Contestaţie la executare - suspendare executare silită - recurs
| Comentarii |
|
Dosar nr. 421/214/2008TRIBUNALUL ARGEŞSECŢIA CIVILĂDECIZIE CIVILĂ Nr. 1935/RObiectul: contestaţie la executare - suspendare executare silită - recurs
Asupra recursului civil de faţă:
Constată că, prin cererea formulată la data 27.03.2008, contestatorii C. I., C.M. au solicitat în contradictoriu cu intimaţii N. C., N. G., N. N., N. GH. G., V. I. -executor judecătoresc, anularea actului de executare, respectiv ordonanţanr.435/P/2007 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Costeşti şi a procesului verbalnr.435/P/21.12.2007, ordonanţă menţinută prin Rezoluţia nr.199/II/2007 şi prinsentinţa penală nr.17/24.01.2008 a Judecătoriei Costeşti, anularea şi încetareaexecutării înseşi, suspendarea executării silite în dosarulnr.18/2008 al B.E.J.V. I.
În motivare, contestatorii arată că la data de 18.03.2008, au fost somaţi sărespecte dreptul de proprietate al suprafeţei de 1585 mp, dreptul de servitutepotrivit sentinţei civile nr.11401/1993 a Judecătoriei Piteşti precum şi la retragereagardului aflat de pe teren. Contestatorii au fost indicaţi în calitate de moştenitorilegali ai debitoarei defuncte C. F., iar titlul executoriu invocat a fost ordonanţaParchetului nr.435/2007, care nu îndeplineşte cerinţele legale conform art.372 Codpr.civ.
Ordonanţa Parchetului s-a dat la data de 30.06.2007 când C. F. era decedată,şi împotriva unui defunct s-a făcut aplicarea dispoziţiilor art. 245 alin.1 lit.c ) Cpp.
Pârâţii - intimaţi sunt nepoţii defunctei şi ştiau de decesul numitei C. F.-mama contestatorilor. Cu toate acestea au înţeles să se judece în continuare cu undefunct şi în faţa Judecătoriei Costeşti.
Titlul executoriu, ordonanţa parchetului, nu este investit cu formulăexecutorie conform art. 269 C.pr.civ., iar dacă raportarea se face lasent.civ.nr.11401/1993 a Judecătoriei Piteşti, executarea este prescrisă.
O altă chestiune o reprezintă nulitatea arătată de disp.art.398 C.pr.civ. carearată că "hotărârile şi titlurile executorii nu se vor putea executa în contramoştenitorilor, sub pedeapsă de nulitate, decât 8 zile după ce li s-a făcut oîncunoştiinţare colectivă a acestor titluri sau hotărâri la domiciliul deschideriisuccesiunii pe numele moştenirii, fără a se arăta numele şi calitatea fiecăruimoştenitor".
Prin întâmpinarea formulată intimatul V. I. - executor Judecătoresc invocăexcepţia lipsei calităţii procesuale pasive a executorului judecătoresc în cauzeleavând ca obiect contestaţiile la executare, întrucât acesta nu este parte în proces,conform concluziilor care se desprind din decizia Curţii Constituţionalenr.225/2003.
La dosarul cauzei s-au depus copiile certificate din dosarul de executarenr.18/2008 al B.E.J. V. I., procuri judiciare, hotărâri judecătoreşti privind intimaţiişi autorii contestatorilor.
Prin sentinţa civilă nr. 485/6 mai 2008, Judecătoria Costeşti a admis în partecontestaţia la executare formulată de contestatorii C. I. şi C. M. în contradictoriu cuintimaţii N. C., N. G., N. N., N. Gh. G. şi B.E.J. V. I. şi a anulat somaţia din 18martie 2008, în dosarul de executare nr.18/2008 al B.E.J. V. I. şi a dispus refacereaactelor de executare cu respectarea dispoziţiilor art.398 c.civ. A fost respinsăcontestaţia la executare faţă de intimatul V. I. ca fiind introdusă împotriva uneipersoane fără calitate procesuală pasivă şi, au fost obligaţi intimaţii N. C., N. G., N.N. şi N. Gh. G. la plata sumei de 500 lei cheltuieli de judecată către contestatori.
Pentru a pronunţa această soluţie, prima instanţă a reţinut că, prin sentinţacivilă nr.11401/1993 a Judecătoriei Piteşti autorul contestatorilor, numitul C. D.A. afost obligat să lase intimaţilor în deplină proprietate şi liniştită posesie suprafaţa de1585 mp, să respecte dreptul de servitute şi să retragă gardul aflat de pe teren ( fila15 dosar).
Aşa cum rezultă din sentinţele judecătoreşti depuse la dosar de către intimaţi( sent.civ.nr.971/1996 a Judecătoriei Costeşti, dec.civ. nr.1436/R/1998 a Curţii deApel Piteşti, ) litigiile şi starea de tensiune au continuat între intimaţi şi autoriicontestatorilor, culminând cu plângerea penală făcută împotriva autoarei defuncteCernea Floarea pentru nerespectarea hotărârii judecătoreşti.
Prin ordonanţa nr.435/P/2007 a Parchetului de pe lângă JudecătoriaCosteşti, ordonanţă menţinută prin Rezoluţia nr.199/II/2007, s-a dispus scoatereade sub urmărire penală a învinuitei C. F. pentru infracţiunea prevăzută de art. 271alin.2 Cp în baza art.11 pct.1 lit.b1) iar prin procesul - verbal nr.435/P/21.12.2007s-a dispus restabilirea situaţiei anterioare. Plângerea împotriva ordonanţeiparchetului a fost formulată de intimatul N. C., iar la data de 24.01.2008 s-apronunţat sent.pen.nr.17 în dos.nr.1256/214/2007 (f. 11-17 dosar).
În opinia instanţei, odată cu exercitarea controlului judecătoresc,independent de soluţia particulară pronunţată în cauză, respectiv s-a luat act deretragerea plângerii, câtă vreme a fost menţinută soluţia adoptată prin ordonanţaparchetului nr.435/P.2007, aceste acte emise de procuror reprezintă titluriexecutorii. Această concluzie se desprinde şi din interpretarea disp.art.2491 pct.(4)Cpp, precum şi din faptul că măsura restabilirii situaţiei anterioare reprezintă practicposibilitatea oferită de lege ca pe cale coercitivă proprietarului să -i fie respectatdreptul şi să poată exercita toate atributele dreptului de proprietate, inclusivatributul posesiei..
Instanţa nu va reţine nici apărarea conform căreia primul titlu executoriu (sent.civ. nr. 11401/1993 a Judecătoriei Piteşti), a privit pe autorul C. A.(tatălcontestatorilor), iar litigiile ulterioare au privit-o şi pe mama acestora C. F., iar acesttitlu nu produce efecte juridice cu privire la alte persoane, pentru următoarelemotive:
Dreptul de proprietate este opozabil erga omnes şi a fost recunoscut în cadrulunei acţiuni în revendicare, iar succesorii universali (printre care şi contestatorii) nupot dobândi mai multe drepturi decât au avut autorii lor. Totodată servitutea esteun drept real care poartă asupra lucrului altuia, iar proprietarul fondului aservit nupoate face nimic pentru a scădea ori a îngreuna întrebuinţarea servituţii.
În concluzie, titlurile executorii obţinute în contra autorilor defuncţi suntopozabile şi obligă la respectarea lor şi pe contestatori, iar prescripţia nu îi poateapăra de neexecutare date fiind litigiile care s-au purtat ulterior între defuncţii C. A.şi F. şi intimaţii N., care au avut ca obiect tot contestaţii la executare.
Pentru aceste motive, instanţa nu poate dispune încetarea executării siliteînseşi, aşa cum solicită contestatorii.
Ultima critică formulată de contestatori este însă întemeiată şi pune îndiscuţie anularea actului de executare şi refacerea acestuia deoarece nu au fostîndeplinite formal prevederile art. 398 Cod. pr.civ.
Conform acestor dispoziţii "hotărârile şi titlurile executorii nu se vor puteaexecuta în contra moştenitorilor, sub pedeapsă de nulitate, decât 8 zile după ce li s-afăcut o încunoştiinţare colectivă a acestor titluri sau hotărâri la domiciliuldeschiderii succesiunii pe numele moştenirii, fără a se arăta numele şi calitateafiecărui moştenitor".
Se observă că în dosarul de executare somaţia din 18.03.2008 a fost emisădirect pe numele contestatorilor, fără a se respecta cu stricteţe textul de lege carevorbeşte prealabil despre o încunoştinţare colectivă la domiciliul deschideriisuccesiunii, fără a se arăta numele şi calitatea fiecărui moştenitor.
Cât priveşte întâmpinarea intimatului V. I. - executor judecătoresc instanţava reţine excepţia invocată şi va respinge contestaţia în ceea ce-l priveşte pe acestintimat ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Pentru toate aceste considerente în baza art. 329 - 404 C.pr.civ. contestaţia laexecutare a fost admisă în parte.
În baza art. 276 C.pr.civ. a obligat intimaţii la plata cheltuielilor de judecatăcătre contestatori.
Prin cererea formulată la data de 09.06.2008, petenţii C. I. şi C. M. ausolicitat, în baza art.281 c.proc.civ., îndreptarea erorii materiale de calcul dinsentinţa civilă nr.485/2008, arătând că suma totală a cheltuielilor este de 1391 lei,iar instanţa din eroare a acordat cheltuieli de judecată în sumă de 500 lei.
Prin încheierea din data de 10 iunie 2008, Judecătoria Costeşti a respinscererea contestatorilor formulată în baza art.281 c.proc.civ., ca neîntemeiată,reţinând că, în cauză s-a făcut aplicarea art.276 c.proc.civ. contestaţia fiind admisăîn parte.
Împotriva sentinţei civile nr.485/2008 au declarat recurs intimaţii N. C., N.N. şi N. Gh. G. criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.
În motivarea recursului se arată că în mod greşit, instanţa de fond i-a obligatla plata cheltuielilor de judecată către contestatori, deoarece actele de executare aufost întocmite de executorul judecătoresc V. I. căruia i-au achitat onorariul în sumăde 1.000 lei la data de 17.03.2008.
Mai arată recurenţii că sunt de acord cu refacerea actelor de executare cucondiţia ca acestea să fie făcute tot de BEJ V. I.
Mai reţin recurenţii că, dacă instanţa de fond a respins contestaţia faţă deintimatul V. I., nici ei nu trebuiau citaţi ca intimaţi, deoarece obiectul contestaţieieste dosarul de executare nr.18/2008 întocmit de BEJ V. I..
La data de 24.06.2008 contestatorii C. I. şi C. M. au declarat recurs atâtîmpotriva sentinţei civile nr.485/2008 cât şi împotriva încheierii din data de 10 iunie2008 referitoare la cheltuielile de judecată, astfel:
-Instanţa nu s-a pronunţat asupra prescripţiei executării invocată prin cerereade chemare în judecată.
-Somaţia a fost emisă direct pe numele presupuşilor moştenitori ai defunctei,fiind emisă astfel că această somaţie a fost emisă cu încălcarea dispoziţiilor art.398c.proc.civ.
-În mod greşit instanţa de fond a reţinut că executorul judecătoresc nu arecalitate procesuală pasivă deoarece actele de executare au fost emise de către acesta,iar potrivit principiului constituţional cel ce a săvârşit o faptă este obligat sărăspundă.
-S-a acordat ceea ce nu s-a cerut, întrucât contestatorii au solicitat încetareaexecutării silite iar instanţa a dispus refacerea actelor de executare.
-În mod greşit instanţa de fond a acordat numai parţial cheltuielile dejudecată.
-În mod greşit instanţa de fond, prin încheierea din data de 10 iunie 2008 arespins cererea de îndreptare a erorii materiale de calcul formulată de contestatoriîn baza art.281 c.proc.civ. întrucât din actele depuse la dosar rezultă că s-au efectuatcheltuieli de judecată în sumă totală de 1.391 lei, iar instanţa de fond în mod nelegalnu a acordat în totalitate onorariu de avocat şi contravaloarea copiilor înscrisurilordepuse de contestatori la dosarul cauzei, în sumă de 31 lei.
Analizând sentinţa atacată precum şi încheierea din data de 10 iunie 2008prin prisma criticilor invocate şi în raport de dispoziţiile art.3041 c.proc.civ.tribunalul constată că recursurile sunt nefondate.
Criticile formulate de intimaţi în cererea de recurs sunt neîntemeiate astfel:
Potrivit dispoziţiilor art.399 c.proc.civ. contestaţia la executare este mijloculprocedural prin care părţile interesate sau vătămate prin modul de realizare aexecutării silite, cu neobservarea sau ignorarea condiţiilor şi formalităţilor stabilitede procedura execuţională se pot plânge instanţei competente în vederea desfiinţăriisau anulării formelor sau actelor de executare nelegale, iar potrivit dispoziţiilorart.402 c.proc.civ. judecarea contestaţiei la executare nu se poate face decât încontradictoriu, cui citarea părţilor implicate în faza executării silite, precum şi acelor ce pretind că le-au fost lezate drepturile prin activitatea de executare.
Deci, potrivit acestor texte de lege, executorul judecătoresc nu are calitate departe în proces, atribuţiile sale fiind reglementate de Legea nr.188/2000 carestabileşte în art.1 alin.2 că executorii judecătoreşti sunt investiţi să îndeplinească unserviciu de interes public.
De altfel, prin decizia nr.225/2008 a Curţii Constituţionale s-a statuat că,citarea executorului judecătoresc cu ocazia judecării contestaţiei la executare nu sejustifică, având în vedere că pe de o parte, acesta nu are calitate de parte în proces,iar pe de altă parte, instanţa investită cu soluţionarea unei atare contestaţii judecălitigiul pe baza dosarului de executare, ceea ce face inutilă prezenţa executoruluijudecătoresc.
Având în vedere că executorul judecătoresc nu poate avea calitatea de parteîn proces, în mod corect, instanţa de fond a respins contestaţia la executareîndreptată împotriva acestuia, ca fiind introdusă împotriva unei persoane fărăcalitate procesuală pasivă.
Prin urmare, nu poate fi obligat la plata cheltuielilor de judecată în locul celorcare au pierdut procesul, în speţă, intimaţii, chiar dacă aceştia i-au achitat, aşa cumsusţin, onorariu pentru efectuarea executării.
Cu privire la recursurile formulate de contestatori împotriva sentinţei civilenr.485/2008 şi a încheierii din data de 10 iunie 2008, tribunalul constată că acesteasunt nefondate pentru următoarele considerente:
-Critica referitoare la nepronunţarea instanţei de fond asupra prescripţieiexecutării este neîntemeiată, deoarece instanţa de fond a analizat în considerenteaceastă excepţie şi a concluzionat că, titlurile executorii obţinute în contra autorilordefuncţi sunt opozabile şi obligă la respectarea lor şi pe contestatori, iar prescripţienu îi poate apăra de neexecutare date fiind litigiile care s-au purtat ulterior întredefuncţii C. A. şi F. şi intimaţii N., care au avut ca obiect tot contestaţii la executare.
-Cu privire la cea de-a doua critică, respectiv că, somaţia s-a emis direct penumele moştenitorilor, cu încălcarea dispoziţiilor art.398 c.proc.civ. se observă căinstanţa de fond a admis contestaţia la executare tocmai datorită nerespectăriidisp.art.398 c.proc.civ. şi, în consecinţă a dispus anularea acestei somaţii emisă ladata de 128 martie 2008. Prin urmare, această critică este neîntemeiată.
-Cu privire la critica referitoare la greşita reţinere a lipsei calităţii procesualepasive a executorului judecătoresc, se constată că şi aceasta este neîntemeiată,deoarece, aşa cum s-a arătat în analiza recursului intimaţilor, executoruljudecătoresc nu poate avea calitatea de parte în cadrul unui proces având ca obiectcontestaţie la executare.
Într-adevăr şi executorii judecătoreşti răspund pentru faptele lor. De altfel,Legea nr. 188/2000 reglementează o astfel de răspundere în articolele 41-43 însă,acestea exced cadrului procesual de faţă.
-Mai susţin recurenţii că, instanţa de fond a acordat ceea ce nu s-a cerut.
Şi această critică este neîntemeiată, deoarece în cadrul contestaţiei laexecutare s-au invocat neregularităţi ale actelor de executare, iar instanţa de fond,prin soluţia pronunţată a constatat aceste neregularităţi şi a dispus, aşa cum prevedeart.404 c.proc.civ. anularea actului de executare contestat, în speţă - somaţia emisăla data de 18 martie 2008.
Faptul că recurenţii-contestatori au solicitat şi încetarea executării silite, iarinstanţa de fond nu le-a admis acest capăt de cerere, nu înseamnă că a acordat ceeace nu s-a cerut.
-Cu privire la acordarea parţială a cheltuielilor de judecată şi la greşitarespingere a cererii de îndreptare a erorii de calcul pentru cheltuielile de judecată,formulată în baza art.281 c.proc.civ., tribunalul constată că şi această critică estenefondată, astfel:
Poziţia de parte câştigătoare în proces fiind determinată de raportul dintreconţinutul obiectului acţiunii şi rezultatul obţinut prin hotărârea de soluţionare alitigiului, urmează ca, atunci când pretenţiile ce formează obiectul acţiunii suntadmise numai parţial, instanţa va trebui să acorde celui care a câştigat procesulnumai o parte din cheltuielile de judecată suportate, proporţional cu pretenţiileadmise.
Cum în speţă contestaţia a fost admisă în parte, în mod corect instanţa defond a făcut aplicarea dispoziţiilor art.276 c.proc.civ. şi a apreciat ca îndestulătoronorariul avocatului în sumă de 500 lei faţă de termenele acordate şi complexitatealitigiului, având în vedere şi dispoziţiile art.274 alin.3 c.proc.civ., care prevăd că,judecătorii au dreptul să micşoreze onorariile avocaţilor, ori de câte ori vor constatamotivat că sunt nepotrivit de mari, faţă de valoarea pricinii sau munca îndeplinităde avocat.
Faptul că recurenţii-contestatori au depus odată cu contestaţia şi înscrisuri decare au înţeles să se folosească în prezenta cauză, nu-i îndreptăţeşte să solicitecontravaloarea cheltuielilor privind fotocopierea acestor înscrisuri, deoarece ladosarul cauzei se află copii certificate din dosarul de executare obţinute pecheltuiala intimaţilor iar nu a contestatorilor.
De asemenea, nu sunt justificate nici cheltuielile privind taxele notarialepentru procura judiciară, întrucât dispoziţiile art.68 alin.2 c.proc.civ. prevăd că,dreptul de reprezentare poate fi dat şi prin declaraţie verbală, făcută în instanţă şitrecută în încheierea de şedinţă.
Pentru considerentele arătate, în baza art.312 c.proc.civ. tribunalul varespinge recursurile ca nefondate.
Având în vedere soluţia pronunţată nu se vor acorda cheltuieli de judecată.
DECIDE
Respinge ca nefondate recursurile declarate de contestatorii C. I. şi C.M., împotriva încheierii de şedinţă din data de 10 iunie 2008 şi a sentinţeicivile nr.485 din data de 06.05.2008, pronunţate de Judecatoria Costeşti îndosarul nr.421/214/2008 şi de intimaţii N. C, N. G., N. N. şi N. GHE. G.,împotriva sentinţei civile nr.485 din data de 06.05.2008, pronunţate deJudecătoria Costeşti în dosarul nr.421/214/2008 intimat fiind V. I. - executorjudecătoresc.Irevocabilă. Pronunţată în şedinţă publică azi 18 Noiembrie 2008, la TribunalulArgeş - Secţie Civilă. 6
| ← Contestaţie la executare - recurs | Minori şi familie - plasament - fond - civil → |
|---|
