Stabilirea si declararea contribuţiilor datorate şi nevirate la bugetul FNUAS
| Comentarii |
|
Tribunalul OLT Sentinţă civilă nr. 2502 din data de 17.09.2013
Prin cererea formulată și înregistrată pe rolul Curții de Apel Craiova sub nr. 101/54/2013, reclamanta Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de munca Olt, în temeiul punctelor 227 - 229 din Regulamentul privind organizarea si desfășurarea activităților specifice Curții de Conturi, precum si valorificarea actelor rezultate din aceste activități, aprobat prin Hotărârea plenului Curții de Conturi nr.130/2010, a formulat plângerea împotriva încheierii nr. 159 din 19.12.2012, emisă de către Comisia de soluționare a contestațiilor din cadrul Curții de Conturi a României, cu solicitarea de a constata netemeinicia susținerilor Comisiei din cuprinsul acestei încheieri, de a dispune anularea acesteia si, pe cale de consecința, a masurilor dispuse prin decizia nr. 37, emisa de Curtea de Conturi Olt in data de 02.10.2012, decizie având ca obiect înlăturarea deficientelor constate si consemnate in raportul de audit financiar nr. 3686/12.09.2012, încheiat in urma acțiunii cu tema "audit financiar al contului anual de execuție bugetara".
Precizează că încheierea nr. 159/19.12.2012 a fost emisa de către Curtea de Conturi urmare contestației formulate de către AJOFM Olt împotriva deciziei Curții de Conturi Olt nr. 37/02.10.2012.
Menționează și faptul că, în conformitate cu prevederile punctelor 120 - 122 din Regulamentul menționat anterior, AJOFM Olt a formulat și obiecțiuni la Raportul de audit financiar nr. 3686/12.09.2012, înregistrate la Camera de Conturi a județului Olt sub nr. 45/14.09.2012.
Astfel, prin încheierea sus-menționată, Comisia de soluționare a contestațiilor din cadrul Curții de Conturi a României a respins contestația formulată de conducerea AJOFM Olt față de masurile dispuse la punctele 1 si 3 din Decizia nr. 37/02.10.2012, emisă de către directorul Camerei de Conturi Olt pentru înlăturarea unor nereguli cu caracter financiar contabil, stabilirea întinderii prejudiciilor și recuperarea acestora.
Având in vedere motivele de fapt și temeiurile de drept precizate in obiecțiunile la raportul de audit financiar, cele formulate în contestația la decizia nr. 37/02.10.2012, precum și cele menționate mai jos, reclamanta solicită admiterea prezentei sesizări și să se constate faptul că AJOFM Olt și-a îndeplinit obligațiile ce ii reveneau, în conformitate cu dispozițiile legale incidente și cu precizările instituțiilor cu atribuții în domeniul stabilirii, gestionarii și încasării creanțelor fiscale, astfel:
1. Referitor la măsura dispusa la pct-ul 1 din decizie - "Stabilirea si declararea contribuțiilor datorate și nevirate la bugetul Fondului Național Unic de Asigurări de Sănătate ca urmare a neaplicării procentului legal de contribuție de 6,5%, pe perioada 2009 - 2010", Comisia de soluționare a contestațiilor din cadrul Curții de Conturi invoca în susținerea hotărârii de respingerea a contestației sale faptul că prin OUG nr. 226/2008 privind unele masuri financiar-bugetare și prin Legea nr. 11 /2010 a bugetului de stat pe anul 2010, au fost stabilite cote de contribuții sociale de sănătate numai pentru "cota datorată de angajat" prevăzută la art. 257 din Legea nr. 95/2006, fără a se face vreo referire la cota de 6,5% precizată în art. 260 alin. (3) din Legea nr. 95/2006, articol care, în opinia Comisiei, reglementează cota de contribuție la bugetul asigurărilor de sănătate pentru beneficiarii de indemnizație de șomaj.
Susținerea Comisiei este eronata, având în vedere că textul de lege care precizează cota de contribuție lunară pentru asigurările de sănătate și veniturile asupra cărora se aplică este art. 257 alin. (2) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, care prevede expres :"Contribuția lunara a persoanei asigurate se stabilește sub forma unei cote de 5,5%, care se aplica asupra: a)veniturilor din salarii sau asimilate salariilor, precum și orice alte venituri realizate din desfășurarea unei activități dependente; b)veniturilor impozabile realizate de persoane care desfășoară activități independente care se supun impozitului pe venit; daca acest venit este singurul asupra căruia se calculează contribuția, aceasta nu poate fi mai mica decât cea calculata la un salariu de baza minim brut pe tara, lunar; c)veniturilor din agricultura supuse impozitului pe venit si veniturilor din silvicultura, pentru persoanele fizice care nu au calitatea de angajator si nu se Încadrează la lit. b); d)indemnizațiilor de șomaj;"
Articolul 260 din Legea nr. 95/2006 stabilește doar bugetele din care se suporta aceste contribuții si sumele asupra cărora se aplica aceste cote, cote stabilite așa cum a precizat, in art. 257 si nicidecum în art. 260 din lege.
Astfel, articolul 260 din Legea nr. 95/2006, prevede că: "(1) Contribuția datorata pentru persoanele prevăzute la art. 213 se suporta după cum urmează:a) de către bugetul de stat, pentru persoanele prevăzute la art. 213 alin. (2) lit. c), d), f),g),i) și j)*); a1) de către bugetul de stat, pentru persoanele prevăzute la art. 213 alin. (2) lit. h), începând cu 1 ianuarie 2012; b) de către angajator sau din fondul de asigurare pentru accidente de muncă și boli profesionale constituit în condițiile legii, pentru persoanele prevăzute la art. 213 alin. (2) lit. b);c) de către bugetul asigurărilor de șomaj, pentru persoanele prevăzute la art. 213 alin. (2) lit. e);
(2) Contribuțiile pentru persoanele prevăzute la art. 213 alin. (2) lit. d),f), i) și) se stabilesc prin aplicarea cotei de 5,5% asupra sumei reprezentând valoarea a două salarii de bază minime brute pe țară.
Contribuțiile pentru persoanele prevăzute la art. 213 alin. (2) lit. b) si e) se stabilesc prin aplicarea cotei de 6,5%*) asupra indemnizației pentru incapacitate de munca datorata unui accident de munca sau unei boli profesionale, respectiv asupra indemnizației de șomaj.
(4)Contribuțiile pentru persoanele prevăzute la art. 213 alin. (2) lit. g) se stabilesc prin aplicarea cotei de 6,5%*) asupra ajutorului social acordat, in condițiile legii, pentru asigurarea venitului minim garantat.
Mai mult, conform art. 2581 alin.(l)din Legea nr. 95/2006 - ,,Cotele de contribuții prevăzute la art. 257 si 258 se pot modifica prin legea bugetului de stat."
Ori, așa cum precizează, la litera d) a articolului 257 din lege, se regăsește si indemnizația de șomaj, ca venit asupra căruia se aplică cota de contribuție prevăzută de același articol de lege, de 5,5%.
În aceste condiții, apreciază că în speța de față este vorba despre o interpretare eronată a unor dispoziții legale, interpretare dată de o regretabilă eroare legislativă, situație în care, apreciază că, în virtutea principiului de interpretare a dispozițiilor legale conform căruia atunci când există îndoieli asupra unor dispoziții legale, acestea se interpretează în favoarea debitorului obligației de îndeplinit, în cazul de față, în favoarea AJOFM Olt ca instituție ce avea obligația de a constitui și vira contribuția aferenta indemnizațiilor de șomaj, la Fondul Național Unic de Asigurări de Sănătate.
De altfel, consideră că aceasta este interpretarea corectă, nefiind firesc și nici legal ca diferite categorii de asigurați (salariați, șomeri, pensionari, etc.) să plătească diferențiat contribuția la Fondul Național Unic de Asigurări de Sănătate, în condițiile în care beneficiază de aceleași servicii medicale.
De asemenea, precizează și faptul că, începând cu anul 2011, legislativul a corectat acesta eroare, stipulând în art. 8 alin.(3) din Legea bugetului de stat pe anul 2011, Legea nr. 286/2010, că: "Pentru anul 2011, cotele de contribuții pentru asigurările de sănătate, prevăzute de Legea nr. 95/2006, cu modificările și completările ulterioare, se stabilesc după cum urmează: a) 5,2% pentru cota datorată de angajatori, prevăzută la art. 258 din Legea nr. 95/2006, cu modificările și completările ulterioare; b) 10,7% pentru cota datorată de persoanele prevăzute la art. 259 alin. (6) din Legea, nr. 95/2006, cu modificările și completările ulterioara; c) 5,5% pentru celelalte categorii de persoane care au obligația plății contribuției direct sau cu plata din alte surse."
Mai mult, așa cum a precizat și în Obiecțiunile la Raportul de audit financiar nr. 3685/12.09.2012, precum și în Contestația la decizia nr. 37/02.10.2012, absolut toate instituțiile publice cu competențe în constatarea, stabilirea, urmărirea și încasarea contribuției la Fondul Național Unic al Asigurărilor de Sănătate, au interpretat dispozițiile legale mai sus menționate în sensul că, pentru beneficiarii de indemnizații de șomaj, contribuția la bugetul Fondului național unic de asigurări de sănătate este de 5,5%.
Astfel, programele informatice întocmite la nivelul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, al Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă, al Ministerului Muncii, Familiei și Protecției Sociale, programe transmise unităților din subordine și care nu puteau fi modificate de către acestea, precizau ca și contribuție la acest fond pentru sănătate, cota de 5,5% aplicată asupra indemnizației de șomaj.
De asemenea, Agenția Naționala de Administrare Fiscala a întocmit "Registrul Fiscal și al contribuțiilor sociale. Contribuții de asigurări sociale de sănătate" postat pe site-ul http://app.mefromania.ro/public/wps/portal/Taxe, în care se precizează cota de 5,5% pentru toate categoriile de persoane asigurate in cadrul art. 257.
Mai mult, fundamentarea bugetului de venituri pe anii 2009 si 2010 al Fondului Național Unic de Sănătate, s-a efectuat ținându-se cont de cota de 5,5% plătită pentru toate categoriile de asigurați precizați în art. 257 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, cu modificările și completările ulterioare.
Astfel, în condițiile în care, prin legile bugetului de stat pentru anii 2009 și 2010, au fost prevăzute contribuțiile la Fondul național unic de asigurări de sănătate în cuantum de 5,5%, Legea nr. 95/2006 prevăzând, de asemenea, expres în art. 257, faptul că pentru indemnizațiile de șomaj, cota la FNUAS este de 5,5%, apreciază că obligarea sa la constituirea și virarea diferențelor până la cota de 6,5%, reprezintă o încălcare flagrantă a dispozițiilor legale menționate anterior și a dispozițiilor art. 22 alin.(2) lit.a și art. 21 alin.(3) din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare, potrivit cărora: "Ordonatorii de credite răspund, potrivit legii de: a) angajarea, lichidarea si ordonanțarea cheltuielilor în limitele creditelor bugetare repartizate și aprobate…" si "ordonatorii terțiari de credite utilizează creditele bugetare ce le-au fost repartizate numai pentru realizarea sarcinilor instituțiilor pe care le conduc potrivit prevederilor din bugetele aprobate...."
Solicită a se avea în vedere și faptul că, potrivit prevederilor art. 71 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, nerespectarea prevederilor art. 4 alin.(2) si (3) din lege, constituie infracțiune si se pedepsește cu închisoare de la o luna la 3 luni sau cu amenda de la 5.000 lei la 10.000 lei.
Astfel, conform art. 4 alin.(2) din Legea nr. 500/2002 " Sumele aprobate la partea de cheltuieli, prin bugetele prevăzute la art. 1 alin. (2) (între care și bugetele fondurilor speciale), în cadrul cărora se angajează, se ordonanțează și se efectuează plăți, reprezintă sume maxime ce nu pot fi depășite" , iar potrivit alin.(3) "Angajarea cheltuielilor din aceste bugete se face numai în limita creditelor bugetare aprobate".
În aceste condiții, AJOFM Olt în calitate de ordonator terțiar de credite, nu avea nicio posibilitate legală să rețină și să vireze o contribuție la bugetului Fondului Național Unic de Asigurări de Sănătate, într-o altă cotă decât cea comunicată de ordonatorul principal de credite - Agenția Naționala pentru Ocuparea Forței de Munca, confirmată de Casa Națională de Asigurări de Sănătate, de Ministerul Finanțelor Publice prin Agenția Națională de Administrare Fiscală precum și de toate instituțiile statului cu atribuții în domeniu și, mai mult, aprobată prin Legile bugetului de stat pe anii 2009 și respectiv 2010.
Consideră că, în situația în care ar fi calculat și virat respectiva contribuție într-o altă cota decât cea de 5,5%, AJOFM Olt ar fi încălcat grav legislația în vigoare, încălcarea respectivă având, așa cum a precizat caracter infracțional.
În ceea ce privește respingerea contestației față de măsura dispusă la punctul 3 din decizia Camerei de Conturi Olt - "Stabilirea întinderii prejudiciului și dispunerea măsurilor pentru recuperarea acestuia ca urmare a acordării de indemnizații de șomaj persoanelor care au realizat în același timp venituri de natură salarială sau venituri din activități autorizate potrivit legii, mai mari decât valoarea lunară a indicatorului social de referința de 500 lei/lună", menționează că, la data stabilirii drepturilor la indemnizație de șomaj, toate cele 14 persoane menționate în decizia contestată, îndeplineau condițiile legale pentru a beneficia de acest drept.
Faptul că, ulterior deschiderii dreptului la indemnizație de șomaj, aceste persoane s-au încadrat în muncă sau au obținut venituri din activități autorizate potrivit legii, mai mari decât valoarea indicatorului social de referință, nu înseamnă că acestor persoane le-au fost acordate drepturile în mod nelegal, așa cum în mod eronat au reținut auditorii externi și ulterior și comisia de soluționare a contestațiilor, de vreme ce, așa cum am precizat, încadrarea în muncă sau obținerea de venituri din activități autorizate potrivit legii, mai mari decât ISR, s-a produs ulterior stabilirii drepturilor la indemnizație de șomaj.
Astfel, atât pentru cei încadrați cu contract individual de muncă cât și pentru cei care obțin din activități independente, venituri lunare mai mari decât ISR, conform Legii nr. 76/2002, încetarea plății indemnizației de șomaj se face cu data încadrării sau începând cu luna în care a obținut venituri, conform art. 34 alin.(l) lit. b) si art. 44 lit.a) si b) din Legea nr. 76/2002.
Formularea auditorilor externi de la Capitolul II pagina 1 a Procesului verbal de constatare - acordarea de indemnizații de șomaj unor persoane care nu îndeplineau condițiile legale", vine în contradicție flagrantă cu descrierea abaterii de la regularitate și legalitate, din partea de text a paragrafului respectiv, din context se subînțelege că AJOFM Olt ar fi avut cunoștință despre faptul că persoanele respective realizează venituri din activități independente mai mari decât ISR, ceea ce este complet fals și lipsit de orice fundament real.
Pentru clarificarea situației, menționează că este vorba de venituri realizate din activități independente, autorizate potrivit legii, venituri despre care, în situația în care șomerii nu le declară conform obligației legale prevăzute la art. 41 alin.(l) lit.b din Legea nr. 76/2002, agenția nu le poate verifica pentru anul stabilirii dreptului la indemnizației de șomaj, decât după ce Agenția Naționala de Administrare Fiscala comunică deciziile de impunere cu veniturile efectiv realizate, pentru anul precedent, deci după luna iulie a anului următor stabilirii dreptului la indemnizația de șomaj. Precizează că și aceste venituri comunicate prin deciziile de impunere sunt provizorii, acestea fiind supuse procedurilor legale de contestare, acesta fiind motivul pentru care aceste aspecte sunt verificate anual după luna septembrie a anului următor, când rămân definitive.
Susținerile din încheierea Curții de Conturi nr. 159/19.12.2012 privind faptul că, conducerea entității refuză nejustificat să găsească soluții de punere în aplicare a masurilor transmise prin decizie sunt nereale si tendențioase.
Astfel, AJOFM Olt a exercitat și exercită în continuare atribuțiile stabilite prin lege în vederea stabilirii beneficiarilor de indemnizație de șomaj, care, ulterior stabilirii drepturilor, s-au încadrat în muncă sau au obținut venituri din activități autorizate, în vederea luării măsurilor prevăzute de lege, numai că determinarea acestor venituri realizate nu se poate face decât de către organele fiscale, după depunerea de către persoanele în cauză a situațiilor fiscale cu veniturile realizate efectiv în anul anterior.
Având in vedere motivele de fapt si temeiurile de drept precizate la punctele 1 si 2 din prezenta, solicita să se constate netemeinicia și nelegalitatea încheierii nr. 159/19.12.2012 a Curții de Conturi a României si sa exonereze AJOFM Olt de stabilirea, declararea și virarea la FNUASS, a diferenței de contribuție pentru anii 2009 si 2010, AJOFM Olt neavând nicio culpă în ce privește virarea acestei contribuții în cota de 5,5%. prevăzuta de lege.
Prin întâmpinare pârâta CURTEA DE CONTURI A ROMANIEI - CAMERA DE CONTURI OLT a solicitat respingerea acțiunii formulată de reclamant ca nefondată și menținerea Deciziei nr. 37/02.10.2012 ca temeinică și legală, cu motivarea că instituția reclamantă nu a respectat prevederile legale întrucât, în cazul contribuțiilor virate la bugetul FNUASS, acestea au fost stabilite prin aplicarea procentului de 5,5% în loc de 6,5 % asupra indemnizației de șomaj, nerespectându-se prevederile Legii nr. 95/1006, care stabilesc că, contribuțiile pentru persoanele prevăzute la art. 213 alin. 2 lit. b și e, se stabilesc prin aplicarea cotei de 6,5% asupra indemnizației de șomaj, valoarea estimativă a abaterii de la legalitate și regularitate fiind de 1.388.851 lei.
Referitor la măsura dispusă la punctul 3 din decizia nr. 37/2012 privind stabilirea întinderii prejudiciului și dispunerea măsurilor pentru recuperarea acesteia ca urmare a acordării indemnizației de șomaj persoanelor care au realizat în același timp venituri de natură salarială sau venituri din activități autorizate potrivit legii, mai mari decât valoarea lunară a indicatorului social de referință de 550 lei/lună, s-a solicitat de asemenea prin întâmpinare, respingerea cererii reclamantei întrucât, cu ocazia controlului efectuat, s-a constatat că în perioada supusă auditării, AJOFM Olt a acordat indemnizație de șomaj și unor persoane care au realizat în același timp și venituri de natură salarială sau venituri din activități autorizate potrivit legii , mai mari decât valoarea lunară a indicatorului social de referință, respectiv 500 lei/lună, respectiv 10 cazuri în anul 2011 în care persoanele realizau venituri din contracte de muncă încheiate cu angajatorii și 8 cazuri în care s-au realizat venituri din activități autorizate mai mari decât valoarea indicatorului social de referință, valoarea estimativă a abaterii fiind de 68.478 lei.
Prin sentința. 72/13.02.2013 Curtea de Apel Craiova a declinat competența de soluționare a acțiunii, în favoarea Tribunalului Olt.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Olt , care a apreciat că cererea reclamantei este parțial întemeiată.
Prin decizia Curții de Conturi Olt nr. 37/02.10.2012, urmare a raportului de audit financiar nr. 3686/12.09.2012, s-a decis la pct. 1 din decizie "Stabilirea si declararea contribuțiilor datorate și nevirate la bugetul FNUAS ca urmare a neaplicării procentului legal de contribuție de 6,5 % pe perioada 2009-2010";, iar la punctul 3 "Stabilirea întinderii prejudiciului si dispunerea masurilor pentru recuperarea acestuia ca urmare a acordării de indemnizații de șomaj a persoanelor care au realizat in același timp venituri de natură salarială sau venituri din activități autorizate, potrivit legii, mai mari decât valoarea lunara a indicatorului social de referință de 500 lei/lună";.
În ceea ce privește măsura dispusă la punctul 1 din decizie privind "Stabilirea si declararea contribuțiilor datorate și nevirate la bugetul FNUAS ca urmare a neaplicării procentului legal de contribuție de 6,5 % pe perioada 2009-2010";, se constată că cererea reclamantei privind anularea acestei măsuri, este întemeiată, interpretarea dispozițiilor legale de către organul de control fiind eronată.
Forma inițială a art. 257 alin. 2 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății prevedea că : "Contribuția lunară a persoanei asigurate se stabilește sub forma unei cote de 6,5% care se aplică asupra : a) veniturilor din salarii sau asimilate salariilor care se supun impozitelor venit; b) veniturilor impozabile realizate de către persoane care desfășoară activități independente…; c) veniturilor din agricultură supuse impozitului pe venit…; d) indemnizațiilor de șomaj; e) veniturilor din cedarea folosințelor bunurilor…; f) veniturilor realizate din pensiei;";, această cotă unică de 6,5% a contribuției de sănătate rămânând nemodificată pe perioada 29.05.2006-30.06.2008.
Prin OUG nr. 72/2006 privind modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 a fost modificat alin. 3 al art. 257, stabilindu-se că în cazul persoanelor care realizează în același timp venituri de natura celor prevăzute la alin. 2 lit. a -d și f, contribuția se calculează asupra tuturor acestor venituri.
Prin Legea nr. 388/2007 privind Legea bugetului de stat pe 2008, s-au stabilit cotele de contribuții pentru asigurările de sănătate prevăzute de Legea nr. 95/2005 ca fiind de 5,5% începând cu 01 iulie 2008 pentru cota prevăzută la art. 257, fiind de menționat folosirea sintagmei "pentru cota prevăzută la art. 257"; ceea ce înseamnă că începând cu luna iulie 2008 cota de 5,5 % se aplică pentru toate categoriile de persoane prevăzute la art. 257, neexistând vreo excepție.
Prin OUG nr. 226/30.12.2008 privind unele măsuri financiare bugetare, s-a stabilit că pentru anul 2009 contribuțiile pentru asigurările de sănătate prevăzute de Legea nr. 95/2006 se stabilesc la 5,5% pentru cota datorată de angajat prevăzută la art. 257 din Legea nr. 95/2006, fiind de reținut că această nouă formulare folosită prin art. 1 alin. 1 lit. a din OUG nr. 126/2008 respectiv de "5,5% pentru cota datorată de angajat prevăzută la art. 257 din Legea nr. 95/2006"; este diferită de cea folosită anterior prin art. 9 alin. 3 lit. b din Legea nr. 388/2007 și care se referea la "5,5% pentru cota prevăzută la art. 257 din Legea nr. 95/2006";, noua formulare dând loc și unei alte interpretări în sensul că, cota de 5,5% se aplică numai pentru categoriile de persoane de la art. 257 care au calitatea de angajat.
Formularea din art. 1 alin. 1 lit. a din OUG nr. 226/2008 este preluată identic și de Legea nr. 11/26.01.2010 privind Legea bugetului de stat pe anul 2010, precum și de Legea nr. 286/2010 privind bugetul de stat pe anul 2011.
Se constată astfel că, este eronată interpretarea dată textelor de lege anterior menționate în sensul că respectiva cota de 5,5 % se aplică, începând cu 01.01.2009 doar pentru persoanele prevăzute la art. 257 alin. 2, lit. a care au calitatea de angajat, în realitate, interpretarea textului respectiv în conformitate și cu voința legiuitorului fiind aceea că respectiva cotă se aplică pentru toate categoriile de persoane prevăzute la art. 257, inclusiv pentru indemnizațiile de șomaj prevăzute la art. 257 alin. 2 lit. d.
Această interpretare rezultă din faptul că art. 257 conține reglementări cu privire numai la "persoana asigurată";, enumerând clar și precis categoriile de persoane supuse prevederilor respective, art. 257 nefăcând nicio distincție între persoanele asigurate care au calitatea de angajat și persoanele asigurate care nu au calitatea de angajat, iar orice împărțire a persoanelor asigurate în persoane care au calitatea de angajat și care vor fi supuse cotei de 5,5 % și persoane asigurate care nu au calitatea de angajat spre a fi supuse cotei de 6,5% este contrară spiritului legii și vine în contradicție cu voința legiuitorului.
Prin "angajat"; în sensul legii, trebuie să se înțeleagă persoana asigurată așa cum este ea prevăzută de dispozițiile art. 257 din Legea nr. 95/2006, iar o interpretare diferită, în sensul celei făcute de intimată ar însemna încălcarea voinței legiuitorului, neputând accepta că legiuitorul a dorit ca șomerii și pensionarii, care nu au calitatea de angajat, să achite o contribuție de 6,5% în timp ce persoanele angajate să achite o contribuție mai mică de 5,5%.
Se constată astfel că, organul de control a făcut o interpretare eronată a dispozițiilor legale privind calculul cotei reprezentând contribuția pentru asigurări de sănătate privind indemnizațiile de șomaj, reclamanta AJOFM Olt calculând în mod corect și cu respectarea dispozițiilor legale cuantumul contribuțiilor respective astfel că, cererea reclamantei va fi admisă și se va dispune anularea parțială a Încheierii nr. 159/19.12.2012 a Curții de Conturi a României și decizia nr. 37/2.10.2012 a Camerei de Conturi Olt, în ceea ce privește măsura dispusa la pct. 1 "Stabilirea si declararea contribuțiilor datorate și nevirate la bugetul FNUAS ca urmare a neaplicării procentului legal de contribuție de 6,5 % pe perioada 2009-2010";.
În ceea ce privește cererea privind anularea punctului 3 din decizia nr. 37/02.10.2012 s-a constatat că aceasta este neîntemeiată si a fost respinsă, constatările referitoare la acordarea indemnizației de șomaj și unor persoane care au realizat în același timp și venituri de natură salarială sau venituri din activități autorizate potrivit legii, mai mari decât valoarea lunară a indicatorului social de referință, respectiv 500 lei/lună, fiind reale, fiind recunoscute de altfel și de către reclamantă, care și-a argumentat cererea doar prin faptul că la data stabilirii drepturilor de indemnizație de șomaj toate cele 14 persoane menționate, îndeplineau condițiile legale pentru a beneficia de dreptul respectiv, contestându-se doar formularea auditorilor externi referitoare la "acordarea de indemnizații de șomaj unor persoane care nu îndeplineau condițiile legale";.
Formularea respectivă, raportat la concluziile organului de control este însă corectă întrucât la data controlului s-a constatat că au fost acordate indemnizații unor astfel de persoane, neavând relevanță faptul că la data stabilirii drepturilor, erau îndeplinite condițiile de acordare, câtă vreme ulterior aceste condiții nu mai erau îndeplinite și totuși indemnizațiile au fost acordate.
Data publicarii pe portal:04.10.2013
| ← Deschidere procedură adopţie. Consimţământ părinţi naturali | Contract de locaţiune. Obligarea la plata chiriei restante şi... → |
|---|
