C.A. Braşov, decizia nr. 702 din 24 octombrie 1997
Prin sentinţa recurată, s-a respins cererea petentului, făcându-se aplicarea dispoziţiilor art. 1 alin. 2 lit. b din Decretul–lege nr. 118/1990, potrivit cărora, beneficiază de drepturile consacrate prin lege şi persoana constituită în prizonier de către partea sovietică după data de 23 August 1944, or fiind constituită ca atare înainte de această dată, a fost reţinută în captivitate după încheierea armistiţiului. Claritatea textului este indiscutabilă şi exclude orice interpretare.Punctul de vedere exprimat prin critica formulată de recurent este că definiţia calităţii de prizonier de război, adoptată prin art. 4 lit. a din Legea nr. 44/1994, referindu-se la orice persoană (capturată, dezarmată, internată în lagăre) constituită în prizonier de trupele sovietice sau germane, este de natură a modifica şi conţinutul noţiunii de prizonier, la care se referă Decretul–lege nr. 118/1990 şi, deci, recurentul este îndreptăţit la acordarea drepturilor respective. Susţinerea nu a fost acceptată. Legea nr. 44/1994, stabileşte prin art. 1 calitatea de veteran de război, prevăzând, la lit. g a textului, că prizonierii de război au această calitate, iar definiţia din art. 4 al legii determină conţinutul şi sfera acestei noţiuni. Prin capitolul II al Legii nr. 44/1994, se stabilesc drepturile veteranilor de război, aplicabile şi prizonierilor de război, în sensul art. 4 menţionat. Aplicabilitatea Decretului–lege nr. 118/1990 este însă limitată la persoanele constituite în prizonieri, în condiţiile speciale indicate de acest act normativ, extinderea pe cale de interpretare a cercului acestor persoane fiind inadmisibilă.
Vezi şi alte speţe de drept civil:
Comentarii despre Aplicarea Legii nr 118 din 1990 Calitatea de prizonier de război Distincţii