții civile, prin dispoziția Instituției Prefectului jud. Brașov - Serviciul public comunitar regim permise de conducere și înmatriculare a vehiculelor nr.41212/3/04.06.2008 s-a dispus anularea înmatriculării din data de 28.05.2008, a autoturismului cu numărul de înmatriculare BV-62-…(fila 73 DUP).
În cursul lunii mai 2008, inculpatul S M D l-a contactat pe martorul C M F, căruia i-a propus să îi faciliteze înmatricularea autoturismului marca OPEL VECTRA, pe care martorul îl cumpărase din Germania.
După mai multe discuții, fiind de acord cu propunerea inculpatului, martorul i-a înmânat inculpatului actele autoturismului și suma de 3550 lei, reprezentând contravaloarea taxei de primă înmatriculare, urmând ca în câteva zile inculpatul să îi predea numărul de înmatriculare al autoturismului.
Aceste aspecte rezultă din declarația inculpatului (filele 167-170 DUP) coroborată cu declarațiile martorului C M F (filele 185-186 DUP și 105 DJ).
Pentru a înmatricula autoturismul martorului, inculpatul a prezentat organelor cu atribuții în acest sens chitanța falsificată seria TS3A nr.4661324/10.06.2008, emitent Ministerul Finanțelor Publice - Trezoreria Râșnov, pentru suma de 3509.33 lei (fila 215 DJ).
Întrucât organele abilitate au descoperit chitanța falsificată, înmatricularea autoturismului martorului nu a mai fost efectuată.
De asemenea, instanța constată că niciuna dintre cele 11 chitanțe nu au fost emise de Ministerul de Finanțe, prin unitățile sale de trezorerie.
Astfel, potrivit adreselor nr.390/12.06.2008 și nr.363/03.06.2008, emise de ANAF - DGFP Brașov (filele 56 și 69 DUP) și adresei nr.67175/10.10.2011, emisă de Instituția Prefectului jud. Brașov - Serviciul public comunitar regim permise de conducere și înmatriculare a vehiculelor (fila 67 DJ), chitanța seria TS3A nr.4661324/10.06.2008, emitent Ministerul Finanțelor Publice - Trezoreria Râșnov, pentru suma de 3509.33 lei, chitanța seria TS3A nr.261493/30.04.2008, emitent Ministerul Finanțelor Publice - Trezoreria Zărnești, pentru suma de 5441.16 lei, chitanța seria TS3A nr.161493/04.03.2008, emitent Ministerul Finanțelor Publice - Trezoreria Zărnești, pentru suma de 3811.3 lei, chitanța seria TS3B nr.2660260/09.05.2008, emitent Ministerul Finanțelor Publice - Trezoreria Râșnov, pentru suma de 5598.99 lei, chitanța seria TS3B nr.1998459/01.02.2008, emitent Ministerul Finanțelor Publice - Trezoreria Râșnov, pentru suma de 5464.07 lei, chitanța seria TS3B nr.1999579/26.03.2008, emitent Ministerul Finanțelor Publice - Trezoreria Râșnov, pentru suma de 10794.12 lei, chitanța seria TS3B nr.1997348/10.03.2008, emitent Ministerul Finanțelor Publice - Trezoreria Râșnov, pentru suma de 5731.01 lei, chitanța seria TS4A nr.9748588/31.03.2008, emitent Ministerul Finanțelor Publice - Trezoreria Brașov, pentru suma de 3483.61 lei, chitanța seria TS3B nr.2770269/22.05.2008, emitent Ministerul Finanțelor Publice - Trezoreria Râșnov, pentru suma de 5971.91 lei, chitanța seria TS3B nr.1996770/13.03.2008, emitent Ministerul Finanțelor Publice - Trezoreria Râșnov, pentru suma de 12097.22 lei și chitanța seria TS3B nr.1994559/27.02.2008, emitent Ministerul Finanțelor Publice - Trezoreria Râșnov, pentru suma de 43111.65 lei, nu au fost emise de Ministerul de Finanțe, prin unitățile sale de trezorerie.
În aceste condiții, din examinarea întregului material probator administrat, instanța constată, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că, în perioada februarie - iunie 2008, în baza aceleiași rezoluții infracționale, inculpatul S M D i-a indus în eroare, prin folosirea unor chitanțe de plată falsificate, pe martorii D A C, C I A, P D, L Ș, C M F, B M A, B C I, M V A și pe părțile civile C D P și S N C, cărora le-a prezentat ca adevărat faptul că a achitat taxele de primă înmatriculare aferente înmatriculării autovehiculelor deținute de aceștia, deși, în realitate, inculpatul și-a însușit acești bani, cu consecința radierii din circulație a acestor autoturisme și păgubirea acestor persoane cu sumele înmânate inculpatului pentru plata taxei de primă înmatriculare.
În ceea ce privește acțiunea de contrafacere a chitanțelor folosite de inculpat pentru înmatricularea celor 11 autoturisme, reținută în sarcina inculpatului prin rechizitoriu, instanța constată, din examinarea probelor administrate, că există un dubiu cu privire la săvârșirea acestei fapte de către inculpat.
Astfel, instanța constată că, în cursul urmăririi penale, organele de cercetare penală au efectuat, cu privire la inculpat, atât o percheziție domiciliară, cât și o percheziție informatică, însă, în urma acestora nu au fost descoperite probe care să îl incrimineze pe inculpat (filele 114-115 și 136 DUP).
În aceste condiții, instanța, din oficiu, a dispus efectuarea unei expertize criminalistice grafice, având ca obiectiv identificarea autorului semnăturilor care apar pe chitanțele falsificate.
Instanța constată, din examinarea concluziilor raportului de expertiză criminalistică nr.86/15.06.2012, efectuat de Laboratorul interjudețean de expertize criminalistice Brașov, că nu s-a putut stabili dacă inculpatul S M D a fost cel care a executat semnăturile de pe cele 11 chitanțe folosite de inculpat pentru înmatricularea celor 11 autoturisme (fila 203 DJ).
În ceea ce privește apărările inculpatului S M D, potrivit cărora nu a avut cunoștință niciun moment de faptul că acele chitanțe care atestau plata taxei de primă înmatriculare erau falsificate și că nu a făcut decât să intermedieze legătura dintre deținătorii autoturismelor și numitul M Ș, care era persoana care se ocupa în fapt cu înmatricularea autoturismelor și care, ulterior a decedat - 23.06.2008 (fila 175 DUP), instanța le va înlătura ca neîntemeiate, întrucât nu se coroborează cu restul probelor administrate în cauză.
Astfel, pe de-o parte, instanța constată, din examinarea declarațiilor martorilor D M (fostă S) (filele 193-194 DUP și 168 DJ), G C I (filele 190-191 DUP și 169 DJ) și B A A (filele 196 DUP și 170 DJ), că inculpatul era cel care prezenta actele în vederea întocmirii dosarului pentru prima înmatriculare a autoturismelor, dosar care cuprindea obligatoriu chitanța care atesta plata taxei de primă înmatriculare.
Pe de altă parte, instanța constată că inculpatul, realizând că prin demersul martorului C I A, care i-a solicitat originalul chitanței seria TS4A nr.9748588/31.03.2008, emitent Ministerul Finanțelor Publice - Trezoreria Brașov, pentru suma de 3483.61 lei, pentru a solicita în instanță restituirea sumei achitată cu titlu de taxă de primă înmatriculare, s-ar putea descoperi activitatea sa frauduloasă, a refuzat inițial să îi predea martorului originalul chitanței, sub pretextul că această chitanță nu poate fi scoasă din dosarul de înmatriculare, aflat în depozitul organelor în drept, iar, ulterior, la insistențele martorului C I A și ale martorului F O E, inculpatul, în încercarea de a acoperi activitatea sa frauduloasă, s-a prezentat la organele financiare, unde, după ce a achitat contravaloarea taxei de primă înmatriculare, a primit chitanța seria TS3B nr.9631799/02.04.2008, emitent Ministerul Finanțelor Publice - Trezoreria Brașov, pentru suma de 3484 lei, chitanță pe care i-a predat-o martorului C I A.
Mai mult decât atât, în perioada următoare inculpatul și-a continuat activitatea frauduloasă, inducându-i în eroare pe martorul P D, în aprilie 2008, pe partea civilă C D P, în aprilie 2008, pe martorul L Ș, în mai 2008 și pe martorul C M F, în mai 2008.
În privința infracțiunii de falsificare de monede sau alte valori, prevăzută de art.282 alin.1 teza finală C.Pen., cu aplicarea art.41 alin.2 C.Pen. (11 acte materiale), reținută în sarcina inculpatului S M D prin rechizitoriu, instanța de fond a constatat următoarele că fapta inculpatului S M D, care, în perioada februarie - iunie 2008, ar fi contrafăcut chitanțele folosite de inculpat pentru înmatricularea celor 11 autoturisme, întrunește parțial elementele constitutive ale infracțiunii de fals material în înscrisuri oficiale, prevăzută de art.288 alin.1 Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal (11 acte materiale) și nu ale infracțiunii de falsificare de monede sau alte valori, prevăzută de art.282 alin.1 teza finală Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal (11 acte materiale), întrucât chitanțele, presupus a fi fost falsificate de inculpat, nu constituie monede sau alte valori, pentru că ele nu au putere circulatorie, neputând constitui titluri pentru efectuarea plăților, ci ele sunt simple mijloace de probă, care atestă faptul unei plăți făcute anterior, iar, întrucât emană de la o instituție publică, devin înscrisuri oficiale, motiv pentru care, în baza art.334 Cod procedură penală va dispune schimbarea încadrării juridice a faptei reținută în sarcina inculpatului S M D din infracțiunea de infracțiunea de falsificare de monede sau alte valori, prevăzută de art.282 alin.1 teza finală Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal (11 acte materiale), în infracțiunea de fals material în înscrisuri oficiale, prevăzută de art.288 alin.1 Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal (11 acte materiale).
Având în vedere că, în ceea ce privește acțiunea de contrafacere a chitanțelor folosite de inculpat pentru înmatricularea celor 11 autoturisme, reținută în sarcina inculpatului prin rechizitoriu, există un dubiu, astfel cum s-a arătat anterior, iar acest dubiu îi profită celui acuzat, instanța, în baza art.11 pct.2 lit.a raportat la art.10 alin.1 lit.c Cod procedură penală, a dispus achitarea inculpatului S M D de sub învinuirea săvârșirii infracțiunii de fals material în înscrisuri oficiale, prevăzută de art.288 alin.1 Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal (11 acte materiale).
În drept, s-a reținut că instanța a constatat că fapta inculpatului S M D care, în perioada februarie - iunie 2008, în baza aceleiași rezoluții infracționale, i-a indus în eroare, prin folosirea unor chitanțe de plată falsificate, pe martorii D A C, C I A, P D, L Ș, C M F, B M A, B C I, M V A și pe părțile civile C D P și S N C, cărora le-a prezentat ca adevărat faptul că a achitat taxele de primă înmatriculare aferente înmatriculării autovehiculelor deținute de aceștia, deși, în realitate, inculpatul și-a însușit acești bani, cu consecința radierii din circulație a acestor autoturisme și păgubirea acestor persoane cu sumele înmânate inculpatului pentru plata taxei de primă înmatriculare, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune, prevăzută de art. 215 alin. 1 și alin. 2 Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal (11 acte materiale) și ale infracțiunii de uz de fals, prevăzută de art.291 Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal (11 acte materiale), în concurs real.
Astfel, sub aspectul laturii obiective, conținutul infracțiunii de înșelăciune s-a realizat prin acțiunea de inducere în eroare a persoanelor arătate, prin prezentarea ca adevărat a faptului că a achitat taxele de primă înmatriculare aferente înmatriculării autovehiculele deținute de aceștia, deși, în realitate, inculpatul și-a însușit acești bani, cu consecința radierii din circulație a acestor autoturisme și păgubirea acestor persoane cu sumele înmânate inculpatului pentru plata taxei de primă înmatriculare, în cuantum total de 105014.37 lei. Sub aspectul laturii subiective, instanța a reținut că inculpatul a săvârșit infracțiunea cu intenție directă, calificată prin scop, inculpatul având reprezentarea acțiunilor sale și urmărind realizarea scopului propus, anume însușirea sumelor de bani pretinse de la deținătorii celor 11 autoturisme.
Întrucât pentru asigurarea reușitei acțiunii de inducere în eroare a acestor persoane, inculpatul s-a folosit de mijloace frauduloase, anume chitanțe falsificate, pe care le prezenta ca fiind emise de Ministerul de Finanțe, prin diferite unități de trezorerie, situație care se înscrie în prevederile art. 215 alin. 2 teza a II-a Cod penal, instanța a constatat că sunt întrunite și elementele constitutive ale infracțiunii de uz de fals, prevăzută de art.291 Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal (11 acte materiale).
În aceste condiții, instanța de fond, în temeiul art. 334 Cod procedură penală, a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor reținute în sarcina inculpatului S M D din infracțiunea de înșelăciune, prevăzută de art.215 alin.1 și alin.2 Cod penal și infracțiunea de înșelăciune, prevăzută de art.215 alin.1 și alin.2 Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal (11 acte materiale), în infracțiunea de înșelăciune, prevăzută de art.215 alin.1 și alin.2 Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal (11 acte materiale) și infracțiunea de uz de fals, prevăzută de art.291 Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal (11 acte materiale).
Având în vedere că cele două infracțiuni au fost săvârșite de către inculpat înainte de a fi condamnată definitiv pentru una dintre ele, instanța a reținut săvârșirea celor două infracțiuni în concurs real, potrivit art. 33 alin. 1 lit. a Cod penal.
La stabilirea în concret a pedepselor, instanța a ținut seama, pe de-o parte, că inculpatul nu este recidivist și că are perspective bune de reintegrare în societate, astfel cum reiese din referatul de evaluare al inculpatului, iar, pe de altă parte, că nu a recunoscut săvârșirea infracțiunilor reținute în sarcina sa, de numărul mare de victime ale infracțiunilor sale și de valoarea mare a prejudiciului creat.
În aceste condiții, instanța i-a aplicat inculpatului pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, prevăzută de art. 215 alin. 1 și alin. 2 Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal (11 acte materiale) și pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de uz de fals, prevăzută de art.291 Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal (11 acte materiale), pedepse pe care, potrivit art.33 alin.1 lit.a Cod penal raportat la art.34 alin.1 lit.b Cod penal, le-a contopit în pedeapsa rezultantă de 3 (trei) ani închisoare, urmând ca inculpatul S M D să execute în final pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare.
Având în vedere faptul că săvârșirea unor infracțiuni contra patrimoniului și contra încrederii în instituțiile publice îl fac nedemn pe inculpat să fie ales într-o autoritate publică sau într-o funcție electivă publică, precum și de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, instanța a aplicat inculpatului pe lângă fiecare pedeapsă cu închisoarea și pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art.64 lit.a teza a II-a și lit.b Cod penal, în condițiile prevăzute de art.71 Cod penal.
În ceea ce privește modalitatea de executare a pedepsei, instanța a constatat că sunt aplicabile dispozițiile art.86¹ alin.2 Cod penal, având în vedere că pedeapsa aplicată în urma concursului nu depășește 3 ani închisoare, inculpatul nu este recidivist și, raportat la persoana acestuia, se poate aprecia că scopul pedepsei poate fi atins chiar fără executarea pedepsei. Față de toate acestea, instanța va dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe durata unui termen de încercare de 6 (șase) ani, stabilit conform art.86² Cod penal.
În baza art.86³ alin.1 Cod penal a obligat inculpatul S M D ca pe durata termenului de încercare să respecte următoarele măsuri de supraveghere:
a) să se prezinte, la datele fixate, la judecătorul desemnat cu supravegherea lui sau la Serviciul de probațiune;
b) să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;
c) să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;
d) să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență.
În baza art.86³ alin.3 Cod penal a obligat inculpatul S M D ca pe durata termenului de încercare să presteze 250 de ore de muncă în folosul comunității sub coordonarea Serviciului de probațiune de pe lângă Tribunalul Brașov, în funcție de aptitudinile sale fizice și psihice, instanța urmărind prin fixarea acestei obligații să îi ofere posibilitatea inculpatului de a conștientiza efortul pe care îl depun celelalte persoane pentru a obține veniturile în mod licit.
Având în vedere faptul că s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei instanța, în baza art.71 alin.5 Cod penal a dispus suspendarea executării pedepsei accesorii aplicate, pe durata suspendării executării pedepsei principale.
În baza art.359 alin.1 Cod procedură penală a atras atenția inculpatului S M D asupra prevederilor art.83, art.84 și art.864 Cod penal privind revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere în cazul săvârșirii unei noi infracțiuni în termenul de încercare sau în cazul neîndeplinirii măsurilor și obligațiilor dispuse de instanță.
Potrivit art. 346 alin.1 Cod procedură penală raportat la art.14 Cod procedură penală, în caz de condamnare instanța se pronunță prin aceeași sentință și asupra acțiunii civile.
Partea vătămată C D P s-a constituit parte civilă în prezenta cauză cu suma de 1600 euro și 150 lei, reprezentând daune materiale (fila 415 DUP și 18 DJ).
Conform art.998 Cod civil, acela care a cauzat altuia un prejudiciu este obligat a-l repara.
Rezultă astfel că, pentru a fi angajată răspunderea civilă delictuală trebuie să existe un fapt ilicit, să existe un prejudiciu, între faptul ilicit și prejudiciu să existe raport de cauzalitate și, nu în ultimul rând, să existe vinovăția celui care a cauzat prejudiciul.
Instanța a constatat că fapta inculpatului S M D care, în luna aprilie 2008 a indus-o în eroare, prin folosirea unor chitanțe de plată falsificate, pe partea civilă C D P, căruia i-a prezentat ca adevărat faptul că a achitat taxa de primă înmatriculare aferentă înmatriculării autovehiculului deținut de acesta, deși, în realitate, inculpatul și-a însușit acești bani, cu consecința radierii din circulație a acestui autoturism și păgubirea acestei persoane cu suma înmânată inculpatului pentru plata taxei de primă înmatriculare, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune, prevăzută de art.215 alin.1 și alin.2 C.Pen.
Din examinarea chitanței falsificate seria TS3B nr.2660260/09.05.2008, emitent Ministerul Finanțelor Publice - Trezoreria Râșnov, instanța constată că suma prezentată a fi fost plătită de inculpat cu titlu de taxă de primă înmatriculare, în vederea înmatriculării autoturismului proprietatea părții civile, este de 5599 lei (fila 218 DJ).
Având în vedere aceste considerente, instanța, în baza art.14 și art.346 alin.1 Cod procedură penală coroborat cu art. 998 Cod civil, va admite în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă C D P și va obliga inculpatul S M D la plata către partea civilă a sumei de 5599 lei, reprezentând daune materiale.
Instanța a admis doar în parte acțiunea părții civile C D P, întrucât doar suma de 5599 lei a fost însușită de inculpat, prezentându-i în mod fals părții civile că a achitat-o cu titlu de taxă de primă înmatriculare, restul sumelor achitate de partea civilă inculpatului, fiind date cu alte destinații, anume plată primă de asigurare sau plată plăcuțe numere de înmatriculare.
Partea vătămată S N C s-a constituit parte civilă cu suma de 1707 euro, în echivalent lei la data plății, reprezentând daune materiale (fila 115 DJ)..
Conform art.998 C.Civ., acela care a cauzat altuia un prejudiciu este obligat a-l repara.
Rezultă astfel că, pentru a fi angajată răspunderea civilă delictuală trebuie să existe un fapt ilicit, să existe un prejudiciu, între faptul ilicit și prejudiciu să existe raport de cauzalitate și, nu în ultimul rând, să existe vinovăția celui care a cauzat prejudiciul.
Instanța a constatat că fapta inculpatului S M D care, în luna februarie 2008 a indus-o în eroare, prin folosirea unor chitanțe de plată falsificate, pe partea civilă S N C, căruia i-a prezentat ca adevărat faptul că a achitat taxa de primă înmatriculare aferentă înmatriculării autovehiculului deținut de acesta, deși, în realitate, inculpatul și-a însușit acești bani, cu consecința radierii din circulație a acestui autoturism și păgubirea acestei persoane cu suma înmânată inculpatului pentru plata taxei de primă înmatriculare, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune, prevăzută de art.215 alin.1 și alin.2 Cod penal.
Din examinarea chitanței falsificate seria TS3B nr.1997348/10.03.2008, emitent Ministerul Finanțelor Publice - Trezoreria Râșnov, instanța a constatat că suma prezentată a fi fost plătită de inculpat cu titlu de taxă de primă înmatriculare, în vederea înmatriculării autoturismului proprietatea părții civile, este de 5731 lei (fila 221 DJ).
Având în vedere aceste considerente, instanța, în baza art.14 și art.346 alin.1 Cod procedură penală coroborat cu art.998 Cod civil, a admis în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă S N C și a obligat inculpatul S M D la plata către partea civilă a sumei de 5731 lei, reprezentând daune materiale.
Instanța a admis doar în parte acțiunea părții civile S N C, întrucât doar suma de 5731 lei a fost însușită de inculpat, prezentându-i în mod fals părții civile că a achitat-o cu titlu de taxă de primă înmatriculare, restul sumelor achitate de partea civilă inculpatului, fiind date cu alte destinații, anume plată primă de asigurare sau plată plăcuțe numere de înmatriculare.
Partea vătămată STATUL ROMÂN, prin AGENȚIA NAȚIONALǍ DE ADMINISTRARE FISCALǍ, reprezentată de DIRECȚIA GENERALǍ A FINANȚELOR PUBLICE BRAȘOV, s-a constituit parte civilă cu suma de 64461.03 lei, reprezentând daune materiale (filele 8 și 119 DJ).
Având în vedere că prin prezenta hotărâre s-a stabilit că prejudiciul a fost creat de inculpat - ca urmare a săvârșirii infracțiunii de înșelăciune, prevăzută de art.215 alin.1 și alin.2 Cod penal - în patrimoniul martorilor D A C, C I A, P D, L Ș, C M F, B M A, B C I, M V A și al părților civile C D P și S N C - cărora le-a prezentat ca adevărat faptul că a achitat taxele de primă înmatriculare aferente înmatriculării autovehiculelor deținute de aceștia, deși, în realitate, inculpatul și-a însușit acești bani - și nu în bugetul statului, pentru că toate înmatriculările celor 11 autovehicule au fost anulate, instanța constată că acțiunea civilă formulată de partea civilă STATUL ROMÂN, prin AGENȚIA NAȚIONALǍ DE ADMINISTRARE FISCALǍ, reprezentată de DIRECȚIA GENERALǍ A FINANȚELOR PUBLICE BRAȘOV, este neîntemeiată, motiv pentru care o va respinge.
Având în vedere că martorii D A C, P D, L Ș, C M F, B M A, B C I, M V A nu s-au constituit părți civile in procesul penal, instanța, în temeiul art.118 alin.1 lit.e Cod penal, va dispune confiscarea de la inculpatul S M D a sumei de 90200.76 lei, reprezentând totalul sumelor însușite de inculpat de la acești martori.
Suma de 90200.76 lei a rezultat din scăderea din prejudicial total în cuantum de 105014.37 lei, a sumei de 3484 lei, reprezentând prejudiciu recuperat prin plata de către inculpate a taxei de primă înmatriculare pentru autoturismul martorului C I A (fila 119 DUP), a sumei de 5599 lei, acordate cu titlu de daune materiale părții civile C D P, prin prezenta hotărâre și a sumei de 5731 lei, acordate cu titlu de daune materiale părții civile S N C, prin prezenta hotărâre.
Având în vedere faptul că inculpatul a fost găsit vinovat pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, prevăzută de art.215 alin.1 și alin.2 Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal (11 acte materiale) și a infracțiunii de uz de fals, prevăzută de art.291 Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal (11 acte materiale), văzând cuantumul mare al sumei confiscate și pentru a preîntâmpina sustragerea inculpatului de la executarea măsurii de siguranță a confiscării, prin înstrăinarea bunurilor sale, instanța, în temeiul art.357 alin.2 lit.c raportat la art.163 Cod procedură penală, a dispus instituirea unui sechestru asigurător asupra bunurilor mobile și imobile ale inculpatului S M D până la concurența sumei de 90200.76 lei, iar, în temeiul art.164 alin.3 Cod procedură penală, a dispus ca măsura asigurătorie a sechestrului să fie adusă la îndeplinire de organele de executare din cadrul DIRECȚIEI GENERALE A FINANȚELOR PUBLICE BRAȘOV.
De asemenea, instanța, în temeiul art.357 alin.2 lit.f raportat la art.445 alin.2 C.Proc.Pen., a dispus anularea chitanței seria TS3A nr.4661324/10.06.2008, emitent Ministerul Finanțelor Publice - Trezoreria Râșnov, pentru suma de 3509.33 lei, a chitanței seria TS3A nr.261493/30.04.2008, emitent Ministerul Finanțelor Publice - Trezoreria Zărnești, pentru suma de 5441.16 lei, a chitanței seria TS3A nr.161493/04.03.2008, emitent Ministerul Finanțelor Publice - Trezoreria Zărnești, pentru suma de 3811.3 lei, a chitanței seria TS3B nr.2660260/09.05.2008, emitent Ministerul Finanțelor Publice - Trezoreria Râșnov, pentru suma de 5598.99 lei, a chitanței seria TS3B nr.1998459/01.02.2008, emitent Ministerul Finanțelor Publice - Trezoreria Râșnov, pentru suma de 5464.07 lei, a chitanței seria TS3B nr.1999579/26.03.2008, emitent Ministerul Finanțelor Publice - Trezoreria Râșnov, pentru suma de 10794.12 lei, a chitanței seria TS3B nr.1997348/10.03.2008, emitent Ministerul Finanțelor Publice - Trezoreria Râșnov, pentru suma de 5731.01 lei, a chitanței seria TS4A nr.9748588/31.03.2008, emitent Ministerul Finanțelor Publice - Trezoreria Brașov, pentru suma de 3483.61 lei, a chitanței seria TS3B nr.2770269/22.05.2008, emitent Ministerul Finanțelor Publice - Trezoreria Râșnov, pentru suma de 5971.91 lei, a chitanței seria TS3B nr.1996770/13.03.2008, emitent Ministerul Finanțelor Publice - Trezoreria Râșnov, pentru suma de 12097.22 lei și a chitanței seria TS3B nr.1994559/27.02.2008, emitent Ministerul Finanțelor Publice - Trezoreria Râșnov, pentru suma de 43111.65 lei.
În baza art.191 alin.1 C.Proc.Pen., instanța a obligat inculpatul S M D la plata către stat a sumei de 6000 lei, reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat, din care suma de 170 lei, reprezintă onorarii apărători din oficiu, care vor fi avansate din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești.
Împotriva acestei sentințe au declarat recursuri Parchetul de pe lângă Judecătoria Zărnești, inculpatul S M D și partea civilă Statul Român, prin ANAF, prin DGFP Brașov.
Parchetul a criticat sentința sub aspectul nelegalității și netemeiniciei. În ceea ce privește aspectele de nelegalitate, se arată că acestea vizează greșita schimbare a încadrării juridice din infracțiunea prevăzută art. 282 alin. 1 și 2 Cod penal în infracțiunea prevăzută de art. 288 alin. 1 și 2 Cod penal, apreciindu-se că chitanțele eliberate de către trezoreriile teritoriale circumscripțiilor județului Brașov nu reprezintă titluri de plată, ci că acestea sunt înscrisuri cu care se face dovada plăți. Contrar opiniei instanțe de fond, acuzare apreciază în concepția legiuitorului s-a avut în vedere și astfel de mijloace de plată, dovadă faptul că în dispozițiile art. 282 Cod penal se face referire la "falsificarea oricăror alte titluri sau valori asemănătoare";. Astfel, în opinia acuzării se consideră că aceste tipizate eliberate de către trezoreriile direcțiilor finanțelor publice sunt astfel de valori asemănătoare cu care se poate face plata. Consideră că în mod nelegal instanța de fond a dispus schimbarea încadrării juridice în ceea ce privește aceste fapte. De asemenea, în cursul cercetării judecătorești s-a mai dispus schimbarea încadrării juridice din infracțiunea de înșelăciune, o faptă în forma prevăzută de alin. 1 și 2 și o faptă în formă continuată cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal - 11 acte materiale, în două infracțiuni de înșelăciune în formă continuată - 11 acte materiale și uz de fals în formă continuată - 11 acte materiale, astfel încât opinează că în mod greșit instanța de fond a omis să se pronunțe cu privire la o infracțiune. Se consideră că în prezenta cauză se impune a se reține încă un act material pe lângă cele 11 acte materiale reținute de instanță, având în vedere că una dintre părțile vătămate este și Statul Român reprezentant prin ANAF. Potrivit rechizitoriului la latura civilă se constată că sunt părți vătămate statul și numitul C, astfel în momentul în care se schimbă încadrarea juridică partea vătămată C intră în cele 11 acte materiale, astfel încât înșelăciunea în paguba statului a rămas neimplicată în această încadrare juridică. Se arată că cele 11 acte materiale vizează infracțiunea de înșelăciune în paguba celor 11 autovehicule pentru care s-a plătit taxa de primă înmatriculare, iar fapta separată de înșelăciune vizează statul. Astfel încât, consideră că din această schimbare de încadrare juridică a fost omis statul, ca urmare solicită includerea în aceste acte materiale a încă unui act material în paguba statului.
În ceea ce privește achitarea inculpatului pentru infracțiunea fals material în înscrisuri oficiale, se consideră că este nejustificată întrucât probele administrate au dovedit vinovăția inculpatului în falsificarea acestor înscrisuri. Instanța de judecată a reținut faptul că expertiza grafoscopică efectuată în cauză nu a constatat cu certitudine că inculpatul este cel care ar fi întocmit aceste tipizate în fals. Se consideră că, de vreme ce la percheziția domiciliară la inculpat s-au găsit astfel de tipizate atât în copie cât și în original, fac dovada că acest inculpat este cel care a falsificat aceste înscrisuri. Având în vedere numărul foarte mare de acte, la gravitatea acestora, la cuantumul prejudiciului produs atât părților vătămate în cauză care ulterior au fost puși în fața faptului de plăti încă o dată aceste taxe de înmatriculare, întrucât dovedindu-se falsitate adeverințelor s-a anulat înmatricularea, consideră că pedepsele aplicate de instanța de fond și modalitatea de executare dispusă este insuficientă în raport cu rolul sancționat pe care trebuie să-l aibă pedeapsa aplicată. Ca urmare, se solicită majorarea acestora, precum și majorarea termenului de încercare, considerând că cel aplicat de către prima instanță de doar 3 ani nu este suficientă pentru îndreptarea acestuia.
Inculpatul S M D solicită în recurs să se caseze în parte sentința penală nr. 187 din 22.10.2012 a Judecătoriei Zărnești, iar în urma rejudecării, să se dispună pentru fapta prevăzută de art.215 alin. 1 și 2 Cod penal achitarea în temeiul art. 11 alin. 2 lit. a coroborat cu art. 10 lit. c din Codul de procedură penală, de asemenea, pentru infracțiunea prevăzută art. 291 Cod penal să se dispună achitarea inculpatului în baza acelorași texte de lege mai sus amintite. Solicită a se avea în vedere că declarațiile inculpatului date în cursul urmăririi penale se coroborează cu declarațiile martorului B C I, dar și cu celelalte declarații ale martorilor audiați în fața instanței de fond. Martorul audiat în fața instanței de fond, L Ș N a afirmat că inculpatul mai era însoțit de încă o persoană care se prezenta a fi Pi.. sau P.., căruia i-ar fi dat banii pentru taxa de primă înmatriculare. Nu a fost sigurul martor audiat în fața instanței de fond care a susținut această ipoteză. Dincolo de orice dubiu este și declarația martorei P D care așa cum se reține și în rechizitoriu învinuitul la acea vreme i-a prezentat o persoană M Ș și căruia i-a predat suma de bani pe care i-a dat-o soțul ei. Un alt martor, respectiv, S N C într-o primă fază sub temerea emoțiilor a declarat că nu i l-a prezentat pe M, iar apoi în fața procurorului a revenit și a declarat în conformitate cu cele reale că i l-a prezentat pe numitul M Ș și inculpatul i-ar fi dat suma de bani acestuia. De asemenea, B M A a afirmat că inculpatul i-a făcut cunoștință cu un anume Pi… sau P… la care urmau să ajungă banii pentru taxa de primă înmatriculare. Consideră că aceste depoziții ale martorilor audiați în fața instanței de fond demonstrează dincolo de orice dubiu că inculpatul S D M nu se face vinovat de săvârșirea infracțiunilor pentru care a fost trimis în judecată. Culpa sa ce poate fi reținută, dar care nu îmbracă conotație penală, este aceea că ar fi avut încredere în numitul M Ș care între timp nu a mai putut fi tras la răspundere penală întrucât a decedat.
Partea civilă Statul Român prin ANAF prin DGFP Brașov a criticat sentința deoarece aceasta s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 64461,03 lei reprezentând obligații fiscale de natura taxei de primă înmatriculare, pe care inculpatul avea obligația de a o plăti la bugetul consolidat al statului în perioada 27.02.2008 - 10.06.2008 potrivit Codului fiscal. Instanța a dispus instituirea sechestrului asigurător și ar fi trebuit să admită acțiunea civilă, așa cum a fost formulată. Se susține că în mod greșit instanța de fond a respins acțiunea civilă ca neîntemeiată. Se mai susține că în mod greșit instanța de fond nu s-a pronunțat asupra cererii părții civile de înscriere în cazierul fiscal al inculpatului faptele pentru care acesta a fost condamnat.
Analizând actele și lucrările dosarului curtea constată că recursurile declarate de Parchetul de pe lângă Judecătoria Zărnești, de partea civilă Statul Român prin ANAF, prin DGFP Brașov și de inculpatul S D sunt întemeiate, pentru următoarele motive.
Potrivit art. 317 Cod procedură penală obiectul judecății îl constituie fapta și persoana arătată în actul de sesizare a instanței.
În speță, actul de sesizare a instanței îl constituie rechizitoriul din data de 8.10.2010 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Brașov, prin care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului S M D, pentru săvârșirea infracțiunilor de falsificare de monedă și alte valori prevăzută de art. 282 alin. 1 teza finală Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal (11 acte materiale), înșelăciune prevăzută de art. 215 alin. 1 și 2 Cod penal (1 faptă) și înșelăciune prevăzută de art. 215 alin. 1 și 2 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal (11 acte materiale) cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal.
Din rechizitoriul menționat nu se poate stabili cu certitudine care este obiectul cauzei, respectiv care sunt faptele prevăzute de legea penală reținute în sarcina inculpatului, cu care a fost sesizată instanța de judecată.
Astfel, parchetul a reținut în actul de sesizare, în sarcina inculpatului, o faptă de înșelăciune, prevăzută de art. 215 alin. 1 și 2 Cod penal și 11 acte materiale, ale infracțiunii de înșelăciune, prevăzută de art. 215 alin. 1 și 2 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal. S-a reținut în actul de sesizare că infracțiunea de înșelăciune prevăzută de art. 215 alin. 1 și 2 Cod penal ar consta în fapta inculpatului S M D de a induce în eroare pe partea vătămată C D P, în data de 12.05.2008, determinându-l să achite taxa de primă înmatriculare pentru care inculpatul a folosit o chitanță falsă la SPCRPCIV Brașov, iar infracțiunea de înșelăciune, prevăzută de art. 215 alin. 1 și 2 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal (11 acte materiale) ar consta în prezentarea inculpatului în perioada 27.02.2008-10.06.2008 la sediul SPCRPCIV Brașov, cu actele necesare înmatriculării autoturismelor MAN, MERCEDES, AUDI, VOLKSVAGEN, CITROEN, BMV, LAND ROVER, VOLKSVAGEN PASSAT, OPEL VECTRA, ocazie cu care de asemenea inculpatul a prezentat chitanțe false de achitare a taxei de primă înmatriculare.
Se constată că faptele ce constituie elementul material al celor două infracțiuni de înșelăciune reținute în sarcina inculpatului, respectiv înșelăciune prevăzută de art. 215 alin. 1 și 2 Cod penal (1 faptă) și înșelăciune prevăzută de art. 215 alin. 1 și 2 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal (11 acte materiale), sunt identice. De altfel, instanța de fond a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor din cele două infracțiuni de înșelăciune, prevăzute de art.215 alin.1 și alin.2 Cod penal și de art.215 alin.1 și alin.2 Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal (11 acte materiale), într-o singură infracțiune de infracțiune, prevăzută de art.215 alin.1 și alin.2 Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal (11 acte materiale).
Instanța nu poate identifica însă toate actele materiale ale infracțiunii de înșelăciune, având în vedere că potrivit rechizitoriului ar trebui să fie în total 12 acte materiale de înșelăciune, iar potrivit instanței de fond s-au identificat doar 11 acte materiale de înșelăciune. De altfel, acesta este numărul total de acte materiale rezultate din adunarea tuturor autoturismelor înmatriculate de inculpatul S M D, prin folosirea de chitanțe false reprezentând taxa de primă înmatriculare (MAN, MERCEDES, AUDI, VOLKSWAGEN, CITROEN, BMV, LAND ROVER, VOLKSWAGEN PASSAT, OPEL VECTRA, PEUGEOT, VOLKSWAGWN GOLF).
Pe de altă parte, în recursul parchetului se solicită reținerea unui al 12-lea act material al infracțiunii de înșelăciune, săvârșită de inculpat în dauna Statului Român, prin ANAF. Se poate constata astfel că nu rezultă cu certitudine din actul de sesizare câte acte materiale ale infracțiunii de înșelăciune au fost reținute în sarcina inculpatului. De asemenea, nu s-a stabilit care sunt persoanele vătămate ale faptelor de înșelăciune, respectiv dacă acestea sunt proprietarii autoturismelor înmatriculate prin folosirea chitanțelor falsificate sau este doar Statul Român, prin ANAF. În rechizitoriu s-a reținut această calitate doar pentru Ministerul Finanțelor, prin ANAF și pentru C D P, proprietarul autoturismului marca LAND ROVER FREELANDER. Pentru ceilalți proprietari ai autoturismelor înmatriculate în aceeași modalitate de către inculpat s-a reținut doar calitatea de martori.
Pe de altă parte, instanța de fond a dispus confiscarea specială a sumelor încasate de inculpat de la proprietarii autoturismelor înmatriculate, reprezentând contravaloarea taxei de primă înmatriculare. Or, din moment ce acestea nu au fost întrebate în cursul urmăririi penale dacă au suferit vreo vătămare de pe urma infracțiunii și dacă se constituie părți civile în procesul penal, nu se poate dispune confiscarea specială a acestor sume fără a le afecta dreptul la repararea prejudiciului suferit. Acest aspect nu poate fi clarificat însă decât după ce organele de urmărire penală vor stabili în mod clar care sunt faptele de înșelăciune reținute în sarcina inculpatului, când s-a consumat fiecare act material și care sunt persoanele vătămate prin săvârșirea acestor fapte.
Aceste aspecte nu pot fi clarificate decât prin reluarea urmăririi penale, pentru stabilirea în mod clar a faptelor cu care se sesizează instanța de judecată. Aceasta presupune stabilirea fiecărui act material în parte, a datei când s-a săvârșit acesta (respectiv data inducerii în eroare a proprietarilor autoturismelor înmatriculate fraudulos sau data inducerii în eroare a angajaților SPCRPCIV Brașov) și a persoanelor vătămate prin faptele inculpatului (respectiv proprietarii autoturismelor înmatriculate fraudulos sau Statul Român, prin ANAF, prin DGFP Brașov.
Toate aceste aspecte sunt valabile și în ceea ce privește infracțiunile de fals și uz de fals reținute în sarcina inculpatului, respectiv cu privire la numărul actelor materiale ale acestor infracțiuni.
Deși nu este de natură să atragă în sine restituirea cauzei la parchet, lipsa unor pagini din rechizitoriu poate afecta sesizarea instanței, având în vedere că în rechizitoriu se descriu faptele ce fac obiectul judecății, iar citirea actului de sesizare este un moment procesual important al procesului penal. În speță, s-a constatat în recurs lipsa din actul de sesizare a faptelor descrise la punctele 6 și 7 din rechizitoriu, lipsă complinită în fața instanței de recurs, prin remiterea rechizitoriului în întregime.
Pentru toate aceste motive, curtea va admite recursurile declarate de Parchetul de pe lângă Judecătoria Zărnești, de partea civilă Statul Român prin ANAF, prin DGFP Brașov și de inculpatul S D împotriva sentinței penale nr. 187/22.10.2012 a Judecătoriei Zărnești, pronunțată în dosarul nr. 2947/338/2010, pe care o va casa în totalitate. Rejudecând, în temeiul art. 332 alin. 2 Cod procedură penală dispune restituirea cauzei la Parchetul de pe lângă Tribunalul Brașov, în vederea refacerii urmăririi penale.
În temeiul art. 192 alin. 3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de stat vor rămâne în sarcina acestuia.
| ← Reţinând în mod întemeiat varianta agravantă a tentativei... | Infracţiuni la legi speciale – Calitatea de subiect activ... → |
|---|
