Încredinţarea copiilor în caz de divorţ Criterii

C.A. Braşov, decizia nr. 198 din 28 martie 1997

Soluţia instanţei de apel de schimbare în parte a hotărârii primei instanţe, prin care, în cadrul procesului de divorţ, cei trei copii rezultaţi din căsătorie au fost încredinţaţi mamei pentru creştere şi educare, în sensul înlăturării acestei măsuri şi încredinţării minorilor la tată, a fost menţinută în recurs. Argumentarea instanţei de apel a avut în vedere împrejurarea că mama minorilor face parte dintr-o sectă religioasă şi a retras copiii de la şcoală, trimiţându-i la mânăstire, unde erau puşi să muncească şi să confecţioneze veşminte clericale, ceea ce primejduieşte considerabil procesul normalei dezvoltări fizice, morale şi intelectuale a minorilor, în cadrul căruia şcoala are un rol esenţial. În recurs, reclamanta a confirmat stabilirile instanţei de apel, susţinând însă că, în prezent, a renunţat la manifestările religioase cu caracter de continuitate şi la exercitarea de către copii a muncii la mânăstire, astfel încât este îndreptăţită a solicita încredinţarea minorilor. S-a reţinut, de instanţa de recurs, că împrejurările de fapt şi relevanţa lor juridică, stabilite de instanţa de apel, sunt reale, criteriile în temeiul cărora s-a hotărât încredinţarea minorilor sunt justificate şi faţă de faptul că recursul este o cale de atac nedevolutivă, nu poate fi luată în considerare simpla declaraţie a recurentei că şi-a modificat conduita cu privire la îngrijirea minorilor. În viitor, în cazul schimbărilor care, eventual, vor surveni şi în interesul minorilor, se va putea formula o acţiune de reîncredinţare a acestora.

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Încredinţarea copiilor în caz de divorţ Criterii