Revocarea executarii pedepsei. Jurisprudență Revocare

Jurisprudenţă şi speţe de drept civil (II)

Tribunalul BOTOŞANI Decizie nr. 642 din data de 10.09.2015

Dosar nr. XX/222/2015 Revocarea executării pedepsei

R O M Â N I A

TRIBUNALUL BOTOȘANI

SECȚIA PENALĂ

Ședința publică din xx.xx.xxxx

PREȘEDINTE -

GREFIER -

Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Tribunalul Botoșani - reprezentat de:

PROCUROR -

DECIZIA PENALĂ NR. XXX

La ordine judecarea contestației formulate de Parchetul de pe lângă Judecătoria Dorohoi împotriva sentinței penale nr. XXX din xx.xx.xxxx, pronunțată în dosarul nr. XX/222/2015 al Judecătoriei Dorohoi.

La apelul nominal făcut în ședința publică, răspunde avocat din oficiu P. O. ce substituie pe avocat I. A. pentru intimatul P. I. R., avocat din oficiu U. L., ce substituie pe avocat P. M., pentru intimata P. A., avocat din oficiu P. O., ce substituie pe avocat A. A. pentru intimatul B. I. și avocat P. A., pentru intimatul D. C., în substituirea avocatului desemnat din oficiu M. M., lipsă fiind părțile.

Avocat P. O. arată că a fost contactat de intimatul P. I. R. care se află în drum spre instanță și durează câteva minute până să fie prezent.

Instanța dispune suspendarea ședinței de judecată pentru a da posibilitatea intimaților să fie prezenți, urmând să se rea cauză după ce aceștia vor se vor prezenta.

La a doua strigare a cauzei, la apelul făcut în ședința publică răspunde intimatul P. I. R., asistat de avocat P. O. ce substituie pe avocat desemnat din oficiu I. A., intimata P. A., asistată de avocat U. L., ce substituie pe avocat desemnat din oficiu P. M., intimatul B. I., asistat de avocat P. O., ce substituie pe avocat desemnat din oficiu A. A. și avocat P. A., pentru intimatul D. C., în substituirea avocatului desemnat din oficiu M. M., lipsă fiind intimatul D. C. și A.N.A.F. Autoritatea națională a Vămilor - Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale Iași.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, după care se constată depusă la dosar adresa nr. XXX.XXX din xx.xx.xxxx a Postului de Poliție Zvoriștea, județul Suceava, de înaintare a procesului-verbal de executare a mandatului de aducere din care rezultă că intimatul D. C. este plecat din localitate fără a se cunoaște adresa sau alte date de identificare.

Avocat U. L., pentru intimata P. A., depun e la dosar copia chitanței seria TS117 nr. XXX din xx.xx.xxxx emisă de Trezoreria Dorohoi, pentru suma de 60 lei și adeverința de venit nr. XXXXXXXXXX din xx.xx.xxxx emisă de Administrația Județeană a Finanțelor Publice Botoșani - Serviciul Fiscal Municipal Dorohoi.

Întrebată fiind, apărătoarea intimatei arată că aceasta a mai achita anterior trei sume de câte 50 lei, în total suma de 210 lei din prejudiciu plus cheltuielile judiciare.

Avocat P. O., pentru intimatul P. I. R. depune la dosar chitanța seria nr. TS117 nr. XXXXXXXX din xx.xx.xxxx, emisă de Trezoreria Dorohoi, pentru suma de 60 lei.

Întrebat fiind, apărătorul intimatului arată că acesta a achitat până în prezent suma de 700 lei plus cheltuielile judiciare.

Avocat P. O., pentru intimatul B. I. depune la dosar copia chitanțelor seria TS117 nr. XXXXXXXX din xx.xx.xxxx, emisă de Trezoreria Dorohoi, pentru suma de 100 lei; seria TS10 nr. XXXXXXX din xx.xx.xxxx din xx.xx.xxxx, emisă de Trezoreria Dorohoi, pentru suma de 50 lei; o chitanță emisă de Trezoreria Dorohoi, pentru suma de 20 lei și seria TS117 nr. XXXXXXXX din xx.xx.xxxx, emisă de Trezoreria Dorohoi, pentru suma de 20 lei și avizul de plată emis de Administrația Județeană a Finanțelor Publice Botoșani - Serviciul Fiscal Municipal Dorohoi.

Întrebat fiind, apărătorul intimatului arată că acesta a achitat până în prezent suma de 190 lei.

Instanța constată că potrivit dovezilor de la dosar, până la termenul de astăzi intimații au achitat suma de 1100 lei din despăgubirile civile la care au fost obligați.

Văzând că nu mai sunt cereri de formulat ori excepții de invocat, instanța constată cauza în stare de judecată și, acordă cuvântul asupra dezbaterilor.

Procurorul solicită admiterea contestației, desființarea sentinței primei instanțe, iar pe fond, în rejudecarea cauzei să se admită cererea de revocare a suspendării condiționate a executării pedepselor aplicate intimaților, cu motivarea că, în raport de datele concrete ale cauzei, respectiv faptul că aceștia au fost obligați în solidar la plata sumei de 42.889 lei, despăgubiri civile către A.N.A.V. - Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale Iași, însă cu rea-credință nu s-au achitat de aceste obligații.

Arată că intimații au făcut unele plăți modice, însă ulterior sesizării instanței cu prezenta cerere de revocare a suspendării condiționate a executării pedepsei.

Apreciind că în cauză este dată reaua-credință a intimaților și, față de motivele prezentate în scris, precum și cele prezentate oral în instanță, solicită admiterea contestației, desființarea sentinței primei instanțe și, în rejudecarea admiterea cererii și revocarea suspendării condiționate a executării pedepselor aplicate intimaților.

Avocat U. L., având cuvântul pentru intimata P. A., solicită respingerea contestației formulate de parchet, motivat de faptul că nu sunt date în cauză condițiile prevăzute de lege. Arată că aceasta nu are nici un venit, este casnică și are doi copii minori, iar soțul său, care este și el intimat în prezenta cauză, este taximetrist, neavând posibilități materiale.

Avocat P. A., având cuvântul pentru intimatul D. C., solicită respingerea contestației formulate de parchet, motivat de faptul că nu sunt îndeplinite condițiile pentru revocarea suspendării executării pedepsei, nu este dată reaua-credință a intimatului, care nu are nici măcar condiții minime de trai, având o situație grea în familie și mai mult, în cauză nu s-a împlinit termenul de încercare.

Avocat P. O., având cuvântul pentru intimatul P. I. R., solicită respingerea contestației formulate de parchet și menținerea soluției pronunțate de Judecătoria Dorohoi.

În motivare arată că, nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru revocarea suspendării executării pedepsei, că intimatul a dat dovadă de bună-credință achitând o parte din sumă potrivit înscrisurilor de la filele 23 - 29 dosar contestație și contravaloarea cheltuielilor de judecată așa cum rezultă din înscrisurile de la filele 41 - 48 dosar fond.

Așa cum rezultă din înscrisul de la fila 45 dosar fond, intimatul este angajat cu jumătate de normă realizând venituri mici din care trebuie să-și are în întreținere familia compusă din doi copii și soția sa și pe sine.

Consideră că prezenta cauză trebuie apreciată prin prisma prevederilor art. 84 din vechiul Cod penal, care impune dovada relei-credințe, lucru despre care nu se poate vorbi întrucât, intimații au făcut o serie de plăți, nu foarte mari, însă s-au interesat de prezenta cauză, fiind necesar să se țină seama și de posibilitățile reale ale acestora.

Mai arată că există și posibilitatea recuperării debitelor să se facă pe calea unei acțiuni civile.

Avocat P. O., având cuvântul pentru intimatul B. I., solicită respingerea contestației și menținerea sentinței primei instanțe. Și acesta a depus la dosarul cauzei o serie de înscrisuri prin care face dovada bunei-credințe, as intenției sale reale de a acoperi prejudiciu. Mai solicită să se aibă în vedere și contextul socio-economic actual, în care posibilitățile de angajarea de plată a sumei sunt minime, depunând eforturi în limita posibilităților lor de a achita acest prejudiciu.

Intimatul P. I. R., având personal cuvântul, solicită respingerea contestației și menținerea sentinței primei instanțe, angajându-se să plătească în continuarea suma la care a fost obligat.

Intimata P. A., având personal cuvântul, solicită respingerea contestației și menținerea soluției primei instanțe, arătând că va plăti în continuare.

Intimatul B. I., având personal cuvântul, solicită respingerea contestației și menținerea sentinței contestate, urmând să plătească.

Deliberând,

T R I B U N A L U L,

Asupra contestației de față;

Examinând actele și lucrările dosarului, se reține că prin sentința penală nr. XXX din xx.xx.xxxx a Judecătoriei Dorohoi, a fost respinsă cererea, formulată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Dorohoi, cu sediul în Dorohoi, str. Poștei nr. 2, jud. Botoșani, de revocare a suspendării condiționate a pedepselor aplicate prin sentința penală nr. XXX din xx.xx.xxxx a Judecătoriei Dorohoi, așa cum a fost modificată prin decizia penală nr. XXXX din xx.xx.xxxx a Curții de Apel Suceava, condamnaților:

1. P. I. R., fiul lui G. și E., născut la data de xx.xx.xxxx în localitatea Pomârla, domiciliul în sat Racovăț, com. Pomârla, județul Botoșani, CNP: XXXXXXXXX, studii 10 clase, cetățenia română, ocupația conducător auto, starea civilă căsătorit;

2. P. A., fiica lui V. și A., născută la data de xx.xx.xxxx în localitatea Dorohoi, domiciliul în sat Racovăț, com. Pomârla, județul Botoșani, CNP: XXXXXXXXXXXXX, studii 8 clase, cetățenia română, fără ocupație, starea civilă căsătorită,

3. B. I., fiul lui I. și M., născut la data de xx.xx.xxxx în localitatea Pomârla, domiciliul în sat Livada, com. Grebănu, jud. Buzău, și fără forme legale în sat Racovăț, com. Pomârla, județul Botoșani, CNP: XXXXXXXXXXXXX, studii 10 clase, cetățenia română, fără ocupație, starea civilă căsătorit,

4. D. C., fiul lui N. și E., născut la data de xx.xx.xxxx în localitatea Suceava, domiciliul în sat/com. Zvoriștea, jud. Suceava, CNP: XXXXXXXXXXXXX, studii 12 clase, cetățenia română, fără ocupație, starea civilă căsătorit, ca neîntemeiată.

Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut că prin cererea înregistrată la această instanță cu nr. XX/222/2015 din xx.xx.xxxx, Parchetul de pe lângă Judecătoria Dorohoi a solicitat instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să revoce suspendarea condiționată a executării pedepselor cu închisoarea aplicate inculpaților:

P. I. R. - fiul lui Gheorghe și E., născut la data de xx.xx.xxxx în comuna Pomârla, jud. Botoșani, cu domiciliu în sat Racovăț, com. Pomârla, jud. Botoșani, CNP XXXXXXXXXXXXX;

P. A. - fiica lui Vasile și Aurica, născut la data de xx.xx.xxxx în mun. Dorohoi, jud. Botoșani, cu domiciliu în sat Racovăț, comuna Pomârla, jud. Botoșani, CNP XXXXXXXXXXXXX ;

B. I. - fiul lui I. și M., născut la data de xx.xx.xxxx în comuna Pomârla, jud. Botoșani, cu domiciliu în sat Livada, com. Grebanu, jud. Buzău, f.f.l. în sat Racovăț, com. Pomârla, jud. Botoșani, CNP XXXXXXXXXXXXX și

D. C. - fiul lui N. și E., născut la data de xx.xx.xxxx în mun. Suceava, jud. Suceava, cu domiciliu în sat /com. Zvoriștea, jud. Suceava, CNP XXXXXXXXXXXXX, motivat de neîndeplinirea cu rea-credință a obligațiilor civile stabilite în sarcina acestora de instanța de fond și de cea de recurs în dosarul penal nr. XXXX/222/2012 al Judecătoriei Dorohoi.

În drept s-au invocat disp. art. 84 Cod penal din 1969.

Intimații, prezenți în instanță, au arătat că nu au disponibilități bănești pentru a achita întreaga sumă în acest moment, ci doar în tranșe lunare.

S-a atașat dosarul nr. XXXX/222/2012 al Judecătoriei Dorohoi.

Examinând actele și lucrările dosarului, instanța a reținut că prin sentința penală de mai sus inculpații P. I. R., P. A. și B. I. au fost condamnați la 2 pedepse de 1 an și 2 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 270 alin.1 raportat la art. 274 din Legea 86/2006 cu aplicarea art. 320 1 C.proc. pen. anterior și art. 74 lit. a și c C.pen. 69, respectiv 1 an și 2 luni pentru270 alin.3 raportat la art. 274 din Legea 86/2006 cu aplicarea art. 320 1 C.proc. pen. anterior și art. 74 lit. a și c C.pen. 69, ambele cu aplic. art. 33 lit.a C.pen. 69, urmând ca inculpații să execute în final 1 an și 2 luni cu suspendare condiționată potrivit art. 81 C.pen. 69 pentru o perioadă de 3 ani și 2 luni reprezentând termen de încercare.

Inculpatul D. C. a fost condamnat la 2 pedepse de 1an și 8 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 26 C.pen. 69 rap. la art. 270 alin.1 raportat la art. 274 din Legea 86/2006 cu aplicarea art. 320 1 C.proc. pen. anterior și art. 74 lit. a și c C.pen. 69, și la două pedepse de 1 an închisoare pentru 26 C.pen. 69 rap. la art. 270 alin.3 raportat la art. 274 din Legea 86/2006 cu aplicarea art. 320 1 C.proc. pen. anterior și art. 74 lit. a și c C.pen. 69, toate cu aplic. art. 33 lit.a C.pen. 69, urmând ca inculpatul să execute în final 1 an și 8 luni cu suspendare condiționată potrivit art. 81 C.pen. 69 pentru o perioadă de 3 ani și 8 luni reprezentând termen de încercare.

De asemenea, prin aceeași sentință, instanța a obligat inculpații în solidar la plata sumei de 42.889 lei cu titlu de despăgubiri civile către Autoritatea Națională a Vămilor- Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale Iași.

Sentința a fost modificată prin Decizia Penală nr. XXXX din xx.xx.xxxx a Curții de Apel Suceava prin aceea că a dispus schimbarea încadrării juridice și condamnarea inculpaților doar pentru săvârșirea unei singure infracțiuni, respectiv cea prev. de art. 26 C.pen. 69 rap. la art. 270 alin.3 și art. 274 din Legea 86/2006 cu aplic. art. 320 1 C.proc. pen. anterior și art. 74 lit. a și c C.pen. 69 la pedeapsa de 1 an închisoare cu suspendare condiționată potrivit art. 81 C.pen. 69 față de inculpatul D. C. și respectiv 270 alin.3 raportat la art. 274 din Legea 86/2006 cu aplicarea art. 320 1 C.proc. pen. anterior și art. 74 lit. a și c C.pen. 69 la pedeapsa de 1 an și 2 luni închisoare cu suspendare condiționată potrivit art. 81 C.pen. 69 față de ceilalți trei inculpați.

Prin adresa nr. XXXXXXX din xx.xx.xxxx a S.P.F. Dorohoi, s-a solicitat să se comunice de către D.R.A.O.V. Iași dacă inculpații au achitat prejudiciul reținut în sarcina lor.

La data de xx.xx.xxxx, D.R.A.O.V. Iași a comunicat faptul că prejudiciul de 42.889 lei nu a fost achitat, iar debitul este înregistrat la Biroul Vamal de Frontieră Siret.

Potrivit art. 84 Cod penal din 1969, dacă până la expirarea termenului de încercare condamnatul nu a îndeplinit obligațiile civile stabilite prin hotărârea de condamnare, instanța dispune revocarea suspendării executării pedepsei afară de cazul când cel condamnat dovedește că nu a avut putința de a îndeplini acele obligații.

Analizând acest text de lege, instanța a constatat că sancțiunea revocării poate interveni doar dacă la împlinirea termenului de încercare inculpatul nu și-a îndeplinit obligațiile civile stabilite prin hotărârea de condamnare, deși avea posibilitatea de a le îndeplini.

Faptul că potrivit deciziei I.C.C.J. nr. 14 din 17 octombrie 2011, sesizarea instanței în vederea revocării suspendării condiționate trebuie făcută înainte de împlinirea termenului de încercare, nu poate fi interpretată în sensul că această cerere poate fi și soluționată în sensul revocării suspendării condiționate, mai înainte de expirarea termenului de încercare.

Cum în speța de față, termenul de încercare de 3 ani pentru intimatul D. C. și 3 ani și 2 luni pentru ceilalți trei intimați, calculate de la data de xx.xx.xxxx, nu s-au împlinit, instanța apreciază că cererea de revocare a suspendării condiționată a executării pedepsei formulată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Dorohoi, este neîntemeiată, urmând să o respingă ca atare.

În baza art. 275 alin. 3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de stat au rămas în sarcina acestuia.

Împotriva acestei sentințe a declarat contestație Parchetul de pe lângă Judecătoria Dorohoi, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, solicitând admiterea contestației, desființarea sentinței, iar în rejudecarea, cu revocarea beneficiului suspendării condiționate a executării pedepselor principale cât și a celor accesorii dispuse prin sentința de condamnare, așa cum a fost ea modificată prin decizia Curții de Apel Suceava, întrucât, în realitate inculpații cu rea-credință nu s-au achitat de obligațiile ce le-au revenit conform hotărârilor de condamnare, rămânând în pasivitate de la condamnare și până în prezent; aceștia nu au fost în imposibilitate de plată nici în fapt și nici cu luarea în considerație a situației lor personale, nu au încercat să se încadreze în muncă, sentința de condamnare instituind în sarcina intimaților în egală măsură, atât obligații de natură penală cât și obligații de natură civilă, iar neîndeplinirea oricăreia dintre aceste obligații, are ca urmare a constatării ineficienței procesului penal desfășurat împotriva acestora.

S-a mai apreciat că în realitate intimații se dovedesc de rea-credință, față de neplata obligațiilor civile, pe care le-au ignorat cu desăvârșire, comportându-se ca și când nici nu ar fi fost obligați vreodată la plata acestor daune printr-o hotărâre judecătorească definitivă.

Contestația formulată, sub aspectul motivelor invocate, se dovedește a fi neîntemeiată, urmând să fie respinsă ca atare, în aplicarea art. 4251 alin. 7 pct. 1 lit. b Cod procedură penală, în considerarea celor ce vor urma.

Conform dosarului de fond anexat și conținutului sentinței contestate, intimatul D. C. a fost condamnat la pedeapsa de 1 an închisoare, cât și la niște pedepse accesorii, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei, pe o durată de trei ani, termen care începe să curgă la data de xx.xx.xxxx, când a rămas definitivă hotărârea de condamnare, prin decizia, Curții de Apel Suceava și urmează să se epuizeze la data de xx.xx.xxxx.

Prin aceeași hotărâre, ceilalți trei intimați au fost condamnați la câte o pedeapsă de 1 an și 2 luni închisoare, cât și la niște pedepse accesorii, cu suspendarea condiționată a executării acestora, pe câte o perioadă de 3 ani și 2 luni, termene care încep să curgă la data de la data de xx.xx.xxxx, când a rămas definitivă hotărârea de condamnare, prin decizia, Curții de Apel Suceava și urmează să se epuizeze la data de xx.xx.xxxx.

În cadrul acestor intervale, la data de xx.xx.xxxx, deci înainte de epuizarea acestor termene de încercare cu perioade relativ lungi, Parchetul de pe lângă Judecătoria Dorohoi, a solicitat ca, în temeiul art. 84 Cod penal 1969, aplicabil în cauză după abrogarea sa din 1 februarie 2014, prin efectul aplicării legii penale mai favorabile și al art. 15 din Legea nr. 187/2012, să se dispună revocarea suspendării condiționate al ambelor categorii de pedepse întrucât condamnații nu s-a achitat de obligațiile civile stabilite prin sentință, iar prima instanță a respins cererea, întrucât nu este dată reaua-credință a condamnaților în ceea ce privește neachitarea până în prezent a daunelor, iar mai mult, în cauză, revocarea suspendărilor condiționate ale executării pedepselor nu poate fi dispusă înainte de epuizarea termenului de încercare, în conformitate și du Decizia de recurs în interesul Legii nr. 14/17.10.2011 a Înalte Curți de Casație și Justiție, care trebuie interpretată ca atare și nu în alt sens.

Parchetul nu a fost de acord cu aceste concluzii ale primei instanțe, formulând actuala contestație sub aspectul motivelor sus-arătate, iar actuala instanță apreciază că punctele de vedere exprimate în contestație sunt neîntemeiate, atât în drept cât și în fapt.

În cadrul situației de drept aplicabilă în cauză, instanța reține că, potrivit art. 81 - 84 Cod penal 1969, pe lângă revocarea obligatorie a suspendării executării pedepsei, în cazul săvârșirii unei noi infracțiuni, legea prevede și o revocare facultativă, în cazul în care condamnatul nu și-a îndeplinit, în decursul termenului de încercare, obligațiile civile, stabilite prin hotărârea de condamnare.

Potrivit art. 84 Cod penal 1969, instanța poate dispune revocarea suspendării executării pedepsei, dacă constată că cel condamnat nu și-a îndeplinit obligațiile civile. Dacă se dovedește însă că acesta a fost în imposibilitatea de a-și îndeplini obligațiile, revocarea nu poate fi dispusă.

Această posibilitate acordată instanței de judecată, de a revoca suspendarea executării, pentru unicul motiv că cel condamnat n-a reparat pagubele pricinuite prin infracțiunea săvârșită, are la bază ideea că neîndeplinirea, cu rea-credință de către condamnat, în decursul termenului de încercare, a obligațiilor civile stabilite prin hotărârea de condamnare, constituie un indiciu că infractorul nu manifestă dorința de a se îndrepta, dorință care, trebuie să se manifeste și prin repararea pagubelor pricinuite altora prin infracțiunea săvârșită, această repararea relevând regretarea sinceră a faptei și hotărârea de a șterge, pe cât posibil, urmele sale.

Reaua-credință este prezumată de lege, așa încât instanța nu are obligația de a o stabili, revenind celui condamnat sarcina de a dovedi că nu a avut putința de a-și îndeplini obligațiile, iar instanța, apreciind temeinicia probelor de la dosar va decide asupra existenței sau inexistenței relei-credințe. Dacă probele sunt recunoscute ca temeinice, instanța nu mai poate revoca suspendarea executării pedepsei.

Pe lângă aceste prevederi legale și de practică judiciară, tot în cadrul situației de drept aplicabilă în cauză,l instanța reține că trebuie avută în vedere la soluționarea prezentei contestații și Decizia penală nr. 14 din 17 octombrie 2011 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, pronunțată cu ocazia judecării unui recurs în interesul legii, decizie care a fost obligatorie pentru instanțe conform art. 4155 alin. 4 din vechiul Cod de procedură penală și este obligatorie în prezent, conform art. 474 alin. 4 din actualul Cod de procedură penală.

Potrivit acestei decizii s-a stabilit faptul că în interpretarea si aplicarea unitară a dispozițiilor art. 447 alin. 2 din vechiulCod de procedură penală raportat la art. 84 și art.864 din Codul penal 1969, sesizarea instanței în vederea revocării suspendării condiționate a executării pedepsei sau a suspendării executării pedepsei sub supraveghere, în cazul neîndeplinirii de către condamnat a obligațiilor civile stabilite prin hotărârea de condamnare, trebuie făcută înainte de expirarea termenului de încercare, indiferent dacă judecarea cauzei are loc anterior sau ulterior expirării acestui termen.

Pentru a se pronunța aș, Înalta Curte de casaței și Justiție a reținut faptzul că soluțiile pronunțate de instanțele judecătorești din România în această materie sunt diferite, tebuind a fi unificată practica judiciată, reținân du-se în acest sens următoarele:

Într-o primă ipoteză, instanțele, sesizate înăuntrul termenului de încercare cu cererea de revocare a suspendării executării pedepsei sub supraveghere sau a suspendării condiționate a executării pedepsei, în cazul neîndeplinirii de către condamnat a obligațiilor civile:

- au admis cererea dacă s-a dovedit reaua-credință a condamnatului în neexecutarea obligațiilor civile, indiferent dacă cererea a fost soluționată după împlinirea termenului de încercare; s-a reținut, potrivit acestei orientări, că procurorul sau partea interesată are posibilitatea de a cere oricând, pe parcursul termenului de încercare, revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere sau a suspendării condiționate a executării pedepsei, în cazul neîndeplinirii de către condamnat a obligațiilor civile;

- au respins cererea, ca neîntemeiată, dacă nu s-a dovedit reaua-credință a condamnatului în neexecutarea obligațiilor civile;

- au respins, ca prematur introdusă sau ca neîntemeiată, cererea, cu motivarea că aceasta poate fi formulată numai după expirarea termenului de încercare, întrucât până la acel moment condamnatul are posibilitatea executării obligațiilor civile;

- au respins cererea ca urmare a constatării intervenirii reabilitării de drept a condamnatului pe parcursul judecării cauzei.

Într-o a doua ipoteză, instanțele, sesizate după expirarea termenului de încercare cu cererea de revocare a suspendării executării pedepsei sub supraveghere sau a suspendării condiționate a executării pedepsei, în cazul neîndeplinirii de către condamnat a obligațiilor civile:

- au respins cererea de revocare, ca tardivă sau neîntemeiată, cu motivarea că, potrivit art. 84 din Codul penal, partea civilă are dreptul de a obține recuperarea debitului stabilit prin hotărârea de condamnare și este îndreptățită să solicite revocarea suspendării executării numai pe durata termenului de încercare, până la împlinirea acestuia, ulterior acestui moment intervenind reabilitarea de drept a condamnatului, astfel că nu mai poate opera revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere sau a suspendării condiționate a executării pedepsei, în cazul neîndeplinirii de către condamnat a obligațiilor civile;

- au admis cererea de revocare, reținând ca o condiție esențială a promovării cererii tocmai împlinirea termenului de încercare, moment până la care condamnatul are posibilitatea să execute obligațiile civile stabilite prin hotărârea de condamnare, partea civilă neavând dreptul să ceară revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere sau a suspendării condiționate a executării pedepsei până la acel moment.

Decizia a unificat așadar practica judiciară divergentă sus-arătată, statuând prin dispozitiv asupra modului și termenului de sesizare al instanței în vederea revocării suspendării condiționate, cât și a suspendării sub supraveghere a pedepselor, iar în considerente a arătat și alte aspecte ale acestor revăcări, în sensul celor ce urmează.

A reținut curtea că, după cum rezultă din interpretarea dispozițiilor art. 81 și 861 din Codul penal 1969, că în situația în care sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 81 alin. 1 și 2, respectiv art. 861 alin. 1 și 2 din Codul penal 1969, instanța poate dispune suspendarea condiționată sau sub supraveghere a executării pedepsei pe durata unui termen de încercare, suspendarea executării pedepsei neatrăgând, potrivit art. 81 alin. 5 din Codul penal, la care face referire și art. 861 alin. 4 din Codul penal, suspendarea măsurilor de siguranță sau a obligațiilor civile prevăzute în hotărârea de condamnare.

Potrivit art. 447 alin. 2 din vechiul Cod de procedură penală, dacă până la expirarea termenului de încercare nu au fost respectate obligațiile civile prevăzute de art. 84 din Codul penal 1969 sau cele prevăzute de art. 864 din Codul penal 1969, partea interesată sau procurorul sesizează instanța care a pronunțat în prima instanță suspendarea, în vederea revocării suspendării executării pedepsei.

Totodată, conform dispozițiilor art. 84 din Codul penal (la care face trimitere și art. 864 alin. 1 din Codul penal), dacă până la expirarea termenului de încercare condamnatul nu a îndeplinit obligațiile civile stabilite prin hotărârea de condamnare, instanța dispune revocarea suspendării executării pedepsei, în afară de cazul când cel condamnat dovedește că nu a avut putința de a îndeplini acele obligații.

Curtea a constatat, de asemenea, că, potrivit art. 86 și 866 din Codul penal 1969, dacă în cursul termenului de încercare condamnatul nu a săvârșit din nou o infracțiune și nici nu s-a pronunțat revocarea suspendării executării pedepsei, el este reabilitat de drept. Se impune totodată a se observa că potrivit art. 83 alin. 1 și 2 din Codul penal (la care face trimitere și art. 864 din Codul penal), în situația în care în cursul termenului de încercare condamnatul a săvârșit o nouă infracțiune, descoperită înăuntrul acestui termen, se dispune revocarea suspendării executării chiar dacă pentru noua infracțiune comisă condamnarea definitivă se pronunță ulterior împlinirii termenului de încercare.

Interpretând prin coroborare normele anterior menționate, curtea a constatat că cererea de revocare a suspendării executării pedepsei sub supraveghere sau a suspendării condiționate a executării pedepsei, în cazul neîndeplinirii de către condamnat a obligațiilor civile, poate fi introdusă doar anterior împlinirii termenului de încercare, deoarece, ulterior acestui moment, intervine reabilitarea de drept a condamnatului, o concluzie contrară echivalând cu nerespectarea dispozițiilor art. 86 și 866 din Codul penal, dar și a art. 81 alin. 5 și art. 861 alin. 4 din Codul penal.

Se reține astfel că cererea de revocare trebuie introdusă la un moment care poate să evidențieze intenția condamnatului de a se sustrage de la executarea obligațiilor civile, respectiv să demonstreze reaua-credință a acestuia, deoarece, din interpretarea per a contrario a art. 84 teza finală din Codul penal reiese că revocarea suspendării executării pedepsei nu se poate dispune dacă persoana condamnată dovedește că neîndeplinirea obligațiilor civile stabilite prin hotărârea de condamnare nu s-a datorat relei sale credințe.

Curtea a reținută că, opinia potrivit căreia cererea de revocare a suspendării formulată în cursul termenului de încercare ar fi prematură, întrucât până la acest moment condamnatul își poate executa obligațiile, nu poate fi primită deoarece ar însemna că persoana condamnată ar beneficia de un termen de grație pentru executarea acestora egal cu termenul de încercare. Acest lucru ar echivala cu recunoașterea unui drept neprevăzut de lege și ar face ineficiente dispozițiile cuprinse în art. 81 alin. 5 și art. 861 alin. 4 din Codul penal, potrivit cărora suspendarea executării pedepsei nu atrage suspendarea măsurilor de siguranță și a obligațiilor civile prevăzute în hotărârea de condamnare.

În sfârșit, curtea a statuat că în ceea ce privește momentul la care instanța, sesizată cu soluționarea cererii de revocare anterior expirării termenului de încercare, poate dispune revocarea suspendării executării pedepsei, acesta se poate situa fie înainte de împlinirea termenului de încercare, fie după, câtă vreme legiuitorul nu prevede că revocarea trebuie pronunțată înăuntrul termenului.

Curtea a concluzionat că judecarea cauzei poate avea loc și ulterior expirării termenului de încercare, dar după ce în prealabil cererea a fost introdusă înainte de expirarea acestui termen, concluzie susținută și de împrejurarea că legea penală, în ceea ce privește un alt caz de revocare a suspendării executării pedepsei - pentru comiterea unei noi infracțiuni în cursul termenului de încercare, infracțiune descoperită în acest termen - a prevăzut expres în cuprinsul art. 83 alin. 1 și art. 864 alin. 1 din Codul penal că revocarea suspendării executării pedepsei se dispune chiar dacă rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare pentru noua infracțiune săvârșită este ulterioară împlinirii termenului de încercare. Aceeași concluzie, în sensul că soluționarea cererii de revocare și dispunerea revocării sunt posibile și după expirarea termenului de încercare, reiese și din interpretarea art. 86 și 866 din Codul penal, care prevăd drept condiție a reabilitării de drept absența unei revocări dispuse potrivit art. 83, art. 84 sau 864 din Codul penal, fără a distinge cu privire la momentul când revocarea trebuie să intervină, o asemenea distincție nefiind reglementată nici de dispozițiile art. 84 din Codul penal.

Comparând situația de fapt dedusă judecății, cu situația drept sus-arătată, cât și cu punctele de vedere exprimate de către parchet în actuala cauză, rezultă că potrivit legii și practicii judiciare, trebuie să se facă dovada în cauză pentru ca cererea de revocare să fie respinsă a faptului că cel condamnat a fost în imposibilitate de a-și îndeplini obligațiile, situație care este dată în cauză, întrucât în mod real condamnații sunt în această situație, atât din punct de vedere al stării lor materiale cât și de familie, ei achitând până în prezent doar o parte din suma totală la care au fost obligați în solidar de 42.889 lei, adică doar 1.100 lei așa cum s-a arătat astăzi în instanță prin concluzii.

De asemenea, trebuie să se facă dovada că neachitarea nu s-a datorat relei-credințe a intimaților pentru neachitarea obligațiilor, situație care de asemenea nu este dată în cauză, întrucât instanța nu are elemente din care să deducă că cei condamnați au fost de rea credință, reaua-credință însemnând potrivit legii, o situație echivalentă cu intenția directă sau indirectă, care presupune o activitate de incorectitudine, o atitudine a unei persoane care săvârșește un fapt sau un act contrar legii sau celorlalte norme de conviețuire socială, pe deplin conștientă, de caracterul ilicit al conduitei sale.

În sfârșit, instanța reține că pentru admisibilitatea unei asemenea cereri trebuie să se aibă în vedere recursul în interesul legii sus-arătat și conținutul deciziei Înaltei Curți de Casație și Justiție, care a statuat în această materie, conținut din cadrul căruia se deduce faptul că, cererea de revocare trebuie făcută până la epuizarea termenului de încercare, care în speță sunt: xx.xx.xxxx și respectiv xx.xx.xxxx, judecarea cauzei poate avea loc atât anterior, cât și ulterior împlinirii acestui termen, cu condiția introducerii cererii anterior împlinirii acestui termen, iar datorită faptului că starea materială a unei persoane, asociată cu reaua-credință a acestuia, cât și cu situația personală a condamnatului sunt situații aleatorii, poate fi dedus faptul că pot exista mai multe cereri de revocare în timp,care să analizeze aceste criterii la un moment dat.

Cum în cauză, potrivit probelor de la dosar, neachitarea obligațiilor civile se datorează stării materiale a condamnaților; cum nu există reaua-credință a acestora, iar neachitarea obligațiilor se datorează și situației personale a condamnaților, instanța reține că în mod corect prima instanță a respins cererea, deducându-se, potrivit celor de mai sus, faptul că până la epuizarea termenului de încercarea, această cerere poate fi reînnoită, în funcției de schimbarea criteriilor care stau la baza revocărilor, iar nu în ultimul rând, pentru satisfacerea pretențiilor părții vătămate, aceasta a putut și poate și în viitor să parcurgă o procedură de executare silită a sentinței de condamnare, potrivit legii civile.

Cum din analiză, nu rezultă elemente de nelegalitate ale sentinței, actuala contestație urmează să fie respinsă, ca atare, iar faptul că intimatul D. C. nu a dovedit la rândul său că a achitat vreo sumă de bani, iar în cauză nici nu s-a prezentat în instanță, nu poate să ducă prin el însuși la revocarea suspendării pentru rea-credință, întrucât s-ar crea o situație inechitabilă între cei patru inculpați care sunt obligați în mod solidar la plata întregii sume sus-arătate.

Văzând și art. 272 și următoarele Cod procedură penală,

Pentru aceste motive,

În numele legii,

D E C I D E:

Respinge, ca nefondată, contestația formulată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Dorohoi împotriva sentinței penale nr. XXX din xx.xx.xxxx, pronunțată în dosarul nr. XX/222/2015 al Judecătoriei Dorohoi, pe care o menține.

Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Sumele de câte 130 lei, reprezentând contravaloare onorariu avocat oficiu, pentru intimații P. R. I., P. A., B. I. și D. C., se vor achita Baroul de Avocați Botoșani din fondurile Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică din xx.xx.xxxx.

PREȘEDINTE, GREFIER,

← Contestatie constatarea legalitatii sesizarii instantei -...  Revocarea executarii pedepsei sub supraveghere. Jurisprudență... →

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Revocarea executarii pedepsei. Jurisprudență Revocare