Ucidere din culpă. Jurisprudență Uciderea din culpă

Jurisprudenţă şi speţe de drept civil (II)

Judecătoria BACĂU -Secţia Penală Hotărâre nr. 450 din data de 24.03.2016

INSTANȚA

-deliberând-

Asupra cauzei penale de față constată că prin rechizitoriul procurorului de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Bacău nr. 10848/P/2013 s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată a inculpatului DC, pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă, prev. de art. 192 al. 2 C.p.

În motivarea actului de sesizare se afirmă că inculpatul în data de 25.11.2013, în jurul orei 17.20 a condus autoturismul marca Dacia Logan, înmatriculat sub nr. pe str. Republicii din mun. Bacău, având direcția de deplasare dinspre centrul orașului către magazinul METRO și ca urmare a nerespectării regulilor de circulație a acroșat-o pe numita TE, care, urmare a leziunilor suferite, a decedat.

Pentru dovedirea situației de fapt au fost propuse spre administrare următoarele mijloace de probă: proces verbal de cercetare la fața locului, raport de expertiză medico legală, raport de expertiză tehnică, raport de verificare RAR al autovehiculului implicat în accident, declarații părți civile, declarație inc. DC, unitate optică pusă la dispoziție de Catedrala catolică ";Înălțarea Sf. Cruci"; Bacău, cazier judiciar al inc. DC.

Cauza a fost înregistrată la Judecătoria Bacău la data de 21.05.2015 și la judecătorul de cameră preliminară de la aceeași instanță la aceeași dată sub nr. 6499/180/2015.

Prin încheierea de ședință din camera de consiliu din data de 17.09.2015 judecătorul de cameră preliminară a constatat legalitatea sesizării instanței, a administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală și a dispus începerea judecății.

La primul termen de judecată, cu procedura legal îndeplinită, ulterior citirii în extras de către grefierul de ședință în baza art. 374 C. proc. pen. a actului prin care s-a dispus începerea judecății, instanța l-a întrebat pe inculpat dacă solicită ca judecata să aibă loc numai pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale și a înscrisurilor prezentate de părți, aducându-i la cunoștință dispozițiile art. 396 alin. (10) C. proc. pen.

Inculpatul a solicitat ca judecata să aibă loc în condițiile prevăzute la art. 374 alin. (4).

Instanța a procedat la ascultarea acestuia.

Inculpatul a recunoscut în totalitate faptele reținute în sarcina sa.

In temeiul art. 375 al.2 Cod pr.penală rap.la art.374 al. 4 cpp având in vedere că acțiunea penală nu vizează o infracțiune care se pedepsește cu detențiune pe viață și că inculpatul a recunoscut în totalitate faptele reținute în sarcina sa,instanța a admis cererea.

I. SOLUȚIONAREA ACȚIUNII PENALE

Analizând materialul probator administrat în cursul urmăririi penale, instanța reține ca la data de 25.11.2013 inc. DO conducea auto-taxiul marca Dacia Logan înmatriculată sub nr. , având direcția de deplasare dinspre centrul orașului către magazinul METRO. În dreptul imobilului cu nr. 90 - catedrala catolică, a surprins pe trecerea de pietoni, pe numita Tamași Elena, în urma impactului rezultând leziuni incompatibile cu viața.

Inculpatului i-au fost recoltate două probe de sânge rezultând că acesta nu consumase băuturi alcoolice anterior comiterii faptei .

Inculpatul a declarat în faza de urmărire penală că se deplasa cu aproximativ 50-60 km/h în momentul în care a observat pe trecerea de pietoni trei persoane din care una mai în vârstă, precizând că anterior impactului, deși a încercat să frâneze, sistemul autoturismului nu a răspuns.

S-a efectuat efectuarea verificarea autoturismului. Nu au fost consemnate probleme ale sistemului de frânare.

În faza de urmărire penală a fost dispusă efectuarea unei expertize tehnice cu privire la modalitatea de comitere a accidentului, cauzele care au generat producerea acestuia, urmând a se stabili și viteza de deplasare a autoturismului anterior producerii coleziunii. În urma analizării documentației puse la dispoziție, expertul desemnat a stabilit o viteză de deplasare în momentul impactului de 64 km/h. În ceea ce privește modalitatea de evitare a rezultatului acesta a concluzionat că în cazul în care inc. DO ar fi adaptat viteza la condițiile de trafic (timp de înserare spre noapte, circulație la lumina farurilor proprii, existența marcajului pietonal) nu s-ar fi produs rezultatul vătămător.

Instanța reține în continuare că au fost ridicate filmările înregistrate de un sistem de supraveghere montat în zonă, stabilindu-se că afirmațiile inculpatului cu privire la existența altor persoane pe trecerea de pietoni, precum și a unui autovehicul de care victima s-ar fi ferit nu sunt adevărate.

Cu ocazia audierii inculpatul a recunoscut comiterea faptei, încercând pe parcursul declarației să își construiască o apărare în jurul unor circumstanțe legate de problemele mecanice ale sistemului de frânare, pecum și de o oarecare culpă a victimei.

Având în vedere că în urma accidentului a survenit decesul victimei TE organele de cercetare penală au dispus efectuarea unei expertize medico legale în urma căreia experții au concluzionat că moartea victimei a fost violentă, datorându-se unui politraumatism, leziunile fiind produse în cadrul unui accident rutier.

Instanța a reținut aceeași situație de fapt ca cea descrisă în actul de sesizare și recunoscută de către inculpat în urma analizei coroborate a materialului probator administrat în cauză, în faza urmăririi penale, respectiv: proces verbal de cercetare la fața locului, raport de expertiză medico legală, raport de expertiză tehnică, raport de verificare RAR al autovehiculului implicat în accident, declarații părți civile, declarație inc. DO, unitate optică pusă la dispoziție de Catedrala catolică ";Înălțarea Sf. Cruci"; cazier judiciar al inc. DO

În drept, fapta inculpatului DO, care în data de 25.11.2013, în jurul orei 17.20 a condus autoturismul marca Dacia Logan, înmatriculat sub nr. având direcția de deplasare dinspre centrul orașului către magazinul METRO și ca urmare a nerespectării regulilor de circulație a acroșat-o pe TE care, urmare a leziunilor suferite a decedat, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de ucidere din culpă, prev. de art. 178 alin.1,2 C.p. cu aplicarea art. 5 C.p.

În consecință va admite cererea inculpatului DO, În baza art. 386 C. proc. pen. va dispune schimbarea încadrării juridice dată faptei prin actul de sesizare din infracțiunea de ucidere din culpă, prev. de art. 192 al. 2 C.p., in infracțiunea de ucidere din culpă, prev. de art. 178 al.1,2 C.p. cu apl. art. 5 C.p.

In temeiul art.396 C.p.p. constatand dincolo de orice indoiala rezonabila că fapta există, constituie infracțiune și că a fost săvârsită de către inculpat, urmează a dispune condamnarea acestuia.

La individualizarea pedepsei ce urmează a fi aplicată inculpatului, instanța va avea în vedere criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 74 C. pen., respectiv împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura și gravitatea rezultatului produs , conduita după săvârșirea infracțiunilor și în cursul procesului penal și nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială.

În concret, instanța reține că inculpatul nu s-a sustras urmăririi penale, a recunoscut comiterea faptei, pe care a declarat că o regretă. În urma verificărilor efectuate la Serviciul de cazier judiciar a rezultat că inculpatul DO este cunoscut cu antecedente penale, care nu atrag însă starea de recidivă .

Pentru aceste motive va condamna inculpatul la pedeapsa închisorii intr-un cuantum suficient pentru atingerea scopului și îndeplinirea funcțiilor de constrângere, de reeducare și de exemplaritate ale sancțiunii.

In temeiul art.396 al. 10 C.p.p. având în vedere că judecata s-a desfășurat în condițiile art. 375 alin. (1) și (2), iar instanța a reținut aceeași situație de fapt ca cea descrisă în actul de sesizare și recunoscută de către inculpat, limitele de pedeapsă prevăzute de lege se vor reduce cu o treime.

Având în vedere că pedeapsa aplicată este mai mică de 3 ani, că inculpatul nu a mai fost condamnat anterior la pedeapsa închisorii mai mare de 6 luni și că scopul pedepsei poate fi atins chiar fără executare, instanța constatând întrunite condițiile prevăzute de art.81 C.p., urmează a dispune suspendarea condiționată a executării acesteia, va stabili termenul de încercare pe durata prev.de art.82 C.p. și va atrage atenția inculpatului asupra prev.art.83 C.p.

In temeiul art.71 al.1,2 C.p.instanța va aplica inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art.64 lit.a teza II si b C.p.

In temeiul art.71 al.5 C.p.instanța va suspenda executarea pedepsei accesorii a interzicerii drepturilor prev. de art.64 lit.a teza II si b C.p. pe durata suspendării condiționate a executarii pedepsei închisorii.

In temeiul art. 7 din Lg. 76/2008 instanța va dispune recoltarea de la inculpat a probelor biologice în vederea stocării acestora în S.N.D.G.J.

II.SOLUȚIONAREA ACȚIUNII CIVILE

Persoana vătămată Meteiș Ioan, fratele victimei s-a constituit parte civilă și a cerut instanței obligarea părții responsabile civilmente S.C. EUROINS la plata sumei de 1.000.000 lei cu titlu de daune morale. Partea civilă MI a mai solicitat actualizarea sumelor reprezentând despăgubiri materiale și morale la dobânda BNR din momentul producerii riscului asigurat (26.11.2013) până în momentul plății efective și integrale a indemnizațiilor de către asiguratorii polițelor RCA și indexarea sumelor la rata indicelui de inflație de la data producerii riscului asigurat și până la momentul plății.

În drept MI a invocat prev. art. 1349, art. 1381, art. 1391 C.civ., art. 19,20,21,86 NCpp, art. 41-44, 26,3,45-60,69 ind.2 din legea nr. 136/1995 privind asigurările și reasigurările din România cu aplicarea Ordinului CSA nr. 14/2011, modificat prin Ordinul CSA nr. 22/2012 privind limitele și condițiile de despăgubiri în contractul RCA.

Pentru dovedirea pretențiilor partea civilă MI a cerut încuviințarea administrării următoarelor mijloace de probă: înscrisuri, martori, prezumții judiciare, fără a face precizări în acest sens.

BM, PL, BT și PD au formulat cerere de constituire părți civile îndreptată în mod exclusiv împotriva S.C. EUROINS ROMÂNIA asigurare REASIGURARE S.A.

Astfel au solicitat acordarea de despăgubiri civile după cum urmează:

Despăgubiri materiale și morale:

- pentru Păduraru Luciea: 40.000 lei cu titlu de daune materiale reprezentând contravaloarea cheltuielilor efectuate cu înmormântarea, preznicele de 3,6,9,40 de zile,6 luni, 1 an, precum și 100.000 lei cu titlu de daune morale, constând în suferințele psihice genrate de dispariția tragică a surorii acesteia;

- pentru BM și BT suma de câte 100.000 lei fiecare reprezentând daune morale constând în suferința psihică generată de dispariția inopinată a surorii acesteia:

- pentru PD suma de 50.000 lei reprezentând daune morale ca urmare a dispariției mătușii acestuia.

Indexarea cu dobânda legală a despăgubirilor până la plata efectivă calculată de la data producerii accidentului, respectiv 25.11.2013.

Pentru dovedirea pretențiilor au propus spre administrare următoarele mijloace de probă: proba cu martorii GA, SV, prezumții.

În drept părțile civile au invocat art. 19,20 C.proc. pen., Legea 136/1995 privind asigurările și reasigurările din România cu aplicarea ordinului CSA nr. 14/2011 privind limitele și condițiile acordării de despăgubiri în contractul RCA, decizia nr. 29/2009 pronunțată de ICCJ - Secțiile Unite.

Partea responsabilă civilmente S.C. EUROINS a cerut instanței admiterea în parte a pretențiilor părților civile întrucât în cauză există culpă comună, a inculpatului și a victimei.

Referitor la daunele materiale pentru justa stabilire a cuantumului acestora, nu este suficientă simpla enumerare a cheltuielilor efectuate (aproximate de partea civilă) fiind obligatorie dovedirea cu documente fiscale (facturi, chitanțe, bonuri) a prejudiciului suferit.

Prin urmare, partea responsabilă civilmente a cerut respingerea ca neîntemeiate a acelor pretenții care nu sunt probate cu documente justificative.

În măsura în care vor fi depuse înscrisuri în probarea daunelor materiale, partea responsabilă civilmente a cerut instanței să se aibă în vedere dispozițiile art. 49, pct.2 din Normele aprobate prin Ordinul aplicabil la data accidentului respectiv cheltuielile de înmormântare, inclusiv pentru piatra funerară precum și cele efectuate cu îndeplinirea ritualurilor religioase, probate cu documente justificative, cheltuielile de transport al cadavrului, inclusiv cele de îmbălsămare, probate cu documente justificative , de la localitatea unde a avut loc decesul până la localitatea în care se face înmormântarea, veniturile nete nerealizate și alte eventuali cheltuieli rezultate în perioada de la data producerii accidentului și până la data decesului, prev. de pct.1, dacă acestea au fost cauzate de producerea accidentului.

Referitor la daunele morale partea responsabilă civilmente a precizat că valoarea acestora se stabilește în conformitate cu legislația și jurisprudența din România potrivit art. 49, pct.2 lit.d din Norme.

Acordarea de despăgubiri în urma producerii unui eveniment rutier nu trebuie să constituie o îmbogățire fără justă cauză.

Examinând pretențiile părții/părților civile prin prisma probelor administrate, instanța va reține elementele de fapt și împrejurările care vor fi expuse în continuare .

Cu privire la acțiunea inculpatului ( fapta ilicită) rezultatul socialmente periculos generator de prejudicii în patrimoniul părților civile legătura de cauzalitate între acțiunea inculpatului și rezultatul generator de prejudicii și culpa exclusivă a acestuia , instanța va avea în vedere aceeași situație de fapt așa cum a fost expusă în mod detaliat la soluționarea acțiunii penale.

Situația de fapt expusă la soluționarea acțiunii penale nu confirmă culpa concurentă a victimei.

Instanța mai reține că accidentul a avut loc pe durata contractului de asigurare RCA încheiat între S.C. EUROINS în calitate de asigurator de răspundere civilă și proprietarul autovehiculului condus de către inculpat în calitate de asigurat.

In scopul înmormântării victimei și pentru organizarea și desfășurarea ritualurilor religioase concomitente și ulterioare, părțile civile au efectuat cheltuieli estimate la 15.000 lei și au fost suportate de partea civilă Păduraru Luciea.

Părților civile le-au fost aduse atingere drepturilor personal nepatrimoniale izvorâte din raporturile de familie.

La reținerea situației de fapt, instanța a avut în vedere probele administrate la soluționarea acțiunii penale, declarațiile martorilor SV ,GA și înscrisurile aflate la filele 119-131 dosar instanță.

Potrivit art. 25 alin.1 din Codul de procedură penală rezolvarea acțiunii civile în procesul penal: (1) Instanța se pronunță prin aceeași hotărâre atât asupra acțiunii penale, cât și asupra acțiunii civile.

Potrivit art 397 alin.1 Cpp rezolvarea acțiunii civile: (1) Instanța se pronunță prin aceeași hotărâre și asupra acțiunii civile

Prin art. 1357 din Codul civil, care constituie temeiul răspunderii civile delictuale, se prevede că "(1) Cel care cauzeaza altuia un prejudiciu printr-o fapta ilicita, savarsita cu vinovatie, este obligat sa il repare.

(2) Autorul prejudiciului raspunde pentru cea mai usoara culpa."; și potrivit art. 6 paragraful 1 din CEDO, orice persoană are dreptul la judecarea, în mod echitabil și intr-un termen rezonabil, de către o instanță care să hotărască nu numai cu privire la temeinicia acuzației penale, ci și asupra încălcării drepturilor și obligațiilor cu caracter civil.

Repararea prejudiciului moral este tot atât de legitimă ca și repararea prejudiciului patrimonial, iar despăgubirile acordate persoanelor vătămate vor constitui o justă și integrală reparație a daunelor morale suferite și vor fi stabilite după principiile dreptului civil, într-o sumă globală corectă și fără exagerări.

Prejudiciul moral cauzat se va aprecia după criterii proprii naturii acestuia, respectiv importanța pagubei, durata menținerii consecințelor vătămării, intensitatea durerilor fizice și psihice. Gravitatea prejudiciului moral fiind important, conform situației de fapt așa cum a fost mai sus reținută, atunci indemnizația va trebui să ofere, prin utilizarea sa, o satisfacție reparatorie, compensatorie.

Aceste prejudicii morale, constând în suferințe pur psihice, care se regăsesc și în cauza de față au un caracter subiectiv, iar intensitatea suferințelor psihice diferă de la individ la individ, în funcție de echilibrul și sensibilitatea sa psihică, nivelul intelectual, vârstă ori sex.

Limitele minime de despăgubire stabilite de către Comisia de supraveghere a Asigurărilor constituie sumă minimă de asigurare dar nu obligă, în lipsa unor probe și a unor convingeri bazate pe probe și argumente întemeiate, instanța de judecată să le și acorde în acest cuantum pentru despăgubiri civile al căror cuantum stabilit cade doar in atributul instanței de judecată.

Instanța apreciază că la cuantificarea prejudiciului moral, criteriile de acordare a daunelor morale sunt subordonate condiției aprecierii rezonabile, pe o bază echitabilă, corespunzătoare prejudiciului real și efectiv produs părților civile.

Importanța valorilor lezate, măsura în care au fost lezate aceste valori, intensitatea cu care au fost percepute consecințele vătămării, măsura în care i-a fost afectată situația familială și socială, părților civile, impun netăgăduit acordarea de daune morale, dar cuantumul ce se impune a fi acordat trebuie să îl constituie o sumă rezonabilă și echitabilă în raport de prejudiciul nepatrimonial efectiv suferit.

In temeiul art.25 C.p.p. și art.397 C.p.p. , având în vedere că riscul (evenimentul rutier) a avut loc pe durata contractului de asigurare RCA, și întrucât între materializarea acestuia și prejudiciile de natura patrimonială (materială) și extrapatrimonială (morală) există o legătură de cauzalitate, instanța urmează a admite în parte pretențiile părților civile și a dispune obligarea asiguratorului de răspundere civilă la repararea prejudiciului provocat acestora ca rezultat al săvârșirii de către inculpat a infracțiunii.

La cuantificarea valorii despăgubirilor cu izvor moral și material, instanța va avea în vedere cheltuielile efectuate pentru înmormântarea victimei și pentru organizarea și desfășurarea ritualurilor religioase concomitente și ulterioare, precum și suferințele psihice provocate succesorilor ca urmare a atingerii aduse drepturilor personal nepatrimoniale, privind raporturile de familie, intensitatea suferințelor psihice și fizice pentru repararea integrală a pagubelor, instanța va obliga asiguratorul de răspundere civilă - S.C. EUROINS. la plata actualizată în raport cu indicele de inflație a sumelor reprezentând daune materiale și daune morale și la plata dobânzii legale la aceste sume începând cu data săvârșirii faptei și până la data executării efective.

În temeiul art. 274 alin.1 C.p.p. instanța constând culpa procesuală a inculpatului, urmează a dispune obligarea acestuia la plata cheltuielilor judiciare avansate de către stat.

În temeiul art. 276 C.p. va obliga asiguratorul de răspundere civilă la plata cheltuielilor judiciare efectuate de partea civilă, proporțional cu pretențiile admise.

← Anulare act  Validare poprire. Jurisprudență Cereri →

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Ucidere din culpă. Jurisprudență Uciderea din culpă