Uzucapiune teren. Calitatea procesuală pasivă a unității administrativ-teritoriale din care face parte imobilul - obiect al cererii de uzucapiune.
| Comentarii |
|
Prin sentința civilă nr. 12764/05.11.2008, Judecătoria lași a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Municipiul L, prin Primar, și a respins acțiunea reclamantei Comunitatea F. din I.
Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut următoarele: Uzucapiunea reprezintă unul dintre modurile de dobândire a proprietății bunurilor imobile, față de dispozițiile Codului civil, respectiv art. 1837, care definește prescripția ca un mijloc de a dobândi proprietatea și art. 645, potrivit căruia proprietatea se dobândește, între altele, și prin prescripție.
Articolul 1890 C. civ. reglementează posibilitatea dobândirii dreptului de proprietate asupra unui imobil dacă se face dovada că cel care invocă uzucapiunea a exercitat o posesie utilă și sub nume de proprietar un interval de timp mai mare de 30 de ani.
Prescripția achizitivă reprezintă o sancțiune aplicată proprietarului nediligent, care are ca efect dobândirea dreptului real prin efectul posedării lucrului în timpul determinat de lege, astfel încât starea de fapt se transformă în stare de drept.
Astfel, dreptul de proprietate ce se invocă pe calea prescripției achizitive urmează a fi opus celui care poate invoca un drept de proprietate asupra imobilului.
Potrivit dispozițiilor art. 21 din Legea nr. 215/2001 a administrației publice locale, unitățile administrativ-teritoriale, respectiv comunele, orașele, municipiile și județele, sunt persoane juridice de drept public, având un patrimoniu propriu și capacitate juridică deplină, în condițiile în care, astfel cum prevede art. 23 din același act normativ, consiliile locale și primarii reprezintă autorități ale administrației publice prin care se realizează autonomia locală în comune, orașe și municipii, funcționează ca autorități ale administrației publice locale și rezolvă treburile publice ale localității, în condițiile legii.
Pentru ca Municipiul I. să aibă calitate procesuală pasivă în cauză, este sarcina reclamantei să dovedească faptul că acesta are în patrimoniu terenul din I. (...)
Din probele administrate în cauză, declarațiile de martori, respectiv expertiză, nu rezultă că terenul este în proprietatea Municipiului, martorii declarând că terenul este al Comunității F., fapt ce rezultă și din concluziile raportului de expertiză.
Nu rezultă din niciun înscris depus la dosar că reclamanta ar fi pierdut proprietatea cu privire la imobil și că aceasta ar fi intrat în proprietatea Municipiului I. prin expropriere.
Cum reclamanta, căreia îi revine sarcina probei, nu a dovedit calitatea de proprietar a Municipiului I. asupra imobilului teren situat în I., (...), instanța de fond a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Municipiul I. și a respins acțiunea reclamantei în contradictoriu cu pârâtul ca fiind introdusă împotriva unei persoane ce nu are calitate procesuală pasivă.
Apelul formulat de reclamanta Comunitatea F. Împotriva sentinței civile nr. 12764/05.11.2008, pronunțată de Judecătoria lași, a fost respins prin decizia civilă nr. 287/23.03.2009, pronunțată de Tribunalul lași. (...)
Împotriva acestei decizii a formulat recurs reclamanta Comunitatea F., criticând-o ca netemeinică și nelegală. Susține recurenta că în mod greșit instanța de apel nu a ținut cont de dispozițiile art. 12 pct. 5 din Legea nr. 213/1998, care prevede că în litigiile având drept obiect dreptul de proprietate asupra bunului, calitate procesuală activă are statul, reprezentat în unitățile teritorial-administrativ prin Primarul municipiului, orașului sau comunei și care nu au aplicabilitate și în situațiile în care nu pot fi identificați foștii proprietari.
In ceea ce privește Legea nr. 215/2000, s-a făcut o aplicare greșită a dispozițiilor art. 19, potrivit căruia „unitățile administrativ-teritoriale sunt persoane juridice de drept public, cu capacitate juridică deplină și patrimoniu propriu, iar în litigiile referitoare la acest patrimoniu în justiție, unitatea administrativă va fi reprezentată de primar”. Se mai arată că pe imobilul teren din I. (...) a fost o sinagogă, clădire demolată, terenul la acea vreme, în temeiul Legii nr. 58/1974 - art. 30, trecând în proprietatea statului.
În recurs nu s-au administrat probe noi.
Verificând actele și lucrările dosarului raportat la motivele de recurs formulate și la dispozițiile legale incidente în cauză, Curtea a constatat următoarele:
Prin acțiunea introductivă la instanță, recurenta-reclamantă Comu-> >
nitatea F. din I. a solicitat în contradictoriu cu pârâtul Municipiul L, prin Primar, să se constate dobândirea dreptului de proprietate prin uzucapiune cu privire la imobilul teren situat în L, (...), județul L, în suprafață de 592,93 mp și înscrierea acestui drept în Cartea Funciară a imobilului.
Uzucapiunea fiind acel mod de dobândire a proprietății sau a altor drepturi reale prin posedarea neîntreruptă a unui imobil în timpul și în condițiile prevăzute de lege, ea apare ca o sancțiune îndreptată împotriva proprietarului nediligent, acesta fiind cel care are calitate procesuală pasivă într-o astfel de acțiune.
Instanța de apel, păstrând soluția instanței de fond, a constatat că Municipiul L, prin Primar, nu are calitate procesuală pasivă, deoarece reclamantul nu a făcut dovada că acesta ar avea patrimoniul său, terenul din L, (...).
Însă, potrivit art. 26 alin. (1) din Legea nr. 18/1991, terenurile situate în intravilanul localității care au aparținut cooperatorilor sau altor persoane care au decedat, în ambele cazuri fără moștenitori, trec în proprietatea comunei, orașului sau municipiului, după caz, și în administrarea primăriilor.
Coroborând acest text de lege cu art. 21 alin. (1) din Legea nr. 215/2001 (republicată și actualizată), rezultă că în cauzele în care se pune în discuție dreptul de proprietate al statului cu privire la un astfel de teren, calitate procesuală pasivă are unitatea administrativ-teritorială în raza căreia se află situat imobilul. În continuare, art. 22 stabilește că delimitarea teritorială a comunelor, orașelor municipiilor și județelor se stabilește prin lege.
Potrivit art. 62 din același act normativ, Primarul reprezintă unitatea administrativ-teritorială în relațiile cu alte autorități, cu persoanele fizice sau juridice române ori străine, precum și în justiție, iar art. 21 alin. (2) statuează că unitățile administrativ-teritoriale sunt reprezentate în justiție de primar sau de președintele consiliului județean.
Așadar, greșit ambele instanțe au concluzionat că Municipiul I., prin Primar, nu poate fi parte în proces. Municipiul L, reprezentat prin Primarul Municipiului I., are calitate procesuală pasivă în cauză (C.A. lași, s. civ., min. și fam., decizia nr. 441/23.10.2009, LegeAZ.net).
| ← Uzucapiune 30 de ani teren. Sancțiune împotriva proprietarului... | Uzucapiune teren fără stăpân. Calitate procesuală pasivă... → |
|---|
