Servitute de trecere. Stabilire pe baza unui raport de expertiză efectuat între aceleaşi părţi, dar într-un alt dosar, având alt obiect
| Comentarii |
|
Potrivit art. 616 C.civ. de la 1864 (în vigoare la data introducerii acţiunii), „proprietarul al cărui loc este înfundat, care nu are nicio ieşire la calea publică, poate reclama o trecere pe locul vecinului său pentru exploatarea fondului, cu îndatorirea de a-l despăgubi în proporţie cu pagubele ce s-ar putea ocaziona”. La rândul său, art. 1169 din acelaşi Cod prevede că „cel ce face o propunere înaintea judecăţii trebuie să o dovedească”. Aşadar, sarcina probei în speţă îi incumbă reclamantului, conform principiului actori incumbit onus probandi. Faţă de condiţiile cerute de dispoziţiile art. 96-98 din Regulamentul aprobat prin Ordinul nr. 633/2006 emis de directorul general al Agenţiei Naţionale de cadastru şi Publicitate Imobiliară, pentru stabilirea şi înscrierea dreptului de servitute de trecere în cartea funciară, raportul de expertiză tehnică extrajudiciară efectuat într-un alt dosar, având alt obiect, nu poate sta la baza stabilirii servituţii de trecere prin hotărâre judecătorească, atâta vreme cât schiţa anexă nu constituie plan de amplasament şi delimitare a imobilului la scara 1:200-1:500 întocmit pe baza planului de amplasament iniţial, conform anexei nr. 11 şi nu cuprinde calculul suprafeţelor şi descrierile topografice ale punctelor noi.
Secţia I civilă, Decizia nr. 271 din 30 mai 2012
Prin acțiunea civilă înregistrată sub nr. 570/1752 din 13.04.2011 la Judecătoria Jibou, reclamantul S.I. l-a chemat în judecată pe pârâtul G.V., solicitând instanței ca prin sentința ce o va pronunța, să se constate că terenul proprietate a reclamantului înscris în CF nr. 116/N Gârbou, nr. cadastral 180/1 constituie loc înfundat, neavând nicio ieșire la calea publică; să dispună instituirea unei servituți de trecere pe segmentul ABC din anexa nr. 1 la raportul de expertiză efectuat de ing. T.I., în lungime de 42,75 m și în lățime de 4 m, în favoarea parcelei cu nr. cadastral 180/1 înscrisă în CF nr. 116/N Gârbou, proprietatea reclamantului, peste parcela fond aservit cu nr. cadastral 180/2 din CF proprietatea pârâtului G.V. și intabularea acesteia în ambele cărți funciare; să fie obligat pârâtul să își ridice cărămida și molozul depozitate pe terenul proprietatea reclamantului cu nr. cadastral 180/1, sub sancțiunea unor daune cominatorii de 120 lei pentru fiecare zi de întârziere, cu cheltuieli de judecată.
Prin sentința civilă nr. 656/30.09.2011 a Judecătoriei Jibou, s-a admis în parte acțiunea civilă intentată de reclamantul S.I. în contradictoriu cu pârâtul G.V. și în consecință, s-a respins ca inadmisibil capătul de cerere privind constatarea faptului că terenul reclamantului înscris în CF nr. 116/N Gârbou, nr. cadastral 180/1 constituie loc înfundat, neavând nicio ieșire la calea publică.
S-a dispus instituirea unei servituți de trecere pe segmentul ABC din anexa 1 la raportul de expertiză efectuat de ing. T.I., în lungime de 42,75 m și lățime de 4 m în favoarea parcelei fond dominant cu nr. cadastral 180/1 înscrisă în CF nr. 116/N Gârbou, proprietatea reclamantului S.I., peste parcela fond aservit cu nr. cadastral 180/2 proprietatea pârâtului G.V. și înscrierea servituții în ambele cărți funciare.
S-a respins ca neîntemeiat capătul de cerere privind obligarea pârâtului să ridice cărămida și molozul depozitate pe terenul reclamantului cu nr. cadastral 180/1, sub sancțiunea de daune cominatorii de 120 lei pentru fiecare zi de întârziere.
A fost obligat reclamantul să îi plătească pârâtului cheltuieli de judecată în sumă de 154 lei.
Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut că prin sentința civilă nr. 3939/2009 a Judecătoriei Zalău, s-a constatat că actualul pârât G.V. a cumpărat de la tatăl actualului reclamant S.I., imobilul compus din casă, anexe gospodărești și teren intravilan cu suprafața de 1.000 mp, iar prin decizia civilă nr. 425/04.05.3010 a Tribunalului Sălaj, s-a dezmembrat parcela cu nr. cadastral 180, conform planului de situație cuprins în anexa 1 la raportul de expertiză efectuat de expertul T.I., reclamantului atribuindu-i-se parcela cu nr. top. 180/1 în suprafață de 4.000 mp, iar pârâtului i s-a atribuit parcela cu nr. top. 180/2 în suprafață de 1.000 mp.
în urma acestei dezmembrări, terenul reclamantului a devenit loc înfundat, fără nicio ieșire la drumul public, situație în care în baza art. 616 C.civ. de la 1864, acțiunea lui pentru stabilirea unei servituți de trecere este întemeiată.
Cea mai scurtă și economicoasă cale de acces la drumul public, este prin curtea pârâtului, deoarece astfel se păstrează neatinsă folosința exclusivă a restului suprafeței de teren, a fântânii, a casei și a anexelor gospodărești, afectându-se o suprafață de 171 mp cu o lățime de 4 m și o lungime de 42,75 m.
Nu antecesorul reclamantului și-a creat singur locul înfundat, deoarece prin convenția de vânzare-cumpărare nu s-a determinat terenul vândut, aceasta făcându-se prin hotărâre judecătorească. Terenul pârâtului are un afront la stradă de 16,21 m, iar nu de 12,21 m așa cum susține acesta.
La pronunțarea sentinței, s-a folosit raportul de expertiză tehnică efectuat într-un alt proces desfășurat între aceleași părți.
Pentru eventualele prejudicii aduse prin instituirea servituții de trecere, pârâtul poate introduce o acțiune separată în justiție.
Prin sentința civilă nr. 5 din 7 februarie 2012 a Tribunalului Sălaj, s-a respins ca nefondat apelul declarat de pârâtul G.V. împotriva sentinței civile nr. 656/30.09.2011 a Judecătoriei Jibou.
Pentru a decide astfel, tribunalul a reținut că fără să fi avut ca obiect instituirea unei servituți de trecere, litigiul purtat între aceleași părți, dar într-un alt dosar, nr. 393/337/2008 al Judecătoriei Zalău, a identificat și a determinat topografic suprafața dobândită de reclamantul G.V. de la antecesorul pârâtului S.I. în baza unui antecontract de vânzare-cumpărare.
întrucât procedurile judiciare s-au derulat între aceleași părți, cu respectarea principiului contradictorialității, în mod corect prima instanță din actualul dosar a valorificat concluziile raportului de expertiză tehnică efectuat într-un alt dosar, în care ambele anexe ale expertizei au confirmat că terenul de sub nr. top. 180/1 rămas în proprietatea reclamantului, nu are ieșire la calea publică, iar calea cea mai scurtă de acces la terenul reclamantului este peste terenul pârâtului.
Au fost considerate nefondate nemulțumirile pârâtului în legătură cu neefectuarea unei contraexpertize și calculele efectuate de prima instanță.
împotriva acestei decizii, a declarat recurs pârâtul G.V., solicitând modificarea ei și rejudecând, admiterea apelului declarat de pârât împotriva sentinței, care să fie schimbată în sensul respingerii acțiunii.
în motivarea recursului, pârâtul a susținut că în mod greșit instanțele de fond au valorificat raportul de expertiză efectuat într-un alt dosar, având alt obiect, iar în dosarul nr. aaa/2008 al Judecătoriei Zalău, actualul recurent a contestat raportul de expertiză tocmai pentru că a stabilit o servitute fără să fie cerută de nimeni.
Servitutea de trecere stabilită prin curtea și fața casei pârâtului, face improprie folosința supraedificatelor, dar criticile concrete și nu generice nu au fost luate în considerare de instanțele de fond.
Prin urmare, în speță se impunea efectuarea unui raport de expertiză tehnică judiciară, cu obiective adecvate obiectului acțiunii introductive de instanță, pe care le-a depus la dosar, inclusiv în recurs.
Incorectă a fost poziția instanței de apel, reținând greșit că pârâtul a dorit o contraexpertiză, câtă vreme în cauză nu s-a efectuat o expertiză la cererea reclamantului care avea obligația să își dovedească acțiunea.
Expertiza efectuată în dosarul având ca obiect acțiune în prestație tabulară nu corespunde acțiunii având ca obiect stabilirea servituții de trecere, care nu se trasează în mod automat pe calea cea mai scurtă, ci pe calea cea mai economicoasă posibil.
Prin modul în care a fost stabilită servitutea de trecere prin curtea pârâtului, i-a fost afectat dreptul de proprietate în substanța sa, respectiv utilitatea și funcționalitatea gospodăriei, criterii la care fac trimitere dispozițiile în materie ale noului Cod civil.
Prin modul cum a procedat prima instanță, practic i-a expropriat pârâtului un teren în lungime de 42,75 m și în lățime de 4 m, fără plata unei juste despăgubiri.
Intimatul S.I. prin întâmpinarea depusă a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
Recursul este fondat.
Prin antecontractul de vânzare-cumpărare încheiat la data de 3.10.1976, promitentul-vânzător S.A. (antecesorul reclamantului) i-a promis beneficiarului-cumpărător G.V., vânzarea casei cu toate construcțiile care se găsesc pe acesta, situate la nr. 82 din satul S., pentru suma de 37.000 lei. Ulterior, prin antecontractul de vânzare-cumpărare încheiat la data de 24.03.2002 între promitentul-vânzător S.A. a promis beneficiarului-cumpărător G.V. vânzarea terenului în suprafață de 10 ari grădină din proprietatea lui, pentru prețul de 2.000.000 lei.
Valorificându-și aceste două contracte de vânzare-cumpărare în instanță, prin sentința civilă nr. 3939/10.11.2009 a Judecătoriei Zalău, modificată prin decizia civilă nr. 425/04.05.2010 a Tribunalului Sălaj, ambele pronunțate în dosarul nr. aaa/2008, s-a admis în parte acțiunea civilă precizată, intentată de reclamantul de atunci G.V. împotriva pârâtului de atunci S.I. și în consecință, s-a constatat că prin antecontractele de vânzare-cumpărare încheiate la data de 3.10.1976 și 24.03.2002, reclamantul a cumpărat imobilul situat administrativ în localitatea S., nr. 82, compus din casă cu anexe gospodărești și teren aferent în suprafață de 1.000 mp, hotărârea urmând să țină loc de contract autentic notarial de vânzare-cumpărare; s-a constatat că imobilul ce face obiectul acțiunii face parte din imobilul teren intravilan și extravilan în suprafață totală de 5.000 mp înscris în CF nr. 116/N Gârbou, nr. cadastral 180; s-a dispus dezmembrarea parcelei cu nr. cadastral 180 conform planului de situație de dosar, anexa 1 la raportul de expertiză efectuat în cauză, astfel: parcela cu nr. cadastral nou 1801 teren intravilan în suprafață de 4.000 mp ce s-a readnotat în CF nr. 116/N Gârbou în favoarea lui S.I. și parcela cu nr. cadastral 180/2 teren intravilan în suprafață de 1.000 mp cu privire la care s-a dispus intabularea dreptului de proprietate în cartea funciară, cu titlu de cumpărare.
în urma dezmembrării parcelei în suprafață de 5.000 mp în parcela cu nr. cadastral 180/2 în suprafață de 1.000 mp ce i-a fost atribuită lui G.V., parcela cu nr. cadastral 180/1 în suprafață de 4.000 mp a devenit loc înfundat, fără ieșire la calea publică.
Potrivit art. 616 C.civ. de la 1864 (în vigoare la data introducerii acțiunii - 13.04.2011) „proprietarul al cărui loc este înfundat, care nu are nicio ieșire la calea publică, poate reclama o trecere pe locul vecinului său pentru exploatarea fondului, cu îndatorirea de a-l despăgubi în proporție cu pagubele ce s-ar putea ocaziona”.
La rândul său, art. 1169 din același Cod prevede că „cel ce face o propunere înaintea judecății trebuie să o dovedească”. Așadar, sarcina probei în speță îi incumbă reclamantului S.I., conform principiului actori incumbit onus probandi.
Având în vedere starea de fapt și dispozițiile legale incidente în cauză, se impunea ca instanța să pună în discuția reclamantului, în contradictoriu cu pârâtul, necesitatea efectuării unui raport de expertiză tehnică judiciară, solicitându-le părților să propună obiective pe care prima instanță să le analizeze și în final să le stabilească, raportat la obiectul concret al acțiunii introductive de instanță.
Raportul de expertiză tehnică extrajudiciară efectuat de expertul T.I. în dosarul nr. aaa/3008 al Judecătoriei Zalău nu este o probă pertinentă și concludentă soluționării prezentei cauze, deoarece a fost efectuat într-un alt dosar, având un alt obiect.
Intabularea dreptului de servitute se face cu respectarea dispozițiilor art. 96-98 din Regulamentul aprobat prin Ordinul nr. 633/2006 emis de directorul general al Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară, pe baza Ordinului nr. 634/2006 emis de același director general al A.N.C.P.I.
Față de aceste condiții cerute pentru stabilirea și înscrierea dreptului de servitute de trecere în cartea funciară, raportul de expertiză tehnică extrajudiciară efectuat într-un alt dosar, având alt obiect, nu poate sta la baza stabilirii servituții de trecere prin hotărâre judecătorească, deoarece schița anexa nr. 1 din dosarul nr. aaa/2008 al Judecătoriei Zalău nu constituie plan de amplasament și delimitarea imobilului la scara 1:200-1:500 întocmit pe baza planului de amplasament inițial, conform anexei nr. 11 și nu cuprinde calculul suprafețelor și descrierile topografice ale punctelor noi.
Neprocedând în acest mod, prima instanță nu a stabilit corect starea de fapt, ceea ce echivalează cu necercetarea fondului, situație în care în baza art. 304 pct. 9 coroborat cu art. 312 alin. (1), (3) și (5) C.proc.civ., se va admite recursul declarat de pârât împotriva deciziei tribunalului care va fi modificată și rejudecând, se va admite apelul declarat de pârât în contra sentinței care va fi desființată și se va trimite cauza spre rejudecare la Judecătoria Jibou.
în rejudecare, prima instanță va pune în discuția părților necesitatea efectuării unui raport de expertiză tehnică judiciară al cărei cost urmează să fie avansat de reclamant, stabilind obiective precise, raportate la obiectul acțiunii introductive, acela de servitute de trecere, solicitându-le părților să facă propuneri în acest sens, bunăoară cum a făcut pârâtul la dosar recurs.
(Judecător Traian Dârjan)
| ← Lipsa caracterului politic al infracţiunilor săvârşite... | Eroare judiciară. Despăgubiri pentru prejudiciul moral. Criterii → |
|---|
Citește mai mult
drepturile noastre la propietate fara sa tina cont de expertiza tehnica care nu arata realitatea actuala ci cea de 20 ani in urma si chiar au fost introdusiin expertiza persoane moarte la care sa focut si masa succesorala si carti funciare noi dar nu au fost introduse in expertiza decat se face trimitere la ele pentru intabulare. Expertiza prevede pe terenul meu 100mp ceea ce in realitate sunt 250mp Prin sentinta data am fost obligata sa platesc cheltuieli de judecata.Dar am facut o contestatie in anulare deoarece exista o carte funciara fara stabilirea exacta a propietarului dar nu ni sa dat castig de cauza nici la aceasta contestatie in schimb sa scos executare silita la care am facut contestatie in anulare urmeaxa sa se pronunte dat fiin faptul ca expertiza nu prevede lungimi si latimi stabilite.Dar sa trecut la executarea silita executorul stabilind pichetarea cu tarusi a cai de acces cu lungimea si latimea stabilita la drumul propus nu la cel vechi.A pus tarusi la 0,50m de pomi fructiferi , la 1,5 m de sursa de apa. Exepertiza anume nu a cuprins aceste lucruri deoarece erau constienti ca nu se va accepta. La fond a iesit presedintele instantei la fata locului si a vazut situatia dar la tribunal sa incercat sa ne spuna ca chiar daca dam drum detrecere terenul ramane al nostru nici nu nea ascultat sa ne expunem problemele care le creaza acest drum deoarece era deja stabilit dreptul cui sa fie.Am fost de acord cu drum de trecere de la inceput dar nu vechiul drum folosit de bunici care erau singurii propietRi la o suprafata de 2,5ha. Nu sa stabilit nici macar despagubiri sa spus de catre expert ca a fost intelegere tacita. Ce intel3gere tacita poate fi cand noi am cedat o suprafata de teren in baza la acesta suprafata libera de orice sarcina dar nu am avut drept la nici o explocatie expertiza tehnica a devenit lege nici articolele lege nu au avut valabilitate faptul ca sa infundat singura, ca nu a folosit casa de 20 an, ca drumul stabilit sa fie cat mai scurt si sa nu aduca prejudicii propietarului toate nu au fost relevante decat expertiza tehnica cu situatia aratata cu 20 ani inurma