Uzucapiune. Jurisprudență Uzucapiune (Prescripţia achizitivă)
| Comentarii |
|
Judecătoria MOINEŞTI Sentinţă civilă nr. 804 din data de 09.05.2017
Prin cererea înregistrată la data de … pe rolul Judecătoriei M. sub nr. de dosar …, reclamantul P. V. a solicitat în contradictoriu cu pârâta UAT C.ca prin hotărârea ce se va pronunța să se constate că a dobândit drept de proprietate prin uzucapiune asupra unui teren în suprafață de 100 mp situat în C., str. G., nr. ....
A arătat reclamantul că printr-un înscris sub semnătură privată a cumpărat de la numiții R. G. și R. G. o casă din lemn, acoperită cu țiglă, având două camere, magazie și bucătărie, situat în C., str. G., nr. …, în prezent nr. …
Această construcție a fost dobândită de vânzători conform contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. …. la data cumpărării terenul aferent construcției, respectiv cel care face obiectul prezentei cereri, intrase în proprietatea statului.
După cumpărarea casei a intrat și în posesia terenului de 100 mp pe care l-a posedat netulburat, continuu, neîntrerupt, public și sub nume de proprietar mai mult de 30 de ani.
La această adresă stăpânește suprafața de 884 mp curți construcții, din care 784 i-au fost închiriați de pârâtă. La aceiași adresă mai deține concesionat un teren de 389 mp. Pe ambele terenuri a mai construit niște imobile și în anul 2003 a întabulat dreptul de proprietate asupra construcțiilor în favoarea sa, iar asupra terenului în suprafață de 884 mp a întabulat dreptul de proprietate în favoarea pârâtei, precum și faptul că îl deține în baza contractului de închiriere.
Deși întabularea s-a făcut pe 884 mp, în realitate el a plătit chirie doar pentru 784 mp, restul terenului de 100 mp fiind deținut de el ca proprietar al casei.
În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 1847 și 1890 Cod civil.
Pârâta a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii ca nefondată.
A arătat pârâta că reclamantul a primit doar dreptul de proprietate asupra casei, iar în contractul din 1978 se menționează că cei doi vânzători nu au drept de proprietate asupra terenului în suprafață de 100 mp.
În anul 1989 reclamantul a solicitat scoaterea din evidențele financiare a clădirilor situate pe str. Gării, nr. 64, actual 101, deoarece erau demolate din anul 1988 fără autorizație.
La data de 15.01.1996 a încheiat cu reclamantul contractul de concesiune nr. 218 având ca obiect un teren de 300 mp situat în str. Gării, nr. 64, în prezent 101, pentru ca acesta să construiască o locuință.
În aceste condiții, locuința despre care susține reclamantul că ar fi pe terenul de 100 mp este de fapt situată pe terenul concesionat.
Pentru aceste motive, se impune respingerea cererii, nefiind îndeplinite condițiile prevăzute de lege.
În drept, întâmpinarea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 205 Cod procedură civilă.
În susținerea cererii au fost depuse înscrisuri.
În cauză a fost efectuată o expertiză topocadastrală, lucrarea fiind depusă la dosar.
Din actele și lucrările dosarului, prin prisma probatoriului administrat în cauză, instanța reține următoarele:
Prin contractul de vânzare cumpărare nr. … R. Al. și R. R. i-au vândut fiului lor, R. Al. și lui R. G., soția acestuia, o casă construită din lemn, cu două camere, bucătărie, magazie, situată în C., str. .., nr. …
În act s-a menționat că terenul aferent construcției, în suprafață de 100 mp, este proprietatea statului .
La data de 28.06.1984 reclamantul a cumpărat imobilul construcție pentru suma de 13000 lei.
Prin contractul de închiriere nr. …, ce nu a fost depus la dosar, dar este depus un act adițional al acestuia, rezultă că reclamantul a închiriat de la pârâtă suprafața de 784 teren agricol.
Exceptând acest teren, la aceeași adresă reclamantul mai deține concesionată suprafața de 300 mp teren.
Prin cerere se susține în esență că a cumpărat casa, fără terenul aferent de 100 mp pe care se afla aceasta, iar suprafața de 784 mp o deține ca urmare a contractului de închiriere.
În drept, uzucapiunea, prescripția achizitivă, reprezintă un mod de dobândire a proprietății prin posedarea neîntreruptă a unui lucru în tot timpul fixat de lege, constituind o probă absolută a dreptului de proprietate. Dobândirea dreptului de proprietate prin posesie prelungită (uzucapiune) este un mod originar, ce se întemeiază pe faptul posesiei, pe o stare de fapt, ce exclude ideea existenței unui act juridic translativ de proprietate.
Pentru a opera dobândirea proprietății prin uzucapiune, conform art. 645 și art. 1837 C.civ., trebuie îndeplinite condițiile rezultând din art. 1846-1847 din același cod și anume exercitarea unei posesii utile. Posesia este utilă dacă este neîntreruptă, netulburată, publică și exercitată sub nume de proprietar.
În conformitate cu dispozițiile art. 1890 Cod civil, pentru dobândirea dreptului de proprietate asupra unui bun prin uzucapiunea prelungită este necesară îndeplinirea cumulativă a două condiții și anume o posesie de 30 de ani și lipsa oricăror vicii ale acestei posesii.
În primul rând, analizând probatoriul administrat instanța constată că reclamantul a aflat că terenul pe care se află casa și cel din jurul casei este în suprafață totală de 884 mp doar la momentul la care a efectuat documentația cadastrală pentru întabularea dreptului de proprietate asupra construcțiilor.
Astfel, din probatoriu nu rezultă că în evidențele pârâtei la adresa menționată ar fi existat două terenuri de categorii distincte, respectiv unul de 100 mp strict delimitat și aflat în posesia reclamantului, și diferența de 784 mp aflată în proprietatea pârâtei, diferență de asemenea delimitată strict.
De altfel, și analizând raportul de expertiză ar rezulta că terenul de 784 mp ar înconjura casa, delimitare ce evident nu putea fi făcută, terenul de 884 mp fiind un întreg pe care reclamantul, până la întocmirea documentației cadastrale, și pârâta, până la formularea prezentei cereri, l-au considerat ca fiind de 784 mp.
În al doilea rând și cel mai important, posesia trebuie să fie neîntreruptă.
Unul din cazurile de întrerupere a posesiei, în fapt a prescripției achizitive, este recunoașterea dreptului de proprietate în persoana proprietarul nediligent de către cel în favoarea curge prescripția.
Prin faptul că reclamantul a solicitat înscrierea în cartea funciară a construcției și a terenului cu sarcinile acestuia și prin aceea că la emiterea încheierii nr. … pronunțată de Biroul de carte funciară în dosarul nr. … s-a admis cererea reclamantului și s-a precizat cu privire la teren că acesta este în suprafață de 884 mp și este proprietatea Primăriei C., iar încheierea nu a fost modificată, prescripția s-a întrerupt.
Practic, prin formularea cererii de întabulare și admiterea sa, reclamantul a recunoscut în mod public că terenul în cauză, inclusiv cei 100 mp, aparține pârâtei, viciind în acest fel posesia pe care se presupune că ar fi exercitat-o până atunci, iar din același moment a încetat să mai deține terenul sub nume de proprietar, proprietarul de drept fiind indicat.
Pentru toate aceste considerente, instanța constată că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege, astfel că cererea va fi respinsă ca nefondată.
| ← Revendicări. Jurisprudență Revendicare (acţiuni, bunuri,... | Circulaţie rutieră. Jurisprudență Circulaţie rutieră → |
|---|
