Valoare obiect. Competenţa. Stabilire cale de atac.
| Comentarii |
|
Valoarea obiectului se stabileşte de către reclamant, el fiind acela care îşi evaluează pretenţiile deduse judecăţii.
Ca moment la care se apreciază valoarea litigiului - interesează momentul introducerii cererii de chemare în judecată.
împrejurarea că, după sesizarea instanţei reclamantul îşi modifică pretenţiile nu prezintă relevanţă.
Asupra recursului civil de faţă, constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr.11725/12.09.2011 pronunţată de Judecătoria Craiova a fost admisă în parte şi pe fond acţiunea formulată de către reclamanta D.A.N. în contradictoriu cu pârâtul
G.I.V. precizată.
A fost admisă în parte şi pe fond cererea de complinire formulată de către reclamanta D.A.N. ca neîntemeiată.
A fost omologat raportul de expertiză efectuat de expertul B.C., în varianta unică a acestuia, raportul de expertiză efectuat de expertul N.L., în varianta a II a acestuia şi raportul de expertiză efectuat de expertul C.A. în varianta I, teren intravilan şi teren extravilan şi dispune ieşirea din indiviziune a părţilor.
Prin decizia civilă nr. 538 din 11.12.2012 pronunţată de Tribunalul Dolj a fost admis apelul formulat de reclamanta D.A. împotriva sentinţei civile nr.11725/12.09.2012 pronunţată de Judecătoria Craiova în contradictoriu cu pârâtul G.I. anulată sentinţa atacată şi reţinută cauza spre rejudecarea acesteia.
Prin sentinţa nr. 300 din data de 25 iunie 2013, pronunţată de Tribunalul Dolj - Secţia I Civilă s-a admis în parte acţiunea reclamanta D.A.N împotriva pârâtului G.I.
S-a dispus ieşirea părţilor din indiviziune.
S-a omologat raportul de expertiză specialitatea construcţii civile refăcut de domnul expert Nicolescu Gabriel (filele 78-85 apel) în varianta a II-a şi raportul de expertiză specialitatea topografie întocmit de domnul expert Catrinoiu Adrian în varianta a II-a pentru terenul intravilan şi varianta I pentru terenul extravilan şi raportul de expertiză specialitatea evaluare bunuri mobile în varianta I (filele 66-70 dosar prima instanţă).
împotriva acestei sentinţe a declarat recurs reclamanta D.A.N. solicitând admiterea recursului, întrucât s-au încălcat dispoziţiile art. 129 alin. 5 Cod procedură civilă.
Nelegalitatea hotărârii constă în aceea că nu se indică, la finalitatea dispozitivului calea de atac, fiind vorba de o decizie care se poate ataca cu recurs.
Decizia este nelegală şi pentru faptul că instanţa nu a aplicat dispoziţiile art. 6739 Cod procedură civilă în care se arată criteriile care trebuiau avute în vedere la formarea şi atribuirea loturilor, în sensul că imobilul , anexele gospodăreşti şi terenul aferent construcţiilor au fost atribuite în lotul intimatului G.I.V, deşi în varianta a II-a a expertului N.G, construcţiile şi terenul aferente lor erau compensate în lotul său.
La termenul de judecată, apărătorul recurentei reclamante D.A.N. a învederat că înţelege să ridice ca şi motiv de ordine publică, motivul prevăzut de art. 304 pct. 3 Cod procedură civilă cu privire la calificarea căii de atac. A susţinut că art. 2821 Cod procedură civilă a fost încălcat, în sensul că în cauză calea de atac nu era apelul întrucât valoarea patrimonială era de sub 100.000 lei (1 miliard lei vechi), astfel că tribunalul trebuia să judece recurs şi nu apel.
Recursul este fondat.
Având în vedere obiectul pricinii care este unul evaluabil în bani, pentru stabilirea competenţei se foloseşte criteriul valoric în delimitarea competenţei şi în stabilirea ca şi consecinţă ulterioară a căii de atac.
Valoarea obiectului se stabileşte de către reclamant, el fiind acela care îşi evaluează pretenţiile deduse judecăţii.
Ca moment la care se apreciază valoarea litigiului - interesează momentul introducerii cererii de chemare în judecată.
Imprejurarea că, după sesizarea instanţei reclamantul îşi modifică pretenţiile nu prezintă relevanţă.
Se reţine, în cauză, că la momentul sesizării instanţei prin cererea introductivă, reclamanta e evaluat provizoriu masa partajabilă la suma de 1000 lei.
Printr-o precizare ulterioară reclamanta a precizat şi cuantumul cheltuielilor de înmormântare pentru defuncta G.I. la suma de 6000 lei. Chiar şi potrivit raportului de expertiză a bunurilor mobile - acestea au fost evaluate la suma de 16.375 lei, iar bunurile imobile au fost evaluate la suma de 82.558 lei.
Prin urmare, valoarea totalizează 98933 lei, situându-se sub suma de 100.000 lei.
În conformitate cu dispoziţiile art. 2821 alin. 1 Cod procedură civilă nu sunt supuse apelului hotărârile judecătoreşti date în primă instanţă în cererile introduse pe cale principală, în litigiile al căror obiect are o valoare de până la 100.000 lei, inclusiv.
Or, în cauză indiferent de valoarea de raportare valoarea obiectului este sub un miliard
lei.
Prin urmare, în cauză calea de atac împotriva hotărârii instanţei de fond este recursul şi nu apelul, instanţa în calea de atac nefiind alcătuită potrivit dispoziţiilor legale potrivit art. 304 pct. 1 Cod procedură civilă.
Mai mult, nici în dispozitivul deciziei şi nici în minută nu este prevăzută calea de atac şi termenul în care se poate exercita potrivit art. 261 pct. 1 Cod procedură civilă.
Văzând şi dispoziţiile art. 312 alin. 1 teza 1 şi alin2 teza 2 Cod procedură civilă instanţa va admite recursul declarat de reclamanta D.A.N. Va casa decizia civilă şi va trimite cauza la Tribunalul Dolj pentru rejudecare ca instanţă de recurs.
(Decizia nr. 9020/17.10.2013 - Secţia I civilă, rezumat judecător Mihaela Loredana Nicolau Alexandroiu)
| ← Validare poprire. Salarii câştigate prin hotărâri judecătoreşti | Nesemnare cerere recurs. Nulitate. → |
|---|
