Revocarea unui titlu de proprietate emis în baza legilor fondului funciar
| Comentarii |
|
- Legea nr. 18/1991
Pentru revocarea unui titlu de proprietate de către comisia judeţeană este necesară îndeplinirea a trei condiţii cumulative, respectiv: eliberarea acelui titlu în mod abuziv unei alte persoane decât fostul proprietar al terenului, sau moştenitorul acestuia, după caz; fostul proprietar să deţină la momentul eliberării titlului de proprietate atât o adeverinţă de proprietate precum şi posesia terenului; terenurile să nu fi intrat în circuitul civil.
(Secţia civilă, decizia nr. 272/R/2009, nepublicată)
Prin sentinţa civilă nr. 1218 din 04.03.2009 pronunţată de Judecătoria Bistriţa s-a respins excepţia autorităţii de lucru judecat invocată de pârâta C.L., prin întâmpinare, ca neîntemeiată.
împotriva acestei sentinţe au formulat recurs reclamanţii M.M., M.I., M.A.R., M.A.
Examinând hotărârea atacată prin prisma criticilor formulate de reclamanţii recurenţi, tribunalul constată că recursul este nefondat.
Atât solicitarea principală cât şi cea subsidiară a reclamanţilor au fost respinse în mod judicios de către prima instanţă.
Potrivit prevederilor art. 27 alin. 22din Legea nr. 18/1991 republicată, în cazurile în care s-au emis titluri de proprietate în mod abuziv altor persoane decât foştii proprietari, iar aceştia deţineau la acel moment adeverinţe de proprietate şi aveau posesia terenului, comisiile de fond funciar vor revoca titlurile emise cu încălcarea legii, dacă acestea nu au intrat în circuitul civil.
Prin urmare, pentru revocarea unui titlu de proprietate de către comisia judeţeană este necesară îndeplinirea a trei condiţii cumulative, respectiv: eliberarea acelui titlu în mod abuziv unei alte persoane decât fostul proprietar al terenului, sau moştenitorul acestuia, după caz; fostul proprietar să deţină la momentul eliberării titlului de proprietate atât o adeverinţă de proprietate precum şi posesia terenului; terenurile să nu fi intrat în circuitul civil.
în speţă nu sunt întrunite aceste condiţii, pretenţia reclamanţilor de obligare a pârâtei Comisia judeţeană Bistriţa-Năsăud la revocarea TP nr. 8662/1997 fiind neîntemeiată.
Astfel, titlul în discuţie nu a fost emis în favoarea altei persoane decât fostul proprietar sau moştenitorul acestuia, ci el a fost eliberat chiar în favoarea unuia dintre moştenitorii fostului proprietar M.P. Mai mult, la data eliberării titlului de proprietate, reclamanţii nu deţineau nici adeverinţe de proprietate şi nici posesia terenurilor cuprinse în titlul de proprietate atacat.
Nefiind îndeplinite în mod cert primele două condiţii, ele fiind cumulative, cum am arătat, împrejurarea că terenurile cuprinse în TP nr. 8662/1997 au intrat sau nu în circuitul civil, contestată de către reclamanţi, nu mai prezintă relevanţă, revocarea titlului de către comisia judeţeană fiind oricum imposibilă.
Petitul subsidiar al cererii, deşi a fost formulat ambiguu, este cert că vizează soluţionarea şi înaintarea cererii reclamanţilor către Comisia judeţeană Bistriţa-Năsăud,
în sensul de a fi incluşi şi reclamanţii, alături de pârâta C.L. în titlul de proprietate mentionat mai sus.
In cuprinsul motivelor de recurs s-a încercat schimbarea înţelesului acestui petit, arătându-se că în realitate reclamanţii au dorit soluţionarea cererii de reconstituire în ceea ce priveşte terenurile ce au aparţinut defunctului M.P., necuprinse în TP 8662, respectiv diferenţa dintre suprafaţa de 13,10 ha ce a aparţinut defunctului şi suprafaţa de 3,1996 ha, reconstituită în favoarea pârâtei C.L.
în motivarea acţiunii introductive, reclamanţii au arătat expres că solicită „modificarea titlului de proprietate în conformitate cu dispoziţiile art. 58 din Legea nr. 18/1991 în sensul includerii în acest titlu şi a subsemnaţilor”.
Aşa cum a reţinut şi prima instanţă, defunctul M P. a deţinut suprafaţa totală de 13,10 ha pe raza mun. Bistriţa.
Din această suprafaţă porţiunea de 78391 mp, înscrisă în CF nr. 3141 Bistriţa, nr. top. 5555/5, a fost intabulată în favoarea moştenitorilor defunctului M.P., în baza sentinţei civile nr. 758/1990, pronunţată de Judecătoria Bistriţa în dosar civil nr. 984/1990, ataşat, rămasă definitivă prin decizia civilă nr. 440/1990 pronunţată de Tribunalul Bistriţa-Năsăud în dosarul nr. 380/1990.
în această din urmă decizie, s-a statuat în mod irevocabil că această suprafaţă de teren nu a fost preluată nici la stat şi nici la CAP, reţinându-se că defuncţii M.P. şi soţia M. nu au avut niciodată calitatea de membru cooperator. Prin urmare, susţinerile recurenţilor cu privire la lipsa probelor referitoare la inaplicabilitatea prevederilor legii fondului funciar referitor la această suprafaţă, sunt nefondate.
Ulterior, prin sentinţa civilă nr. 898/1992 a Judecătoriei Bistriţa, pronunţată în dosarul civil nr. 3493/1990, ataşat, s-a partajat terenul din CF (...) Bistriţa, consta-tându-se totodată că suprafaţa reală a nr. top. 5555/5 este de 89.191 mp, fiind rectificată înscrierea în cartea funciară în acest sens.
Aşa fiind, este fără niciun dubiu şi stabilit prin hotărâri judecătoreşti irevocabile faptul că suprafaţa de 89.191 mp, din totalul terenului deţinut de către defunctul M.P. nu a fost în patrimoniul fostului CAP şi în consecinţă nu face obiectul legii reparatorii.
O altă porţiune din suprafaţa de 13,10 ha, respectiv 9205 mp, a fost reconstituită în favoarea lui M.D., moştenitor al defunctului M.P., potrivit titlului de proprietate nr. 8660/1997.
Prin urmare, din întreg terenul ce a aparţinut defunctului M.P. a rămas doar suprafaţa de 32604 mp (în realitate 31996 mp), care a fost reconstituită în întregime în favoarea pârâtei C.L., ca moştenitoare a fostului proprietar potrivit titlului de proprietate în litigiu.
Reclamanţii din prezenta cauză au formulat o acţiune în anularea titlului de proprietate nr. 8662/1997 şi de obligare a comisiei judeţene la emiterea unui nou titlu, pentru aceeaşi suprafaţă de 3,1996 mp pe numele tuturor moştenitorilor defunctului M.P.
Această acţiune a fost respinsă în mod irevocabil prin decizia civilă nr. 1585/2002 a Curţii de Apel Cluj, pronunţată în dosar nr. 3432/2002, statuându-se asupra legalităţii şi temeiniciei titlului de proprietate atacat şi asupra îndreptăţirii reclamanţilor de a fi beneficiari ai reconstituirii dreptului de proprietate, alături, de pârâta C.L. Prin această hotărâre s-a stabilit cu puterea lucrului judecat că reclamanţii M.I., M.E., G.E., M.A., M M. şi M.A. nu au calitatea să pretindă emiterea titlului de proprietate şi pe numele lor, de vreme ce nu au introdus contestaţie şi plângere împotriva actelor emise de către organele abilitate în acest sens.
Atâta timp cât titlul de proprietate emis pe numele pârâtei C.L. este în vigoare, cererea de obligare a Comisiei municipale Bistriţa de soluţionare a cererii formulate de M.l. în sensul prezentării spre validare către Comisia judeţeană Bistriţa-Năsăud, şi obligarea acesteia din urmă la reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea reclamanţilor asupra aceloraşi terenuri este şi rămâne nefondată.
Pentru motivele de fapt şi de drept expuse şi în baza art. 312 alin. 1 teza a ll-a C. pr. civ., tribunalul urmează să respingă recursul declarat de reclamanţi ca nefondat (judecător Simionescu lldiko).
| ← Revendicarea pe calea dreptului comun a unui imobil preluat... | Servitute de trecere → |
|---|
