Clasare cauză. Jurisprudență Încheierea de şedinţă
| Comentarii |
|
Judecătoria BACĂU -Secţia Penală Rezoluţie nr. 317 din data de 29.03.2016
JUDECĂTORUL DE CAMERĂ PRELIMINARĂ ,
Asupra cauzei penale de fața constată următoarele:
Prin ordonanța procurorului nr. X, emisă în data de Y de către Parchetul de pe lângă Judecătoria Bacău, în temeiul art. 315 alin 1 lit b Cpp, art. 16 alin.1 lit.a C.p.p., s-a dispus clasarea cauzei față de numitul C sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de viol prev. de dispozițiile art. 218 alin. 1 din Cp., violare de domiciliu prev. de dispozițiile art. 224 alin. 1 din Cp., furt prev. de dispozițiile art. 228 alin. 1 din Cp., furt calificat prev. de dispozițiile art. 228 alin. 1, 229 alin. 1 lit. b din Cp., amenințare prev. de dispozițiile art. 206 alin. 1 din Cp. și șantaj prev. de dispozițiile art. 207 alin. 1, alin. 3 din Cp., toate cu aplic. art. 38 alin. 1 din Cp., întrucât faptele nu există..
Pentru a dispune astfel, procurorul și-a însușit argumentele organului de cercetare penală expuse prin referat.
Ordonanța a fost atacată de către petenta B la prim-procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria Bacău.
Prin ordonanța prim- procurorului Parchetului de pe lângă Judecătoria Bacău nr. Z în temeiul art. 339 C.p.p. plângerea a fost respinsă.
Pentru a dispune astfel primul procuror a apreciat ca plângerea petentei este nefondată întrucât din actele efectuate în cauză rezultă că soluția procurorului este temeinică și legală.
Împotriva ordonanței procurorului, petenta B în termenul prevăzut de art.340 al.1 C.p.p. a formulat plângere la judecătorul de cameră preliminară de la instanța căreia i-ar reveni, potrivit legii, competența să judece cauza în primă instanță, anume la Judecătoria Bacău.
Plângerea a fost înregistrata la Judecătoria Bacău la nr. 15519/180/2015.
În motivarea plângerii petenta arată că soluția dată de către procuror este nelegală și netemeinică întrucât faptele reclamate sunt infracțiuni.
Petenta și intimatul din prezenta cauză nu au depus la dosar înscrisuri.
Potrivit art.340 N.C.P.P., persoana a cărei plângere împotriva soluției de clasare sau renunțare la urmărirea penală, dispusă prin ordonanță sau rechizitoriu, a fost respinsă conform art. 339 poate face plângere, în termen de 20 de zile de la comunicare, la judecătorul de cameră preliminară de la instanța căreia i-ar reveni, potrivit legii, competența să judece cauza în primă instanță.
Acest text legal instituie controlul judecătoresc asupra soluțiilor de netrimitere in judecată dispuse de procuror, inițiat la plângerea persoanei interesate, de natură să asigure accesul liber la justiție, principiu fundamental al statului de drept.
Judecătorul, analizând ordonanța atacată prin prisma motivelor invocate si pe baza lucrărilor si a materialului din dosarul cauzei, apreciază ca actul de dispoziție al procurorului este legal si temeinic si in temeiul art.341 alin.6 lit.a C.proc.pen. va respinge ca nefondată plângerea formulată de către petentul B.
Judecătorul își va întemeia convingerea pe considerentele care le va dezvolta in continuare.
Situația de fapt a fost corect reținută și apreciată de organele de urmărire penală și este confirmată de conținutul actelor efectuate și probelor administrate.
Astfel, se reține că în luna E petenta și intimatul au început o relație asemănătoare acelora dintre soți. În data de F numitul C a cumpărat de la numita B autoturismul marca N cu număr de înmatriculare N pentru care a plătit suma de 2000 euro, însă acesta nu a înmatriculat autoturismul cu număr de înmatriculare N pe numele său, iar după aproximativ 2 luni a vândut autoturismul martorei L. Această persoană a luat legătura cu B pentru a perfecta actele pentru înmatriculare.
La data de S, în jurul orei A , C împreună cu B a dus-o pe D la Liceul V. C a fost sunat de către H care i-a solicitat să-i dea autoturismul său. C s-a deplasat cu autoturismul marca J cu număr de înmatriculare T, însoțit de martora H la locuința persoanei vătămate B. C a oprit autoturismul în dreptul porții locuinței lui B, a claxonat la poartă, iar B a ieșit din casă și a descuiat poarta. Ca intrat în curte pe poartă și împreună cu B au intrat în casă. Între cei doi au avut loc discuții contradictorii care au condus la încetarea relației de concubinaj. C a ieșit imediat din casă pe ușă, iar când a ajuns la poartă a văzut că este încuiată. C a revenit la ușa locuinței care era încuiată. I-a cerut lui B cheia de la poartă, după care C a mers din nou la poartă, a descuiat poarta, însă cheia s-a rupt, o parte rămânând în butuc, iar cealaltă parte a lăsat-o pe jos. C a urcat în mașina sa unde îl aștepta H cu care a plecat în mun. P. Numita B a apelat la SNUAU 112 sesizând faptul că a fost lovită de către numitul R.
La data de W, numita B a sesizat că la data de E numitul C a pătruns fără drept în locuința sa, a amenințat-o cu o armă, iar prin folosirea forței și acte violențe a întreținut raport sexual cu aceasta, după care i-a sustras cheile locuinței.
Din raportul de expertiză medico-legală nr. T din U a Serviciului Județean de Medicină Legală I rezultă că numita B prezenta contuzii corporale ce s-au putut produce prin lovire cu și de corpuri dure în condițiile stabilite de anchetă și pot data din S, în secreție vaginală nu s-au evidențiat spermatozoizi, necesită 4-5 zile îngrijiri medicale, prezintă deflorare veche de peste 10 zile și realitatea agresiunii sexuale incriminate va fi stabilită prin coroborare cu datele de anchetă. Nu sunt elemente de certitudine care să confirme întreținerea unui raport sexual recent.
Din raportul de constatare privind detecția comportamentului simulat nr. O din L rezultă că răspunsurile persoanei vătămate la întrebările relevante ale cauzei au provocat modificări specifice comportamentului simulat.
Prin aceeași plângere și prin declarația din data de Q, persoana vătămată B a declarat că în luna U a primit în vizită pe numitul C care i-a sustras din locuință o tabletă marca K, un ceas bărbătesc din aur, iar dintr-o dependință o bormașină Z, un aparat de sudură, o drujbă marca S, o autofiletentă unelte de pescuit și trusă de chei și că numitul C a vândut autoturismul marca Y cu număr de înmatriculare H cu suma de 3000 euro, aceasta primind numai suma de 500 euro, iar diferența de 2500 euro rămânând la C și a determinat-o prin amenințări, respectiv că va posta pe Internet și Facebook imagini indecente și compromițătoare, să semneze contracte de vânzare cumpărare pentru un vehicul folosit inițial lui AS, ulterior lui Boghiu ES.
În luna Z persoana vătămată B s-a aflat în I, a comunicat cu numitul C pe rețele de socializare fără să îi reproșeze faptul că i-a sustras bunuri din locuință. Mai mult din conținutul convorbirilor anexate de numitul C rezultă că cei doi erau în relații de prietenie și atașament reciproc.
Ulterior, persoana vătămată B a solicitat efectuarea unui flagrant în vederea recuperării unei drujbei sustrase, întrucât o persoană "N" cu număr de telefon Ț, ce aparține numitului R, a postat spre vânzare pe site W o drujbă marca S. La data de L, organele de cercetare penală au identificat în municipiul F, pe martorul II care oferea spre vânzare drujba marca S seria J. Martorul II a declarat că a adus drujba din Q și că nu deține documente din care să rezulte dreptul de proprietate. S-a procedat la ridicarea drujbei în vederea prezentării pentru recunoaștere persoanei vătămate.
Persoana vătămată nu a putut prezentat documente din care să rezulte dreptul de proprietate a bunurilor pretins sustrase, nu a descris amănunțit caracteristicilor bunurilor, respectiv serii de înregistrare, semne particulare.
În acord cu procurorul de caz, judecătorul de cameră preliminară reține că probele administrate dovedesc cu certitudine că intimatul C a pătruns în data de X în locuința petentei cu consimțământul acesteia. Nu există nici un indiciu că ar fi săvârșit infracțiunea de lovire ori de viol.
Nu există de asemenea nici un indiciu de săvârșire a infracțiunii de furt reclamată de către petentă, avându-se în vedere că din convorbirile de pe rețelele de socializare rezultă că în luna Z între petentă și intimat existau relații armonioase.
Nu există nici un indiciu de săvârșire a infracțiunii de șantaj, motiv pentru care procurorul de caz a dispus în mod întemeiat clasarea cauzei penale.
Judecătorul constată că nu au fost descoperite fapte, ori împrejurări noi care să conducă la o altă soluție si care sa nu fi fost cunoscute ori care sa fi fost eludate de către organul de urmărire penală.
Judecătorul mai reține că probele au fost legal identificate, strânse și prelucrate, administrarea lor făcându-se în scopul aflării adevărului și pentru justa soluționare a cauzei.
Date fiind cele ce precedă, în baza art.341 alin.6 lit.a C.proc.pen. se va respinge ca nefondată plângerea formulată de către petenta B împotriva ordonanței procurorului nr. X, emisă în data de Y de către Parchetul de pe lângă Judecătoria Bacău.
În baza art.275 alin.2 C.p.p. va obliga petenta B la plata sumei de 100 lei, reprezentând cheltuieli judiciare avansate de către stat în cauză.
În baza art.276 alin.6 C.p.p. cu referire la art. 453 C.p.c. va obliga petenta B la plata sumei de 700 lei către intimatul R, reprezentând cheltuieli judiciare efectuate de intimat. Art. 453 C.p.c. prevede că ,,partea care pierde procesul va fi obligată, la cerere părții care a câștigat, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată."; Se observă că intimul a formulat o astfel de cerere, depunând la dosar chitanțe doveditoare prin care se face dovada că a cheltuit suma de 700 lei cu plata onorariului avocatului ales. Însă, judecătorul va admite doar în parte cererea intimatului pentru suma de 700 lei, avându-se în vedere că partea care a pierdut procesul, conform legii procesual civile la care face trimitere art.276 alin.6 C.p.p., este petenta din prezenta cauză, precum și faptul că asistența juridică a intimatului nu este obligatorie.
| ← Pretenţii. Jurisprudență Plăţi | Tâlhărie . Jurisprudență Tâlhărie → |
|---|
