Decizia civilă nr. 108/2013. Actiune in constatare
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
TRIBUNALUL CLUJ SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr. _
Cod operator de date cu caracter personal 3184
DECIZIA CIVILĂ NR. 108/A/2013
Ședința publică de la 1 martie 2013 Instanța constituită din: PREȘEDINTE: ANA-SS JUDECĂTOR: O. R. G.
GREFIER: G. -C. Ț.
Pe rol fiind judecarea apelului declarat de reclamantul apelant B. M.
T. și de intervenienta apelantă P. P. împotriva Sentinței civile nr. 6242/_ pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei C. -N., privind și pe intimații B. T., Z. S., M. N., C. Ana D., N. A. soția L. P. I., P. P. a C., B. I., D. Z. a lui V., D. Z. ,
V. T., T. Ana născ. M., B. F. sotia lui P. P., B. I., B. V.
, soția L. | F. | S. | născ. H. | S. | , B. | V. | , văduva lui S. T. | născ. B. |
M., B. | I. | , B. | V., B. | V. | , G. | M. | , V. A., B. | V., P. |
, având ca obiect acțiune în constatare.
La apelul nominal făcut în cauză se constată lipsa părților. Procedura legal îndeplinită.
La data de 27 februarie 2013, prin registratura instanței s-au depus la dosar concluzii scrise din partea intimatei P. P., prin care solicită respingerea apelului declarat de B. M. T., cu cheltuieli de judecată.
Se constată că dezbaterea pe fond a cauzei a avut loc în ședința publică din data de 22 Februarie 2013, când părțile au pus concluzii conform încheierii din acea zi, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.
T. UL
Reține că prin Sentința civilă nr. 6242/_ pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei C. -N., s-a admis în parte acțiunea civilă formulată de reclamantul B. -M. T. în contradictoriu cu pârâții B. T., Z. S.
, M. N., C. Ana D., G. M., V. A., B. V., B. V. ,
văduva lui S. T. născuta B. M., B. V., identică cu B. V., B.
V., V. A., D. Z. aria a lui V., Vidrean T., T. Ana, născ. M. ,
A., sotia lui P. I., identica cu Neamnis Anitie, sotia lui P. I. Craciun Moroji, P. P. a C., B. I., identic cu B. I., sotia lui F.
S. născuta H. S., identică cu sotia lui F. S. născ. Hirisca S., B.
F. soția lui P. P., B. V., D. Z., identic cu D. Z. a lui V., identic cu D. u Z. a lui V. .
S-a admis în parte cererea reconvențională formulată de pârâtele, reclamante reconvenționale M. N. și C. Ana D., s-a admis în parte cererea de intervenție în interes propriu formulată de intervenientele P. M. și P. P., continuată după defuncta P. M. de intervenienta P. P.
, a luat act de renunțarea reclamantului la judecată în privința capetelor de cerere nr. 7-15 din cererea de chemare în judecată în forma sa inițială.
S-a dispus radierea din CF nr. 110 Muntele Rece a construcției reprezentând "casa de lemn la nr. 62 cu o locuința"; înscrisă asupra terenului cu nr. top 556. S-a dispus radierea din CF nr. 309 Mărisel a construcției reprezentând "casa de lemn la nr. 157 cu o locuință"; înscrisă asupra terenului cu nr. top 137/2. S-a constatat că pârâtul B. T. împreună cu numita B.
V., cu contribuție comună, au edificat construcțiile înscrise în CF nr. 309 Mărișel, asupra terenului cu nr. top 137/2, în baza Încheierii CF nr. 12201/_, constând în "casă din piatră și lemn acoperită cu țiglă, la parter cu 2 pivnițe, debara, baie, bucătărie, la etaj cu 3 camere, cămară, verandă închisă. Bucătărie de vară din lemn, cu 1 camera, bucătărie, cămara, cuptor pâine. Magazie de lemne, magazie de cereale, atelier mecanic, cotețe porci, magazie depozit fânețuri, 2 grajduri, șură"; și a dispus intabularea dreptului de proprietate asupra acestora în favoarea lui B. V. și pârâtului B. T., ca bun comun.
S-a stabilit că masa succesorala după defunctul B. V. lui P. a Sentiului, decedat la data de_, se compune din cota de 9/144-a parte din imobilul înscris in CF nr. 927 Mărișel, nr. top 137 și calitatea de moștenitor a numitei P. Anastasia, în calitate de fiică, în cota de 1/1 din masa succesorală. S-a constatat că numita P. Anastasia, căsătorită P., a dobândit prin uzucapiune terenul în suprafață de 15117 m.p., parte din imobilul înscris în CF nr. 927 Mărișel, nr. top 137. S-a dispus rectificarea CF nr. 927 Mărișel, în sensul ca nr. top 137 devine nr. top 137/a. S-a stabilit că masa succesorală după defuncta P. Anastasia, decedată la data de_, se compune din terenul in suprafața de 16195 m.p. înscris în CF nr. 927 M. el, parte din imobilul cu nr. top 137/a, si calitatea de moștenitor a numitei B.
V., în calitate de fiică, în întregime. S-a dispus intabularea în CF nr. 927 Mărișel a dreptului de proprietate asupra terenului în suprafață de 16195 m.p. în favoarea lui B. V., cu titlu de drept moștenire și uzucapiune.
S-a constatat ca numita B. V. a dobândit prin uzucapiune terenul in suprafața de 14550 m.p., parte din terenul inscris in CF nr. 14 M. el, nr. top 75/2. S-a dispus intabularea in CF a dreptului de proprietate asupra terenului in suprafața de 14550 m.p., parte din terenul inscris in CF nr. 14 M. el, nr. top 75/2, in favoarea lui B. V., cu titlu de drept uzucapiune. S-a dispus rectificarea CF nr. 123 Muntele Rece, in sensul ca nr. top 559/1 devine nr. top 559a/1.
S-a constatat că masa succesorală după defuncta B. V. se compune din cota de ½ parte din construcțiile înscrise asupra terenului cu nr. top 137/2 din CF nr. 309 Mărișel, terenul in suprafața de 16195 m.p. înscris in CF nr. 927 M. el, parte din imobilul cu nr. top 137/a si terenul in suprafața de 14550 m.p., parte din terenul înscris in CF nr. 14 Mărișel, nr. top 75/2, calitate de moștenitori având pârâtul B. T., în calitate de soț supraviețuitor, in cota de 4/16 parte, reclamantul și pârâtele M. N., C. Ana D. și Z. S., in calitate de descendenți direcți, în cota de cate 3/16 parte fiecare.
Au fost obligați pârâții B. T. și Z. S. să încheie cu reclamantul contracte autentice de vânzare-cumpărare pentru cotele părți ce dețin asupra imobilelor înscrise în CF nr. 309 Mărișel, nr. top 137/1, 137/2, CF nr. 927 Mărișel, nr. top 137/a/2, CF nr. 14 Mărișel, nr. top 75/2 si CF nr. 123 Muntele Rece, nr. top 559/a/1, in caz de refuz, prezenta sentință ține loc de contract autentic de vânzare-cumpărare și consimțământ la intabulare.
S-a dispus sistarea stării de coproprietate existentă asupra imobilelor înscrise in CF nr. 309 Mărișel, nr. top 137/1, 137/2, CF nr. 927 Mărișel, nr. top 137/a, CF nr. 14 Mărișel, nr. top 75/2 si CF nr. 123 Muntele Rece, nr. top 559a/1, în natură, conform variantei a V-a din Raportul de expertiză tehnică judiciară întocmit de expert tehnic judiciar Erculescu D., prin formarea de loturi și atribuirea lor după cum urmează:- lotul I compus din: terenul cu nr. top nou 75/1, 75/2/1 în suprafață de 21463 m.p. s-a atribuit vechilor proprietari din CF nr. 927 Mărișel, mai puțin numita B. V., reclamantul și pârâții B. T., Z. S., M. N. și C. Ana D. ; - lotul II compus din terenul cu nr. top nou 137/a/1 în suprafața de 1655 m.p. s-a atribuit vechilor proprietari din CF nr. 927 Mărișel, mai puțin B. V. ; - lotul III compus din terenul cu nr. top nou 559/a/1 in suprafața nedeterminată s-a atribuit vechilor proprietari din CF nr. 123 Muntele Rece, mai puțin reclamantul și pârâții B. T., Z. S., M. N. și C. Ana D. ; - lotul IV compus din terenul în suprafață de 6014 m.p. cu nr. top nou 137/1, care s- a atribuit vechilor proprietari, mai puțin reclamantul și pârâții B. T., Z. S.
, M. N. și C. Ana D. ; - lotul V compus din terenul in suprafața de 3489 m.p. și construcțiile reprezentând "casa din piatra și lemn acoperită cu țiglă, la parter cu 2 pivnițe, debara, baie, bucătărie, la etaj cu 3 camere, cămara, veranda închisă. Bucătărie de vară din lemn, cu 1 cameră, bucătărie, cămară, cuptor pâine. Magazie de lemne, magazie de cereale, atelier mecanic, cotețe porci, magazie depozit fânețuri, 2 grajduri, șură "; cu nr. top nou 137/a/2, 137/2, terenul în suprafață de 3918 m.p. cu nr. top nou 137/a/3, terenul în suprafață de 27460 m.p. cu nr. top nou 75/2/2, terenul în suprafață de 4642 m.p. cu nr. top nou 137/a/4, terenul în suprafață de 3632
m.p. cu nr. top nou 137/a/5, terenul în suprafață de 9015 m.p. cu nr. top nou 559/a/1/2 și terenul în suprafață de 3746 m.p. cu nr. top nou 559/a/1/3 s- au atribuit, în prima etapă, reclamantului, în cota de 26/32-a parte din construcții și 10/16 parte din teren, și pârâtelor M. N. și C. Ana D., în cota de 3/32 parte din construcții și 3/16 parte din teren, fiecare, iar în etapa a doua: - lotul V.1 compus din terenul în suprafață de 1833
m.p. si construcțiile reprezentând "casă din piatră și lemn acoperită cu țigla, la parter cu 2 pivnițe, debara, baie, bucătărie, la etaj cu 3 camere, cămara, veranda închisă, cu nr. top nou 137/a/2/1, 137/2, terenul în suprafața de 2448 m.p. cu nr. top nou 137/a/3/1, terenul în suprafața de 17162 m.p. cu nr. top nou 75/2/2/1, terenul în suprafața de 2902 m.p. cu nr. top nou 137/a/4/1, terenul în suprafața de 2270 m.p. cu nr. top nou 137/a/5/1, terenul în suprafață de 5635 m.p. cu nr. top nou 559/a/1/2/1 și terenul în suprafață de 2342 m.p. cu nr. top nou 559/a/1/3/1 s-au atribuit reclamantului, în întregime; - lotul V.2 compus din terenul în suprafață de 828
m.p. și construcțiile reprezentând bucătărie de vara din lemn, cu 1 cameră, bucătărie, cămara, cuptor pâine. Magazie de lemne, magazie de cereale, atelier mecanic, cotețe porci, cu nr. top nou 137/a/2/2, terenul în suprafața de 735
m.p. cu nr. top nou 137/a/3/2, terenul in suprafața de 5149 m.p. cu nr. top nou 75/2/2/2, terenul in suprafața de 870 m.p. cu nr. top nou 137/a/4/2, terenul in suprafața de 681 m.p. cu nr. top nou 137/a/5/2, terenul in suprafața de 1690 m.p. cu nr. top nou 559/a/1/2/2 si terenul in suprafața de 702 m.p. cu nr. top nou 559/a/1/3/2 s-a atribuit paratei M. N. și - lotul
V.3 compus din terenul in suprafața de 828 m.p. si construcțiile reprezentând magazie depozit fânețuri, 2 grajduri, sura, cu nr. top nou 137/a/2/3, terenul în suprafață de 735 m.p. cu nr. top nou 137/a/3/3, terenul in suprafață de
5149 m.p. cu nr. top nou 75/2/2/3, terenul în suprafața de 870 m.p. cu nr. top nou 137/a/4/3, terenul în suprafață de 681 m.p. cu nr. top nou 137/a/5/3, terenul in suprafața de 1690 m.p. cu nr. top nou 559/a/1/2/3 și terenul în suprafață de 702 m.p. cu nr. top nou 559/a/1/3/3 s-a atribuit pârâtei C. Ana D. .
A fost obligată pârâta M. N. la plata către reclamant a sumei de 7731 lei și echivalentul în lei a 2871 euro, iar pe pârâta C. Ana D. la plata către reclamant a sumei de 4852 lei și echivalentul în lei a 2871 euro, cu titlu de sultă. S-a constatat că antecesorul intervenientelor, numitul P. Dumitru a dobândit prin uzucapiune terenul în suprafață de 1655 m.p. cu nr. top nou 137/a/1 din CF nr. 927 Mărișel și terenul în suprafață de 955 m.p. cu nr. top nou 137/1, parte din imobilul înscris în CF nr. 309 Mărișel, nr. top 137/1, identificate prin Raportul de expertiză tehnică judiciară întocmit de expert tehnic judiciar Erculescu D. .
S-a stabilit că masa succesorală după defunctul P. Dumitru, decedat la data de_, se compune din terenul în suprafață de 1655 m.p. cu nr. top nou 137/a/1 din CF nr. 927 Mărișel si terenul in suprafața de 955 m.p. cu nr. top nou 137/1, parte din imobilul înscris in CF nr. 309 Mărișel, nr. top 137/1 si calitatea de moștenitori a numitei P. M., in calitate de soție supraviețuitoare, in cota de ¼ parte si a intervenientei P. P., în calitate de fiică, în cota de ¾ parte.
S-a dispus intabularea dreptului de proprietate asupra imobilelor mai sus identificate, succesiv, după identificarea lor prin documentație cadastrală. S-au respins ca neîntemeiate celelalte capete de cerere din acțiune, cererea reconvențională și cererea de intervenție în interes propriu.
S-au compensat cheltuielile de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
Asupra imobilului înscris in CF nr. 309 Mărișel, A+2, nr. top 137/1, 137/2, reprezentând "rât"; în suprafața de 1 jugh. si 98 stj.p., respectiv casa de lemn la nr. 157 cu o locuință și casă din piatră și lemn, acoperita cu țigla, la parter cu 2 pivnițe, debara, baie, bucătărie, la etaj 3 camere, cămară, veranda închisă, apoi bucătărie de vara din lemn, cu o cameră, bucătărie, cămara, cuptor pâine, magazine de lemne, magazine de cereale, atelier mecanic, cotețe porci, magazine depozit fânețuri, 2 grajduri și șură sunt proprietari tabulari în cota de 27/144 parte pârâtul B. T., în cota parte de 4/16, reclamantul și pârâtele Z. S., M. N. și C. Ana D., în cote de cate 3/16 parte fiecare, conform copiei CF din dosarul cauzei. Conform concluziilor raportului de expertiză tehnică întocmit de expert tehnic judiciar Erculescu D., administrat în cauză, casa de lemn înscrisă în CF 309 Mărișel, pe terenul cu nr. top 137/2 și casa de lemn înscrisă în CF nr. 110 Muntele Rece nr. top 556 nu mai există în prezent.
Din copia CF nr. 927 Mărișel, rezultă că asupra imobilului cu nr. top 137, "fânaț la Câmpu Costanii Plaiul Mare";, în suprafață de 2 jugh. 1594 stj.p. sunt proprietari tabulari pârâții B. F. măr. P. P., în cota de 48/144 parte, B. I. în cota de 6/144 parte, B. V. în cota de 6/144 parte, N. Anisia măr. P. I. în cota de 24/144 parte, D. u Z. aria lui V. în cota de 6/144 parte, soția lui F. S. născută Hirisca S. în cota de 24/144 parte,
B. V. lui P. a Sentiului, în cota de 9/144 parte, B. V., în cota de 6/144 parte și G. M. în cota de 9/144 parte. Asupra imobilului înscris în CF nr. 123 Muntele Rece, nr. top 559/1 fără suprafața determinată - f. 32,
asupra cotei de 70/192 din imobilul cu nr. top 559/1 sunt proprietari pârâtul
B. T., în cota de 140/1536 parte, reclamantul și pârâtele Z. S., M.
N. și C. Ana D., în cote de câte 105/1563 parte fiecare. Conform copiei CF 14 Mărișel, asupra cotei de 38/144 parte din imobilul cu nr. top 75/1 în suprafață de 21.365 m.p. și imobilului cu nr. top 75/2 în suprafață de 27559
m.p. sunt proprietari tabulari pârâtul B. T., în cotă de 4/16 parte și reclamantul și pârâtele Z. S., M. N. și C. Ana D., în cote de câte 3/16 parte fiecare.
Prin Sentința civilă nr. 8020/1977 pronunțată în dos. nr. 10215/1976 al Judecătoriei C. -N. au fost obligați pârâții proprietari tabulari asupra imobilului înscris în CF nr. 309 Mărișel, nr. top 137/1 și 137/2 să recunoască reclamantului P. Dumitru dreptul de proprietate asupra terenului în suprafață de 1661 m.p., cu supraedificatele, situat în sat M. R. nr. 16, care a fost identificat cu nr. top nou 137/1, 137/2 și asupra căruia s-a dispus intabularea în CF a dreptului de proprietate al reclamantului. Coroborând depozițiile martorilor audiați P. S., B. V., P. A., E. Todor cu considerentele Sentinței civile mai înainte amintită și concluziile raportului de expertiză în specialitatea topografie administrat în cauză rezultă că după război, terenul stăpânit în prezent de familia reclamantului și pârâților B. T.
, Z. S., M. N. și C. Ana D. a fost după război în posesia numitei
P. Nastasia, iar după decesul acesteia, în posesia numitei B. Nastasia, iar terenul stăpânit de familia intervenientei, situat în sat M. R. nr. 16, a fost în posesia lui P. Dumitru încă din anul 1924, imobilele fiind identificate de expert ca fiind terenul in suprafața de 3489 m.p. din terenul înscris in CF nr. 309 Mărișel, nr. top 137/2, terenurile în suprafața de 3918 m.p., 4642 m.p. si 3632 m.p. din cel înscris în CF nr. 927 Mărișel, terenul în suprafață de 27460
m.p. din cel înscris în CF nr. 14 Mărișel și terenurile în suprafață de 9015 m.p. si 3746 m.p. din cel înscris în CF nr. 123 Muntele Rece, în posesia familiei reclamantului și pârâților B. T., Z. S., M. N. și C. Ana D. și terenurile în suprafață de 1655 m.p. și 955 m.p., în posesia familiei intervenientei. Schimbul de terenuri relevat de intervenientă nu poate fi luat în considerare întrucât transmiterea dreptului de proprietate asupra terenurilor, chiar și în anul 1981 relevat ca fiind cel în care a intervenit înțelegerea celor care exercitau posesia asupra imobilelor în cauză era condiționată de încheierea actului juridic în forma autentică, potrivit prevederilor art. 11, 12 din Decretul nr. 144/1958, condiție neîndeplinită în speța de față. Prin urmare, la stabilirea identificării terenurilor în discuție nu pot fi avute în vedere decât limitele posesiei exercitată de părți, respectiv antecesorii lor, înainte de convenția asupra schimbului.
De asemenea, suprafețele imobilelor în cauză se impune a fi avute în vedere în raport de limitele stabilite de expert pe baza constatărilor efectuate la fața locului, în funcție de împrejmuirile existente în prezent, singurele care sunt opozabile părților in litigiu câta vreme nu există alte titluri de proprietate valabile care să le ateste. Conform certificatelor de stare civilă anexate în copie la filele 13-18 din dos._, instanța a reținut că B. V., decedat la data de_, a avut ca fiică pe B. Nastasia, căs. P., decedată la data de _
, mama lui P. V. căsătorită cu pârâtul B. T. și care a decedat la data de_ . Conform acelorași dovezi, reclamantul și pârâtele Z. S., M.
N. | și C. Ana D. | sunt descendenții direcți ai pârâtului B. | T. | și soției |
B. | V. . |
În același timp, conform dovezilor de la filele 59-63 anexate în dosarul de recurs, intervenienta P. P. este fiica lui P. Dumitru, decedat la data de_ și intervenienta P. M., decedată în cursul procesului. Prin contractul de vânzare cumpărare cu clauza de întreținere sub semnătură privată încheiat la_, pârâtul B. T. a "vândut"; reclamantului nuda proprietate asupra cotelor părți din imobilele care au fost identificate în prezentul litigiu cu date de CF, cu prețul de 175.000.000 lei vechi și considerarea întreținerii viagere de către reclamant, cu rezerva dreptului de uzufruct viager.
La aceeași dată, tot prin contract de vânzare cumpărare sub semnătură privată, pârâta Z. S. a înstrăinat reclamantului cotele sale ideale din dreptul de proprietate asupra imobilelor în discuție, pentru prețul de 40.000.000 lei, integral achitat la data semnării convenției. Cat privește construcțiile existente asupra terenului cu nr. top 137/1, 137/2 din CF nr. 309 Mărișel, din ansamblu probator administrat și recunoașterile reciproce ale parților, instanța a reținut ca acestea au fost edificate de pârâtul B. T. în timpul căsătoriei și cu contribuția comună a soției sale, defuncta B. V. . Este adevărat că pe baza răspunsurilor date de părți la interogator, coroborate cu depozițiile martorilor audiați, C. I., P. M., M. T., B. V. și Has M. u se poate reține că atât reclamantul cât și pârâta C. Ana D. au contribuit cu muncă, materiale și chiar financiar la edificarea construcțiilor în cauză, în timpul vieții lui B. V. și în considerarea calității lor, astfel că pretenția reclamantului privind excluderea de la evaluarea imobilului a contribuției sale nu poate fi primită, acesta având posibilitatea de a-si valorifica dreptul de creanță în alt mod.
De asemenea, din același dovezi se desprinde concluzia că fiecare dintre membrii familiei pârâtului B. T. și B. V. are câte o gospodărie proprie și nici pârâtul B. T. nu mai locuiește în prezent în casa cu anexele gospodărești supuse partajului, astfel că susținerile pârâtului potrivit cărora partajul în natură a imobilului ce cuprinde casa și anexele gospodărești ar conduce la anihilarea funcțiunii unitare a gospodăriei nu poate fi apreciat ca întemeiat și veritabil impediment la partajul în natură. Prin Raportul de expertiză tehnică judiciară întocmit de expert tehnic judiciar Erculescu D. au fost întocmite propuneri de partaj in toate variantele propuse de părți, iar prin Raportul de evaluare întocmit de expert judiciar Ucenic M., imobilele au fost evaluate la valoarea de circulație.
Dat fiind faptul că cele doua case înscrise în CF nr. 110 Muntele Rece, asupra terenului cu nr. top 556 si in CF nr. 309 Mărișel, asupra terenului cu nr. top 137/2, pe baza concluziilor Raportului de expertiză topografică administrat în cauză, în temeiul art. 34 pct. 4 din Legea nr. 7/1996, instanța a dispus radierea lor.
Pentru egalizarea loturilor in raport de cotele ideale din dreptul de proprietate ale coproprietarilor, având în vedere evaluarea realizată de expertul judiciar Ucenic M., pârâta M. N. a fost obligată la plata către reclamant a sumei de 7731 lei si echivalentul in lei a 2871 euro, iar parata C. Ana D. la plata către reclamant a sumei de 4852 lei și echivalentul în lei a 2871 euro, cu titlu de sultă. Relativ la cererea de intervenție în interes propriu, în temeiul art. 1890 C. civ., instanța a constatat că antecesorul intervenientelor, numitul P. Dumitru, a dobândit prin uzucapiune terenul in suprafața de 1655 m.p. cu nr. top nou 137/a/1 din CF nr. 927 M. el si terenul în suprafața de 955 m.p. cu nr. top nou 137/1, parte din imobilul
înscris în CF nr. 309 M. el, nr. top 137/1, identificate prin Raportul de expertiza tehnică judiciară întocmit de expert tehnic judiciar Erculescu D. . S-a stabilit apoi in temeiul art. 650 si urm. C. civ., ca masa succesorala după defunctul P. Dumitru, decedat la data de_, se compune din terenul în suprafață de 1655 m.p. cu nr. top nou 137/a/1 din CF nr. 927 Mărișel și terenul în suprafață de 955 m.p. cu nr. top nou 137/1, parte din imobilul înscris in CF nr. 309 Mărișel, nr. top 137/1 si calitatea de moștenitori a numitei P. M., in calitate de soție supraviețuitoare, in cota de ¼ parte si a intervenientei P. P., in calitate de fiica, in cota de ¾ parte, iar ]n temeiul art. 20 rap. la art. 58. din Legea nr. 7/1996, in forma sa in vigoare la data promovării acțiunii, respectiv cererii reconvenționale și de intervenție în interes propriu, s-a dispus intabularea în CF a dreptului de proprietate asupra imobilelor mai sus identificate, succesiv, după identificarea lor prin documentație cadastrală.
Față de renunțarea reclamantului la judecată capetelor de cerere nr. 7- 15 din cererea de chemare în judecată în forma sa inițială, în temeiul art. 246
C. proc. civ., instanța a luat act. In consecința, capătul de cerere din acțiunea principală vizând atribuirea exclusiv în favoarea reclamantului a imobilului înscris in CF 309 M. el cu supraedificatele, a fost respinsă de instanța ca neîntemeiat, iar capătul de cerere privind constatarea dreptului de creanță al reclamantului în sumă de 7000 lei, câtă vreme acesta nu a solicitat obligarea nici unui pârât la plata lui, ca lipsit de interes.
În același timp, nici pârâtele, reclamante reconvenționale nu justifică vreun interes relativ la cererea de intabulare în CF a dreptului de uzufruct viager în favoarea pârâtului B. T., asupra imobilelor atribuite în lotul reclamantului, drept care și această cerere s-a impus a fi respinsă ca atare. Ca efect al admiterii excepției inadmisibilității capătului de cerere având ca obiect constatarea existentei schimbului de terenuri din cererea de interventie în interes propriu, acest petit formulat de interveniente a fost și el respins. Față de limitele în care cererile de chemare în judecată formulate de părți au fost admise și faptul că onorariile experților au fost suportate de fiecare parte interesată, în raport de cererile formulate, iî temeiul art. 275 C. proc. civ., instanța a dispus compensarea cheltuielilor de judecată.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel reclamantul B. M. T.
, solicitând admiterea apelului, schimbarea în parte a sentinței pronunțate de instanța de fond sub aspectul modalității de partajare și a dispunerii intabulării dreptului de uzufruct viager, în sensul dispunerii sistării de indiviziune asupra imobilelor înscrise în CF nr.309 Mărișei, nr. top 137/1,137/2, CF nr. 927 Mărișei, nr. top 137/a, CF nr.14 Mărișei, nr. top 75/2 și CF nr.123 Muntele Rece, nr. top 559/a, în natură, conform variantei IV A (în principal) din completarea 2 la Raportul de expertiză de la f.401-413 sau variantei IV B (în subsidiar) din același raport, întocmit de expert Erculescu D.
, prin formarea de noi loturi și atribuirea lor, în conformitate cu propunerile expertului; să dispună intabularea dreptului de uzufruct viager pe seama pârâtului B. T. ; menținerea celorlalte dispoziții neatacate, cu cheltuieli de judecată în apel.
Critica principală a hotărârii apelate o constituie dispoziția judecătoriei referitoare la modalitatea sistării stării de coproprietate asupra imobilelor înscrise în CF 309 Mărișel, CF 927 Mărișel, CF 14 Mărișel și CF 123 Muntele Rece, înțelegând să critice și motivarea adusă în considerentele sentinței referitoare la această partajare. Greșit reține prima instanță că varianta a V-a
din raportul de expertiză tehnică întocmit de expert Erculescu D. reprezintă modalitatea optimă pentru sistarea stării de indiviziune, în condițiile în care probele de !a dosar demonstrează contrariul.
Sub aspect legal, instanța de fond, pe de o parte, nu motivează în niciun fel înlăturarea solicitării apelantului de a sista indiviziunea conform variantei IV A (în principal) sau IV B (în subsidiar), nesocotind astfel prevederile art. 261 pct.5 Cpc, iar pe de altă parte nu se raportează la criteriile legale circumscrise în mod exemplificativ de prevederile art. 6739Cpc. Potrivit ultimului text legal citat, la formarea și atribuirea loturilor, instanța a ținut seama, după caz, și de acordul părților, mărimea cotei părți ce se cuvine fiecăreia, natura bunurilor, domiciliul și ocupația părților, faptul că unii dintre coproprietari, înainte de a se cere împărțeala, au făcut construcții, îmbunătățiri cu acordul coproprietarilor sau altele asemenea.
Adăugând și faptul că procedura partajului este reglementată prin norme imperative, apreciază că pentru omologarea unei variante de partaj trebuie să fie avute în vedere toate aceste criterii legale, plus cele suplimentare (determinabile prin uzitarea sintagmei "altele asemenea") evident omise de către judecătorie, ceea ce imprimă sentinței atacate un caracter vădit nelegal. Urmează ca instanța de control să verifice în ce măsură aceste criterii legale sunt incidente în speță, iar mai apoi, la o astfel de stare de fapt stabilită cu certitudine să aplice normele legale de drept material (art. 741 și 728 Cciv.) și de drept procesual incidente (art. 6739C.p.c). Din economia actelor administrate pe parcursul cauzei, în primul ciclu procesual și în rejudecare, rezultă indubitabil faptul că apelantul deține o cotă net superioară (cota de 26/32 parte din construcții și cota de 10/16 parte din terenuri) în detrimentul celorlalți coproprietari (care dețin împreună doar diferența de 6/32 parte din construcții și 16/16 din terenuri), această împrejurare necontestată constituind un criteriu enumerat in terminis de norma legală sus citată. Apoi, a rezultat din probele dosarului că apelantul a fost cel care a întreținut gospodăria, a adus îmbunătățiri supraedificatelor, fiecare dintre coproprietari având locuință proprie, excepție făcând pârâtul B. T. . Acesta din urmă a și încheiat cu apelantul antecontract de vânzare-cumpărare pentru cotele părți deținute din imobilele înscrise în cele 4 coli funciare, antecontract ce a fost validat în cauza pendinte prin dispoziția expresă regăsită în pagina 14 alin.l devenită irevocabilă prin neatacarea acesteia. În fine, în variantele IV A sau, după caz, IV B se are în vedere și respectarea categoriei de folosință în mod egal pentru toți coproprietarii, adică fiecăruia i s-ar fi atribuit teren de tip luncă, coastă, etc. Deși parte din aceste criterii sunt enumerate și de către prima instanță în pagina 10 alin. final din considerentele sentinței atacate, apreciază că menționarea acestora este doar formală în raport de soluția aleasă ca modalitate de partajare, din moment ce aplicarea efectivă a acestor criterii conducea unanim spre adoptarea altor variante de partaj, celor solicitate de către apelantul, expresie a aplicării corespunzătoare a criteriilor redate în norma procedurală din art. 6739Cpc.
De asemenea, prima instanță a nesocotit tocmai finalitatea lichidării stării de indiviziune, căci prin adoptarea variantei V loturile nou formate pentru intimatele M. u și C. sunt excedentare cotelor acestora de proprietate, ceea ce nu poate fi admis, știu fiind că de esența partajului este atribuirea unui anumit bun ca echivalent exact al cotei ideale de proprietate, fără o depășire a acesteia. În speță, cele două pârâte amintite dețin în proprietate câte 3/32 parte din construcții și respectiv 3/16 parte din terenuri,
însă în varianta V din completarea 2 la raportul de expertiză, adoptată de către judecătorie, acestor pârâte le sunt atribuite imobile ce depășesc cotele lor de proprietate, în timp ce variantele IV A și IV B la atribuirea loturilor ca întindere intimatele primesc terenuri care depășesc valoarea cotelor de proprietate atât din terenuri, cât și din construcții, în acest caz sulta datorată apelantului este cea mai mică dintre toate variantele de partaj (în varianta IV A). Instanța de fond în varianta agreată nu a observat că supraedificatele (casa și anexele gospodărești) urmează să fie scindate, în sensul atribuirii pe seama apelantului a casei, iar pe seama intimatelor anexele gospodărești. Procedeul ales este vădit nelegal, fiind total incompatibil cu buna funcționare a unei gospodării țărănești în mediul rural, contravenind chiar scopului instituției partajului potrivit cu care bunurile partajate trebuie să își mențină destinația economică și să fie utilizate în continuare conform destinației inițiale, nicidecum să le fie modificată aceasta. Aplicând aceleași argumente indicate în alineatul precedent, și partajarea terenului în 3 loturi apare ca fiind nelegală, întrucât în varianta V se creează disfuncții majore în exploatarea imobilului, cu scăderea drastică a valorii proprietății. A susținut constant, reiterând această susținere și în prezentul stadiu procesual, că se impune a se avea în vedere cu titlu de criteriu suplimentar (acest criteriu legal fiind exemplificativ în norma legală indicată, prin folosirea sintagmei "...sau altele asemenea") și aspectul potrivit căruia intimata C. D. deține în satul M. R. o gospodărie proprie, situată la o distanță de aproximativ 2,5 km distanță de construcțiile litigioase.În varianta aleasă de prima instanță, cele 7 parcele de teren se impun a fi împărțite în 21 de loturi, în timp ce în varianta IV A doar parcelele B, C și D se împart în 2 loturi rezultând în final doar 10 loturi de teren.
Un alt motiv de apel se referă și la greșita soluționare a cererii de intervenție în interes propriu exercitată de către P. P. sub aspectul modalității de partaj relativ la întinderea efectivă a suprafeței de teren ce revine acestei interveniente, situație în care solicită adoptarea variantei IV B doar în cazul în care acestei interveniente i se atribuie suprafața de 2.650 mp, solicitată suplimentar cu 989 față de sentința civilă nr._ -1661= 989 mp). Necontestat este faptul că anumite aspecte juridice au fost tranșate în mod irevocabil ca urmare a demarării acțiunii civile în dosar nr. 10215/1976 al Judecătoriei C. -N., în care s-a pronunțat sentința civilă nr. 8020/_ . Conform acestei hotărâri judecătorești, irevocabilă prin nerecurare, s-a stabilit în contradictoriu cu bunica (P. Anastasia) și mama apelantului (B. V. ) împrejurarea potrivit căreia P. Dumitru, tatăl intervenientei P. P., a dobândit prin uzucapiune suprafața de 1.661 mp teren identificat în cf 309 Mărisel nr. top 137/1/1 și 137/2/1, urmând ca restul terenului să se reînscrie în vechea coală funciară Mărișel pe numele vechilor proprietari.
Contrar statuărilor instanței de fond, în prezenta cauză urmează a se reține Sentința civilă nr. 8020/1977 a Judecătoriei C. -N., prin luarea în considerare a efectului pozitiv al puterii de lucru judecat.
Potrivit literaturii de specialitate, prezumția lucrului judecat este un mijloc de apărare, în fond, atât pentru reclamant cât și pentru pârât. Ea simplifică dovada, întrucât constatarea făcută în procesul anterior este acceptată ca valabilă (ca normativă) pentru soluționarea unui proces ulterior, prin ea realizându-se funcționarea normală (pozitivă) a lucrului judecat. În speța dedusă judecății, finalitatea urmărită de intervenientă este identică cu cea din dosarul deja soluționat prin sentința civilă nr.8020/1977 a
Judecătoriei C. -N., aspect care nu mai poate fi repus în discuție, deoarece adevărata natură juridică a fost dezlegată prin statuările făcute anterior.
În consecință, în baza art.1200 pct.4 C.civ. hotărârea judecătorească evocată anterior conțin o prezumție legală, prin care se consideră că s-a stabilit adevărul, susținerile intervenientei P., în calitate de fiică a def. P. D., excedând stării de fapt obiective, cu sublinierea că fiind parte în toate procesele anterioare, reclamantul din acel dosar, prin succesor, nu mai pot folosi apărările de fond, făcute cu aceea ocazie pentru a tinde la obținerea altei soluții. Protecția dreptului de proprietate al apelantului trebuie circumscrisă și din perspectiva legislației comunitare, care din anul 2007 pentru judecătorul național este obligatorie, în egală măsură, ca și jurisprudența CEDO. Din analiza celor expuse anterior rezultă faptul că apelantul putea fi considerat că deține un bun, în sensul art.1 din (protocolul nr. 1 din CEDO și o astfel de rectificare solicitată de reclamanți reprezintă o privare de bun, constituind o ingerință în dreptul de proprietate al subsemnaților.
Pe schița de la fila 309 din dos. fond (identică cu schița de la f.308 parte integrantă din raportul de expertiză și din sentința sus amintită) proprietatea numitului P. Dumitru cu nr. top 137/1 în suprafața arătată de 1661 mp este configurată cu culoare albastră cu care este demarcată și limita de proprietate față de proprietatea cu nr. top 137/2 a antecesoarelor subsemnatului reclamant. Prin probele administrate în cauză intervenientă nu face dovada dobândirii în mod legal a diferenței de suprafață dintre 1.661 mp cât i s-a stabilit prin sentința nr. 8020/1977 și suprafața de 2.800 mp pe care o solicită cu titlu de uzucapiune și moștenire.
Începând cu anul 1997 și până în anul 2011, P. S. figurează în Registrul agricol cu suprafața de 20 ari la categoria curți, clădiri la care se mai adaugă și suprafața de 6 ari la categoria curtea casei. Din depozițiile martorilor audiați în cauză la propunerea intervenientei reiese faptul că între soțul intervenientei și tatăl apelantului au fost certuri legate de mutarea succesivă a gardului pe proprietatea acestuia. Mai mult, tatăl apelantului a sesizat și a solicitat primarului Cobârzan I. prezența la fața locului de câteva ori chiar pentru aceste operațiuni de mutare a gardului de către soțul intervenientei. De asemenea, a sesizat organele de poliție (fila 307), rezultatul plângerii constând în îndrumarea adresării instanței de judecată față "de calomnia pe care v-a adus-o și cu terenul în care sunteți în conflict..." cf. adresei nr.77 din_ elib. de Postul de Poliție M. R., Față de această stare de fapt solicită să se constate că intervenienta nu poate invoca o posesie utilă care să ducă la dobândirea unui drept de proprietate prin uzucapiune a terenului care depășește suprafața de 1.661 mp constatată prin sentința civilă nr. 8020/1977.
Tocmai pentru a pune capăt permanentelor neînțelegeri a fost de acord cu admiterea în parte a cererii de intervenție și atribuirea în favoarea intervenientei a suprafeței de 2.212 mp, așa cum s-a stabilit prin varianta IV A din raportul de expertiză - Completare 2 de la f.405 ds. fond.
In raport cu cele ce preced, consideră că adoptarea variantei V este la fel de eronată și cu privire la atribuirea terenului către intervenienta, cu nesocotirea acelorași criterii legale explicitate în cazul intimatelor M. u și C.
, critici care își păstrează actualitatea și față de intervenienta.
Adoptarea variantei IV A sau IV B o apreciază ca reprezentând modalitatea optimă de sistare a indiviziunii, pentru că în varianta IV A intervenientei P. i se atribuie 2.212 mp, chiar mai mult decât suprafața
10
recunoscută prin sentința civilă nr. 8020/1977, iar în varianta IV B acestei interveniente i se atribuie și mai mult teren de 2.650 mp.
Un ultim motiv de apel se referă la nedispunerea intabulării dreptului de uzufruct viager pe seama pârâtului B. T. . A rezultat din economia dosarului că între apelant și tatăl său B. T. s-a încheiat antecontract de vânzare-cumpărare privitor la cotele acestuia din urmă asupra imobilelor menționate, prima instanță dispunând validarea acestui contract. Deși în antecontract se face mențiune expresă asupra rezervării uzufructului viager în favoarea tatălui, apreciază că prima instanță - față de deducerea unui petit explicit în acest sens - trebuia să dispună întabularea dreptului de uzufruct viager în favoarea tatălui, în conformitate cu prevederile art.20 din Legea nr. 7/1996.
Împotriva aceleiași sentințe a promovat apel și intervenienta P.
P., nefiind însă motivat în fapt și în drept.
În ședința publică din data de 16 Noiembrie 2012, apelanta intervenientă personal a arătat că înțelege să renunțe la judecarea apelului promovat, instanța la acel termen luând act de renunțarea la judecata apelului promovat de P. P. .
Prin întâmpinarea formulată de intimata M. u N., s-a solicitat respingerea apelului declarat de reclamantul B. M. T. ca fiind netemeinic și menținerea hotărârii pronunțate de instanța de fond.
Primul motiv de apel vizează criticarea sentinței instanței de fond asupra modului in care aceasta a dispus sistarea stării de indiviziune, considerându- se în mod eronat că prima instanța ar fi aplicat greșit regulile specifice partajului succesoral. Astfel, prin sentința civila nr. 6242/2012 s-a dispus sistarea stării de indiviziune asupra imobilelor identificate in lotul V din sentința, in care intimatele dețin 3/32 parte din construcții si 3/16 parte din teren. Conform completării la raportul de expertiza efectuat de expert Ucenic
M. (si înregistrat prin registratura la 11 mai 2009), valoarea totala a construcțiilor a fost de 91147 lei. Raportat la construcțiile care au fost cuprinse în lotul fiecăreia, respectiv la cota care le revenea de câte 3/32 parte a rezultat obligația achitării către reclamant a unei sulte de 7731 lei- M. u N. si respective de 4852 lei- C. Ana.
Potrivit art.741 alin.l Cod civ., "la formarea si compunerea pârtilor, trebuie sa se dea în fiecare parte, pe cât se poate, aceeași cantitate de mobile, de imobile, de drepturi sau de creanțe de aceeași natura si valoare". Prin art. 741 C.civ. s-a instituit principiul potrivit căruia, ca expresie a egalității părților, specific raportului juridic civil, partajul trebuie realizat în natură, eventualele diferențe create compensându-se prin sulte.
Pe de altă parte, potrivit art. 673 indice 9 C.proc.civ., "la formarea și atribuirea loturilor, instanța va ține seama, după caz, și de acordul părților, mărimea cotei-părți ce se cuvine fiecăruia din masa bunurilor de împărțit, natura bunurilor, domiciliul și ocupația părților, faptul că unii dintre coproprietari, înainte de a se cere împărțeala, au făcut construcții, îmbunătățiri cu acordul coproprietarilor sau altele asemenea". Așadar, referitor la modalitatea de ieșire din indiviziune, regula principala o constituie împărțirea în natură, pe cât posibil, regula aplicata corect de prima instanța.
Cu privire la cel de-al doilea motiv de apel, referitor la modul de soluționare a cererii de intervenție, arată ca in prima instanța a recunoscut la interogatoriu schimbul de terenuri realizat între intervenientă și mama sa, defuncta B. V. . Nu cunoaște însă dacă acest schimb de terenuri s-a
11
materializat sau nu într-un inscris. Pe de alta parte acest schimb de terenuri nu a fost confirmat de către toți moștenitorii lui B. V. . Astfel in mod corect instanța a respins petitul vizând constatarea schimbului de teren.
In ceea ce privește condițiile îndeplinirii uzucapiunii, a lăsat la aprecierea instanței aceste lucruri, susținând ca nici din partea defunctei mame si nici din partea intimatei nu a existat vreodată vreo tulburare a posesiei exercitate de intervenienta. Efectul pozitiv al puterii de lucru judecat stabilit prin sentința civila nr. 8020/_ nu funcționează în modalitatea invocata de către apelant, deoarece constatările din aceasta sentința cu privire la modul de folosire a terenului de 1661 mp. ( si anume de către P. Nastasia si B. V.
) privesc doar situația de la momentul respectiv. Folosința, fiind o stare de fapt, se putea modifica ulterior fără a exista vreo înrâurire asupra acestui aspect din partea unei hotărâri judecătorești anterioare, intervenienta dovedind cu martori în acest dosar folosința actuală asupra parcelei în discuție.
Referitor la motivul de apel constând in înscrierea dreptului de uzufruct în favoarea pârâtului B. T., consideră că în ipoteza expusa de apelant- și anume nesoluționarea acestui capăt de cerere de către prima instanța, acesta ar fi avut la îndemână nu apelul, ci formularea unei cereri de completare a dispozitivului, în temeiul art. 281 indice 2 c. proc. civ.
Prin întâmpinarea formulată intimata P. P. , arată că în privința terenului uzucapat de intimată, se face o gravă confuzie de către apelanți. Nu a solicitat rectificarea suprafeței care a fost consfințită prin Sentința civilă nr.8020/1977, ci a solicitat întreaga suprafața pe care o ocupă, respectiv de 2650 mp care este compusă din suprafața de 1661 mp și 989 mp. Suprafața de 1661 mp, nr.top 137/1/1 si 137/2/1 este folosită de către antecesorul intimatei încă din anul 1924, așa cum rezultă din Sentința civilă nr.8020/1977, pronunțată în Dosar nr.10215/1976 al Judecătoriei C. -N. . Într-adevăr (sentința care nu si-a produs efectele nefiind intabulată), iar pentru suprafața de 989 mp a arătat faptul că în anul 1945, B. M. devine proprietar tabular cu 6 bucăți de teren, dintre care și Junca dintre vecinătăți"
.În 21 mai 1946, B. M. născuta Vidrean vinde lui P. Dumitru a Vădanului 6 bucăți de teren cu prețul de 150.000 lei. Între acestea, se afla și
"lunca dintre vecinătăți". În anul 1953, P. Dumitru a fost închis iar în perioada în care acesta a fost încarcerat, B. V., P. Nastasia, G. M. și Virtan A. au determinat-o pe B. M. să le facă testament, ulterior decesului acesteia fiind încheiat Certificatul de moștenitor nr.535 din 9 octombrie 1954. Când P. Dumitru a ieșit din pușcărie, a solicitat anularea testamentului si a Certificatului de moștenitor. Cele arătate, sunt confirmate de către Decizia civilă nr.1985/1957 pronunțata în Dosar nr.2871/1957 al T. ului Regional C., unde se arată foarte clar că "anulează testamentul făcut de defuncta B. M. autentificat de notariatul principal al regiunii C., prin Procesul-verbal nr. 206 din 6 noiembrie 1953 și Certificatul de mostenitornr.535 din 9 octombrie 1954 al aceluiași notariat numai în ce privește bunurile prevăzute în contractul de vânzare-cumpărare intervenit între defuncta B. M. și pârâtul P. Dumitru a Vădanului". Conform Procesului- verbal din 5 noiembrie 1958, antecesorul intimatei a fost pus în posesie. Potrivit principiului tantum praescriptum possesum, în materie de imobile este necesar a determina limitele în care a fost exercitată posesia, atât cele materiale, cât și cele juridice (respectiv stabilirea naturii dreptului real a cărui expresie este posesia) pentru a determina exact întinderea efectului achizitiv, respectiv extinctiv. Martorii audiați în cauză confirmă faptul că acest teren,
12
2650 mp, a fost folosit de peste 30 de ani de către familia intimatei iar expertiza efectuată în cauză arată suprafața de teren pe care o ocupă. Referitor la cererea reclamanților apelanți ca aceștia au uzucapat acest teren, nu poate fi luată în considerare, deoarece Certificatul de moștenitor nu constituie Titlu de proprietate, ci confirmă doar calitatea de moștenitor și întinderea drepturilor succesorale. Ca atare, el nu poate fi invocat ca just titlu pentru ca să opereze uzucapiunea, cu atât mai mult cu cât aceștia nu au și nu au avut niciodată posesia terenului. Posesia este starea de fapt constând în stăpânirea unui lucru, în exercitarea puterii de fapt asupra lui, în cadrul căreia posesorul se comportă ca și când el ar fi adevăratul titular al dreptului real asupra acestui lucru. Posesia antecesorilor și a intimatei a fost o posesie continuă, utilă, neîntreruptă și sub nume de proprietar. Calitatea sub nume de proprietar se poate observa și din Adeverințele depuse, în sensul că plătește impozit pentru acest teren, fiind înscris și în Registrul agricol precum si pozele anexate.
Analizând apelul reclamantului B. M. T. prin prisma motivelor invocate și a ansamblului probator administrat în cauză, T. ul reține următoarele:
Potrivit dispozițiilor art.741 alin.1 Cod civil, la formarea și compunerea părților, trebuie să se dea în fiecare parte, pe cât se poate, aceeași cantitate de mobile, de imobile, de drepturi sau de creanțe de aceeași natură și valoare. Prin urmare, legea instituie principiul de bază al partajului ca fiecare să primească corespunzător cotei deținute bunuri din fiecare categorie. ÎN alin.2 se menționează într-adevăr că se va evita fărâmițarea peste măsură a imobilelor și diviziunea exploatațiunilor. Altfel spus, partajul se face în natură fără o fărâmițare excesivă a proprietăților.
În cauză, ținând cont de cota de proprietate ce revine fiecărui coindivizar, în mod corect prima instanță a apreciat că raportat la valoarea imobilului casă cu anexe și terenul aferent, aceasta poate fi partajată în 3 imobile. Nu reiese din probațiunea administrată că atribuirea în favoarea pârâtelor M. N. și
C. Ana D. a anexelor și a unei părți din terenului aferent ar duce la o scădere a valorii imobilului. Aceasta deoarece, suprafața aferentă casei de locuit atribuită apelantului de 1833 mp permite edificarea de noi anexe.
Potrivit dispozițiilor art.673 9Cod de procedură civilă la formarea loturilor, instanța va ține seama după caz, și de acordul părților, mărimea cotei părți ce se cuvine fiecăruia ori din masa bunurilor de împărțit, natura bunurilor, domiciliul și ocupația părților, faptul că unii dintre coproprietari, înainte de a cere împărțeala au făcut construcții, îmbunătățiri cu acordul coproprietarilor sau late asemenea.
La atribuirea imobilului prima instanță a respectat întrutotul aceste dispoziții. Astfel, nici unul dintre coproprietari nu locuiește în imobil, fiecare având un alt imobil, a fost respectată cota de proprietate, și s-au acordat terenuri din fiecare categorie de folosință pentru fiecare. Nici unul dintre argumentele invocate de apelant nu constituie un criteriu prioritar pentru ca el să beneficieze de întregul imobil construcție și anexe cu atât mai mult cu cât nu locuiește în M. R., ci în municipiul C. -N., ca și pârâta M. N. . Martorii audiați Miheț T., E. Todor și P. M. au arătat că pârâta C. după căsătorie a locuit o vreme împreună cu părinți în imobilul în litigiu unde au și contribuit la edificarea fânarului. Și în prezent pârâta C. folosește fânarul pentru a depozita fân. Imobilul are trei porți de acces direct din stradă, astfel că fiecare parcelă din cele trei are propria cale de acces.
13
Faptul că parcele de teren au fost împărțite fiecare nu este de natură să ducă la încălcarea dispozițiilor art.673 9Cod de procedură civilă atâta timp cât acestea au suprafețe apreciabile și nu se ajunge la o fărâmițare excesivă, iar pe de altă parte unele sunt poziționate la șosea, iar altele pe valea Someșului Rece cu valoarea economică și potențial turistic mare, astfel că este corect ca fiecare coindivizar să beneficieze de lot din fiecare parcelă, acesta fiind soluția legală în lipsa unui acord al coproprietarilor.
În fine mai trebuie menționat că prin Decizia civilă nr.363/A/2007 pronunțată de Tribunalul Cluj în primul ciclu procesual, decizie prin care s-a admis apelul declarat de M. N. împotriva sentinței civile nr.8052/2006 instanța a statuat că nu poate fi reținut faptul că partajarea în natură a imobilului duce la fărâmițarea excesivă, atâta timp cât loturile care s-ar crea sunt exploatabile din punct de vedere economic și expertul nu a constata o scădere a valorii prin împărțirea în trei.
Nu prezintă relevanță nici faptul că pârâtele ar dobândi loturi mai mare decât cel corespunzător cotei, atâta timp cât disproporția nu este vădită iar pentru diferența de valoare s-a stabilit sultă.
În ceea ce privește soluția dată cererii de intervenție apelul este nefondat. Astfel, prin Sentința civilă nr.8020/1977 pronunțată de Judecătoria Cluj- Napoca în dosar civil nr.10215/1976 s-a admis acțiunea formulată de P. Dumitru în contradictoriu cu B. V., P. Nastasia, B. F., P. Anisia, D. cs Z. aria și Fordor S. și au fost obligați pârâții să recunoască reclamantului dreptul de proprietate asupra imobilului în suprafață de 1661 mp înscris
În CF 309 Mărișel nr. top 137/1/1, și 137/2/1, teren cu casă din lemn acoperită cu țiglă, cu fundație din piatră, cu două camere și verandă, bucătărie de vară, grajd și șură situate în M. R. nr.16. În prezenta cauză nu s-a solicitat același teren, ci o porțiune de lângă acesta, fără ca prin aceasta autoritatea de lucru judecată să fie afectată, întrucât între cele două cereri nu există identitate de obiect. Nu reiese că în anul 1977 P. Dumitru, antecesorul intervenientei a solicitat mai mult teren, însă instanța i-a recunoscut drept de proprietate doar pe suprafața de 1661 mp, ci doar că atâta a cerut.
Ca urmare, nu sunt îndeplinite condițiile triplei identități de obiect, părți și cauză, decât pentru suprafața de1661 mp, nu și pentru ceea ce apelantul a solicitat respectiv suprafața de 955 mp cu nr. top 137/1 parte din imobilul înscris în CF 309 Mărișel . Cu privire la acest din urmă imobil,( suprafața de 955 mp) nu sunt îndeplinite condițiile triplei identități, astfel că apelul este nefondat.
Sub aspectul temeiniciei îndreptățirii intervenientei P. P. la dobândirea dreptului de proprietate prin uzucapiune asupra terenului în suprafață de 955 mp tribunalul apreciază că soluția primei instanțe este temeinică și legală . A reieșit din probatoriul administrat în cauză că P. P. este înscrisă în registrul agricol al comunei cu teren în suprafață de 20 ari, curți și clădiri și 0,06 ari teren arabil, conform adeverinței nr.624/2011 eliberată de Primăria comunei M. R. . Prin urmare, intervenienta plătește impozit pentru această suprafață. Dimpotrivă adeverința nr.4395 din_ eliberată de Primăria comunie M. R. menționează că în perioada anilor 1964-1970 numiții P. M. și P. Anastasia au figurat cu suprafața de 3,80 ha din care curți și construcții doar 0,10 ha, pentru ca î perioada 1971-1975 suprafața de curți și construcții să fie de 0,08 ha .
14
Faptul că intervenineta a îndeplinit condițiile de uzucapare a acestui teren de 955 mp reiese din depozițiile martorilor audiați . P. A. a menționat că terenul în suprafață de 7-8 ari a fost stăpânit din anul 1960 de P. Dumitru. La rândul său martorul E. Todor a confirmat că terenul în suprafață de 7-10 ari a fost stăpânit de P. Dumitru, iar î prezent de P. P.
. În interogatoriul luat pârâtele C. și M. u au recunoscut folosința terenului de către intervenientă și îndreptățirea acesteia la terenul de 995 mp,, ambele fiind de acord cu admiterea cererii de intervenție.
De altfel, din actele depuse la dosar reiese că în anul 1946 B. M., născută Vidrean vinde lui P. Dumitru a Vădanului, antecesor al intervenientei 6 bucăți de teren pentru prețul de 150.000 lei. Între aceste terenuri se află și terenul situat la " lunca între vecinătăți";. Cu privire la același teren B. M. a testat în favoarea lui B. V., P. Nastasia, G.
M. și Virtan A., sens în care s-a eliberat certificatul de moștenitor nr.535/_ .
Prin Decizia civilă nr.1985/1957 pronunțată de tribunalul Regional C. în dosar civil nr.2871/1957 la cererea lui P. Dumitru s-a anulat testamentul făcut de B. M. numai î ceea ce privește bunurile din contractul de vindere cumpărare încheiat între B. M. și P. Dumitru a Vădanului. De altfel, prin procesul verbal din_ P. Dumitru a Vădanului a fost pus în posesie. Prin urmare folosința terenului în litigiu de 955 mp a început în anul 1958.
În consecință, întregul probatoriu administrat a dus la concluzia potrivit căreia intervenienta și antecesorii său au stăpânit terenul în litigiu în suprafațată de 2650 mp și a îndeplinit condițiile dobândirii lui prin uzucapiune. În fine cu privire la motivul de recurs ce vizează neînscrierea dreptului de uzufruct viager în favoarea pârâtului B. T., această cerere a format obiectul cererii reconvenționale, fiind respins în mod corect de prima instanță pe considerentul că acestea nu justifică un interes.
În condițiile în care reclamantul, parte în contractul de vânzare- cumpărare cu clauză de întreținere și uzufruct viager a investit instanța cu o cerere de intabularea dreptului de uzufruct viager, cerere cu privire la care prima instanță nu s-a pronunțat, reclamantul avea la îndemână procedura prevăzută de art.281 2Cod de procedură civilă. Din motivarea primei instanțe reiese că aceasta s-a pronunțat pe cererea pârâtelor reconvenționale și a omis să se pronunțe asupra cererii reclamantului.
Ca urmare, cu privire la acest motiv apelul este inadmisibil.
Întrucât prin întâmpinarea formulată și concluziile pe fondul apelului P.
P. prin reprezentant nu a solicitat cheltuieli de judecată, formularea unei asemenea cereri după închiderea dezbaterilor prin concluziile scrise nu va fi luată în considerare, instanța nefiind leal sesizată.
Raportat la considerentele mai sus invocate, în temeiul art.296 Cod de procedură civilă va respinge ca nefondat și ca inadmisibil cu privire la înscrierea dreptului de uzufruct apelul declarat de B. T. M. împotriva sentinței civile nr. 6242/_, în dosarul nr._ al Judecătoriei C. -N.
, pe care o păstrează în întregime.
PENTRU ACESTE M. IVE, ÎN NUMELE LEGII DECIDE
Respinge ca nefondat apelul declarat de B. T. M. ca nefondat și ca inadmisibil cu privire la înscrierea dreptului de uzufruct împotriva sentinței
15
civile nr. 6242/_, în dosarul nr._ al Judecătoriei C. -N., pe care o păstrează în întregime.
Decizia este definitivă și executorie.
Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare. Pronunțată în ședința publică de la 01 Martie 2013.
Președinte, Ana-SS
Judecător,
O. R. G.
Grefier,
G. -C. Ț.
Red.dact.S.S/C.Ț. 9 ex/_
Jud.fond. F. M.
16
| ← Decizia civilă nr. 482/2013. Actiune in constatare | Încheierea civilă nr. 173/2013. Actiune in constatare → |
|---|
