Scutirea de la restituirea indemnizației de creștere a copilului. aplicabilitatea legii nr. 126/2014.
| Comentarii |
|
Curtea de Apel ALBA IULIA Decizie nr. 1100 din data de 07.09.2016
Scutirea de la restituirea indemnizației de creștere a copilului. Aplicabilitatea Legii nr. 126/2014.
Pentru a putea beneficia de scutirea de plată prevăzută la art. II din Legea nr.126/2014, se impune condiția ca debitul să nu fi fost constituit urmare a declarării de către beneficiar a unor date neconforme realității și a omisiunii declarării unor informații, în caz contrar, fiind aplicabile dispozițiile III alin.1 din Legea 126/2014, potrivit cărora aceste debite nu fac obiectul scutirii.
Secția de contencios administrativ și fiscal - Decizia nr.1100/07 septembrie 2016
1. Soluția instanței de fond
Prin sentința nr…/2016 pronunțată de Tribunalul Hunedoara - Secția a II-a Civilă, de Contencios Administrativ și Fiscal a fost respinsă acțiunea în contencios administrativ introdusă de reclamanta B.A., împotriva pârâtei Agenția pentru Plăți și Inspecție Socială H.
2. Recursul declarat în cauză
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamanta B.A., criticând-o pentru nelegalitate.
În susținerea recursului înțelege să invoce motivele de casare prevăzute de art.488 alin. 1 pct. 6 și 8 din Noul Cod de procedură civilă, din următoarele considerente:
Arată că instanța de fond, în motivarea hotărârii sale a uzat de motive contradictorii precum si de greșita aplicare a normelor de drept aplicabile în materie.
Astfel, privind motivele de contradictorialitate, după cum se arată și în hotărârea atacata, dar și în aparerile pârâtei, apreciază că se face o grava confuzie între cele doua situații juridice în care se află, astfel, deși cele două sunt asemănătoare nu sunt identice.
Situația care face obiectul prezentului dosar arată că este Decizia nr… din data de 15/05/2013, decizie care se referă la plata ICC pentru minorul B.T.A., respectiv contractul de mandat încheiat cu A.T.A. SA în data de 23.11.2011, contract pe care l-a atașat în copie și care nu este semnat de aceasta, iar sumele virate în contul deschis pe numele său arată că au fost ridicate de alte persoane, persoane pe care urmează a le identifica, precizând că nu a lucrat niciodată pe acest contract de mandat.
Menționează, în ceea ce privește plata ICC, referitor la faptul reținut de către instanță, că nu a cerut suspendarea ICC. Arată că nu știa că trebuie să suspende acest contract, întrucât era înregistrată cu contractul de asigurări, contract despre care nimeni nu a avertizat-o că este incompatibil cu plata ICC. De asemenea, arată că suspendarea plății în această situație a fost făcută de către pârâtă, după cum o dovedesc înscrisurile depuse la dosar.
Mai mult, precizează că pârâta a repus-o în plată după ce a reziliat acest contract.
Situația cealaltă arată că privește dosarul nr…/…/2014, dosar care a rămas în pronunțare, cu mult după ce instanța s-a pronunțat în acest dosar.
Prin urmare apreciază că este greșită reținerea instanței de fond, care menționează că are aceeași opinie ca și pârâta, că situația de față este aceea că nu poate beneficia de prevederile Legii nr.126/2014, deoarece cauza sa este contestată în instanța și se află în pronunțare și, de asemenea, că la momentul la care a solicitat plata ICC a declarat că nu realizează venituri, ceea ce susține că este neconform cu realitatea.
De asemenea, arată că instanța de fond a reținut și faptul că este în culpa privind nedeclararea de venituri și, prin urmare, pârâta nu se poate face vinovată ca nu i-a verificat veniturile.
In aceasta situație, opinează că, interpretarea normelor legale este evazivă și părtinitoare, întrucât:
- pârâta în calitatea ei de instituție care aprobă și plătește aceste ICC-uri precum și alte drepturi sociale, este, și este normal să funcționeze după norme care printre altele au și reglementate modalitățile de verificare a solicitanților precum și modul de derulare a dosarelor aflate în plată, pentru că este o instituție a Statului și administrează niște bani care provin de la buget;
- este mai mult ca sigur că, dacă nu exista controlul Curții de Conturi a României nici nu se descopereau aceste nereguli în plata ICC, după cum arată înscrisurile depuse de către pârâta toate aceste dosare de plata ICC au fost descoperite nu doar la nivelul Județului H. ci la nivelul întregii țări;
- în urma acestor verificări a Curții de Conturi și a faptului că a explodat acest scandal cu plata acestor ICC-uri s-au emis și aceste acte normative privind amnistierea mamelor, și nu numai;
- este de notorietate dar și de actualitate ca situația acestor mame nu se datorează acestora, după cum este și cazul de față întrucât, aceste mame nu au cunoscut și nu au fost încunoștințate de ceea ce înseamnă venituri supuse impozitului pe venit incompatibile cu plata și încasarea ICC- doar în urma acestor nereguli s-au promulgat o serie de acte normative privind concediul și indemnizație pentru creșterea copilului;
- așa cum a arătat, consideră ca se încadrează pe dispozițiile legale prevăzute de legea amnistiei mamelor, mai ales ca pârâta nu se poate prevala de propria sa culpă pentru a putea constata culpa mea, mai ales în situația în care pârâta avea cunoștință exactă despre ce înseamnă venituri incompatibile cu plata ICC precum și cu faptul că nu era doar de datoria mea să declar veniturile, venituri care erau cunoscute la Administrația finanțelor Publice iar pârâta avea acces la acestea, daca își făcea datoria de a verifica în timp util dosarul de plată, ceea ce aceasta nu a făcut, însă în urma verificării Curții de Conturi pârâta i-a suspendat din oficiu plata ICC.
Apreciază că nepunerea în aplicare în mod just și obiectiv a textului de lege consideră că legea amnistiei mamelor nu a fost decât un mijloc electoral, dar mai ales rămâne un text de lege care nu a produs nici un efect, scopul pentru care aceasta lege a fost promulgată fiind acela de a ajuta si susține familia prin scutirea de la plata a acestor debite.
3. Poziția intimatei
Intimata a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului, reiterând punctual toate aspectele prezentate în acțiunea introductivă de instanță.
4. Soluția instanței de control judiciar
Analizând recursul formulat din prisma motivelor invocate, Curtea a constatat următoarele:
În ce privește motivul de casare prevăzut de art.488 alin.1 pct. 6 din Cod de Procedură Civilă, respectiv când hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază sau când cuprinde motive contradictorii ori numai motive străine de natura cauzei, curtea reține că acesta nu este întemeiat. De altfel, acest motiv nici nu a fost explicitat în motivele de recurs iar în condițiile în care considerentele expuse de judecătorul fondului sunt clare și explicite și converg spre soluția preconizată nu există nici un temei pentru casarea sentinței sub acest aspect.
În ce privește motivul prevăzut de art. 488 alin. 1 pct. 8 din Codul de procedură civilă, respectiv când hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material, curtea constată că dispozițiile Legii nr.126/2014, au fost corect interpretate și aplicate de prima instanță.
Prin acțiunea formulată reclamanta a solicitat ca instanța să dispună scutirea de la plata sumei de 11961,00 lei încasată cu titlu de indemnizație pentru creșterea copilului și constituită debit, conform deciziei nr… din data e 15.05.2013, în baza Legii nr.126/2014.
Este adevărat că art. II din Legea 126/2014 prevede că " (1) Debitele constituite sau care urmează a fi constituite în sarcina persoanelor cu drepturi de indemnizație pentru creșterea copilului/stimulent/stimulent de inserție, în baza Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 148/2005 privind susținerea familiei în vederea creșterii copilului, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.7/2007, cu modificările și completările ulterioare, sau a Ordonanței de urgență a Guvernului nr.111/2010, aprobată cu modificări prin Legea nr. 132/2011, cu modificările și completările ulterioare, se scutesc de la plată.
(2) Sumele provenite din debitele recuperate începând cu data de 1 ianuarie 2011 și până la data intrării în vigoare a prezentei legi se restituie eșalonat pe o perioadă de 5 ani calendaristici, începând de la data de 1 ianuarie 2015, prin plăți anuale egale.
(3) Sumele ce urmează a fi restituite în condițiile alin. (2) nu se actualizează cu indicele de inflație și nu sunt purtătoare de dobânzi, penalități sau majorări de întârziere, după caz.";
Însă, la art. III alin. 1 din același act normativ, se prevede excepția de la regula generală instituită la art. II, în sensul că: "(1) Debitele cu titlu de indemnizație pentru creșterea copilului/stimulent/stimulent de inserție acordate în baza Ordonanței de urgență a Guvernului nr.148/2005, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.7/2007, cu modificările și completările ulterioare, sau a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 111/2010, aprobată cu modificări prin Legea nr. 132/2011, cu modificările și completările ulterioare, constituite din culpa debitorului, materializată în folosirea cu intenție de către acesta a unor documente despre care cunoștea că au fost eliberate cu nerespectarea legii, declararea de către acesta a unor date neconforme realității sau nedeclararea unor informații nu fac obiectul scutirii la plată, conform prevederilor art. II.";
Prin deciziile …/17.12.2013, …/15.05.2013, s-a stabilit definitiv că reclamanta a realizat venituri în perioada în care beneficia de indemnizație pentru creșterea copiilor minori, urmare a împrejurării că nu a înțeles să suspende contractul de mandat și a contractului de asigurări, context în care s-a decis constituirea debitului în cuantum de 11.961 lei și recuperarea acestei sume conform legii.
Având în vedere că debitul a fost constituit urmare a declarării de către beneficiar a unor date neconforme realității și a omisiunii declarării unor informații, în mod corect s-a apreciat de către pârâtă că debitul reclamantei se încadrează în situația de excepție prevăzută la art. III alin.1 din Legea 126/2014, context în care nu poate beneficia de scutirea de plată prevăzută la art. II.
În baza considerentelor de mai sus, Curtea a apreciat că sentința este la adăpost de critica de nelegalitate prevăzută la art. 488 alin. 1 pct. 8, motiv pentru care, potrivit art. 496 C.p.c. s-a respins ca nefondat recursul declarat de reclamanta B.A. împotriva sentinței nr. …/CA/2016 pronunțată de Tribunalul Sibiu - Secția a II-a Civilă, de Contencios Administrativ și Fiscal.
| ← Contestaţie. contopire.. Jurisprudență Contestaţie la executare | Clauze abuzive. Jurisprudență → |
|---|
