Apel Legea 10 din 2001 ANRP Lipsa calitate procesuala pasiva
Comentarii |
|
CURTEA DE APEL GALAŢI
SECŢIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 213/A
Şedinţa publică din 18 Iunie 2009
Pentru astăzi fiind amânată pronunţarea asupra apelului civil declarat de către pârâta PRIMĂRIA MUNICIPIULUI G, împotriva sentinţei civile nr. 86 din 15.01.2009 pronunţată de Tribunalul Galaţi în dosarul nr(...) în contradictoriu cu reclamantul E. G, domiciliat în G,_,_ 22, . 4, în acţiunea civilă având ca obiect Legea 10/2001.
Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică din 09.06.2009 fiind consemnate în încheierea de şedinţă din aceeaşi zi care face parte integrantă din prezenta când, Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera a amânat pronunţarea cauzei la data de 15.06.2009 când, pentru aceleaşi considerente, a amânat pronunţarea cauzei la data de 18.06.2009 când,
CURTEA
Asupra apelului civil de faţă,
Examinând actele şi lucrările dosarului, constată următoarele;
Prin sentinţa civilă nr. 86 din 15 ianuarie 2009, Tribunalul Galaţi a respins ca nefondate excepţiile invocate de pârâtă.
A admis acţiunea formulată în baza Legii 10/2001 de reclamantul E. G domiciliat în G, str. I._ nr. 26,_ 2, -4, în contradictoriu cu pârâta Primăria Mun. G prin Primarul Mun. G şi în consecinţă; A dispus anularea Dispoziţiei nr. 1255/SR/28.01.2005 emisă de pârâtă.
A constatat dreptul reclamantului E. G de a beneficia de măsuri reparatorii prevăzute de prevederile Legii nr. 10/2001 constând în compensare cu teren disponibil la data executării prezentei hotărâri, din domeniul privat sau public al Municipiului G, iar în caz de imposibilitate de executare, constată dreptul reclamantului de a beneficia de despăgubiri pentru imobil (teren şi construcţie) conform Titlului VII din Legea nr. 247/2005 urmând ca valoarea finală a despăgubirilor civile să fie stabilită de Comisia Centrală B.
Pentru a pronunţa această soluţie, Tribunalul a reţinut următoarele:
Prin notificarea nr. 104/N/2001 reclamantul a solicitat în baza Legii nr. 10/2001, restituirea în echivalent a imobilului situat în G,_, care a fost soluţionată prin Dispoziţia de acordare despăgubiri nr. 1255/SR/28.01.2005,motivat de faptul că terenul revendicat este afectat de construcţii definitive edificate în urma aplicării Decretului de expropriere nr. 396/1.11.1977, iar construcţia a fost integral demolată.
Potrivit art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional
la Convenţiapentru apărarea Drepturilor Omului şi Libertăţilor fundamentale „Orice persoana fizică sau juridică are dreptul la reprezentarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decât pentru cauza de utilitatea publică şi în condiţiile prevăzute de lege şi de principiile generale ale dreptului internaţional”.
Art. 1 alin. 1 din Legea nr. 10/2001, republicată, privind regimul juridic a unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989 stipulează „imobilele preluate în mod abuziv de stat, de organizaţiile cooperatiste sau de orice alte persoane periodice în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, precum şi cele preluate de stat în baza Legii nr. 139/1940 asupra rechiziţiilor şi nerestituite, se restituie în natură, în condiţiile prezentei legi”.
Izvorul Convenţiei îl constituie Declaraţia Universală a Drepturilor Omului care la art. 17 dispune ca: „orice persoană are drept de proprietate atât singur, cât şi în asociere cu alţii” (pct. 1), „nimeni nu va fi lipsit în mod arbitrat de proprietatea la” (pct.2).
Instanţa europeană, în practica de aplicare a dispoziţiilor art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional
la Convenţie, a constatat că restituirea unor imobile (terenuri şi case de locuit) care au fost proprietatea autorilor decedaţi şi trecute în proprietatea statului de regimurile totalitare trebuie să aibă la bază o lege specială ce stipulează ilegalităţile actelor normative pe baza cărora s-a făcut preluarea lor de către stat, urmând a se recunoaşte dreptul de proprietate succesorilor. Curtea de
la Strasbourga constatat că autorităţile naţionale trebuie să restituie aceste terenuri care se găsesc în stăpânirea unor persoane juridice, în speţă restituirea în natură numai este posibilă, decât cu teren în compensare sau prin echivalent, deci conform Titlului VII din Legea nr. 10/2001 aşa cum a fost modificată prin legea nr. 247/2005. Vor fi respinse excepţiile ca nefondate.
Împotriva acestei sentinţe, în termen legal a declarat apel pârâta Primăria mun. G – criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.
Susţine apelanta că în mod greşit a procedat instanţa de fond – ignorând dispoziţiile art. 137 Cod procedură civilă, trecând direct la soluţia în fond a cauzei, fără a pune în discuţia părţilor excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a A.N.R.P. şi pe cea a tardivităţii contestaţiei formulate la data de 11.04.2008 împotriva dispoziţiei nr. 1255/SR/28.01.2005, prin care s-a dispus acordarea de despăgubiri pentru imobilul imposibil de restituit în natură.
Că Tribunalul nu a arătat argumentele pe baza cărora şi-a format convingerea că dispoziţia respectivă se impune a fi anulată, motivarea hotărârii constând doar într-o simplă referire, cu caracter general, la normele Convenţiei Europene şi practica C.E.D.O.
Apelul declarat este fondat, pentru cele ce urmează:
Potrivit art. 261 alin. 1 pct. 5 Cod procedură civilă, hotărârea se dă în numele legii şi va cuprinde motivele de fapt şi de drept care au format convingerea instanţei, cum şi cele pentru care sau înlăturat cererile părţilor. Din considerentele hotărârii criticate nu rezultă motivele care au stat la baza luării hotărârii; simpla afirmare a unor fapte sau referire la principiile generale – Convenţia Europeană şi practică C.E.D.O., nu poate ţine loc analizei pe care instanţa de fond este obligată să o facă înainte de a hotări. Sub aspectul arătat, se impune desfiinţarea hotărârii, urmând ca după desfiinţare să se analizeze întregul probatoriu privitor la acordarea despăgubirilor conform Titlului VII din Legea nr. 247/2005, deşi prin Dispoziţia nr. 1255/28.01.2005 se constatase deja dreptul reclamantului la măsuri reparatorii.
În fine, conform art. 137 alin. 1 Cod procedură civilă instanţa se va pronunţa mai întâi asupra excepţiilor de procedură şi asupra celor de fond ce fac de prisos, în totul sau în parte, cercetarea în fond a pricinii.
În drept, fiind aplicabile dispoziţiile art. 297 pct. 1 Cod procedură civilă, Tribunalul rezolvând procesul fără a intra în cercetarea fondului.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelul declarat de pârâta PRIMĂRIA MUNICIPIULUI G, împotriva sentinţei civile nr. 86 din 15.01.2009 pronunţată de Tribunalul Galaţi în dosarul nr(...).
Desfiinţează sentinţe civilă nr. 86/15 ianuarie 2009 a Tribunalul u i Galaţi şi trimite cauza spre rejudecare la aceeaşi instanţă.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunţată în şedinţa publică azi, 18 Iunie 2009.
← Incuvintare executare silita Recuperarea despăgubirilor civile... | Drept de folosinţă special asupra terenurilor reglementat în... → |
---|