Decizia civilă nr. 113/2013. Actiune in constatare
| Comentarii |
|
Dosar nr. _
R O M Â N I A TRIBUNALUL CLUJ SECȚIA CIVILĂ
Cod operator de date cu caracter personal 3184 aflate sub incidența Legii nr. 677/2001
DECIZIE Nr. 113/2013
Ședința publică de la 05 Martie 2013 Instanța constituită din: PREȘEDINTE O. -C. T.
Judecător D. -I. T. Grefier G. P.
S-a luat spre examinare apelul promovat de către reclamantul S. E.
N. în contra Sentinței civile nr. 12571 din_ pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei C. -N., privind și pe intimații C. LOCAL AL
M. C. N., PRIN P. și M. C. N. PRIN P., având ca obiect acțiune în constatare.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns apelantul personal și asistat de avocat Aștilean M., lipsind intimații.
Procedura legal îndeplinită.
Apărătorul apelantului, avocat Aștilean M. depune dovada achitării taxelor judiciare de timbru.
T. ul dispune a se consemna că procedura de citare este îndeplinită, a fost citat apelantul cu mențiunea de a achita timbrajul, se depune dovada achitării astfel că s-a conformat dispoziției instanței.
Mai dispune a se consemna faptul că în cauză au survenit două incidente procedurale respectiv a fost încuviințată abținerea formulată de domnul judecător A. F. D. și apoi cererea de abținere formulată de doamna judecător C. V. B. care a intrat în locul primului judecător conform încheierilor nr. 31 și 32/_ și drept urmare în componența completului intră domnul judecător D. T., după care solicită părții prezente a arăta dacă are alte cereri.
Apărătorul apelantului, avocat Aștilean M. arată că nu are alte cereri.
Așa fiind, T. ul declară închisă procedura probatorie și acordă cuvântul pe scurt, asupra apelului.
Apărătorul apelantului, avocat Aștilean M. solicita admiterea apelului, să se modifice în tot sentința fondului în sensul admiterii acțiunii cu obligarea la cheltuieli de judecată. Nu există putere de lucru judecat, acțiunea introductivă este admisibilă, consideră că erau îndeplinite condițiile stabilite de art. 48 din Legea nr. 114/1196 pentru a putea fi transcris contractul după defuncta mamă, până la data pronunțării la Curtea de apel.
T. ul reține cauza în vederea pronunțării.
T R I B U N A L U L
Asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin Sentința civilă nr. 12571 din_ pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei C. -N. s-a respins exceptia autoritatii de lucru judecat ca nefondata.
S-a admis exceptia lipsei capacitatii procesuale de folosinta a paratului
C. ui Local al Mun. C. -N. .
A fost respinsă actiunea formulata de reclamantul S. E. N. in contradictoriu cu acest paratul C. ui Local al Mun. C. -N. pentru lipsa capacitatii procesuale de folosinta a acestuia din urma.
S-a respins actiunea formulata de reclamantul S. E. N., in contradictoriu cu paratul M. C. -N. - prin P., pentru existenta puterii de lucru judecat.
S-a respins capatul de cerere accesoriu avand ca obiect obligarea paratilor la plata cheltuielilor de judecata ca nefondat.
S-a luat act ca paratii nu au solicitat cheltuieli de judecata.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
Prin cererea de chemare in judecata promovata, reclamantul S. E.
N. tinde sa obtina obligarea paratilor C. Local al Mun. C. -N. si M.
C. -N. sa transcrie contractul de inchiriere nr. 189602/_, al carui titular a fost Plank Ingrid Ildiko, in favoarea sa, prevalandu-se de prevederile art. 17 si art. 26 alin. 1 lit. b) si art. 27 din Legea nr. 114/1996 a locuintei.
Referitor la persoana paratului C. Local al Muncipiului C. -N., instanta a admis, la termenul de judecata din data de_, exceptia lipsei capacitatii procesuale de folosinta, urmand ca actiunea promovata in contradictoriu cu acest parat sa fie respinsa pentru lipsa capacitatii procesuale de folosinta. Instanta a avut in vedere ca, potrivit dispozițiilor art.
21 alin. 1 teza I din Legea nr. 215/2001 a administrației publice locale,
"unitățile administrativ-teritoriale sunt persoane juridice de drept public, cu capacitate juridică deplina și patrimoniu propriu";, iar potrivit art. 20 alin. 1 din același act normativ, "comunele, orașele, municipiile și județele sunt unități administrativ-teritoriale în care se exercita autonomia locală și în care se organizează și funcționează autorități ale administrației publice locale";. Așadar unități administrativ-teritoriale sunt comunele, orașele, municipiile și județele, și doar acestea sunt persoane juridice de drept public și au capacitate juridică deplina și patrimoniu propriu. În lumina acestor prevederi legale exprese, și în lipsa unor alte prevederi legale în sens contrar, prin interpretarea deci per a contrario a textelor legale citate, nu se poate reține nici că un consiliu județean sau un consiliu local poate fi persoană juridică de drept public, cu capacitate juridică deplina și patrimoniu propriu.
Mai mult, în art. 21 alin. 2 din Legea nr. 215/2001 se prevede expres că "în justiție, unitățile administrativ-teritoriale sunt reprezentate, după caz, de primar sau de președintele consiliului județean";, sensul stric al noțiunii de unitate administrativ teritorială fiind cel stabilit de dispozițiile imperative ale art. 20 alin. 1 din Legea nr. 215/2001.
Față de conținutul prevederilor legale arătate, și având în vedere toate dispozițiile Legii nr. 215/2001 a administrației publice locale, instanța reține că un consiliu local nu are capacitate procesuală de folosință, astfel că nu poate sta în judecată ca pârât.
Art. 20 alin. 1 teza finală din Legea nr. 215/2001 prevede în mod expres că "unitățile administrativ-teritoriale sunt titulare ale drepturilor și obligațiilor ce decurg din contractele privind administrarea bunurilor care
aparțin domeniului public și privat în care acestea sunt parte, precum și din raporturile cu alte persoane fizice sau juridice, în condițiile legii";.
Mergând mai departe, trebuie avute în vedere și dispozițiile art. 1 și art. 4 din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publica și regimul juridic al acesteia, conform cărora "dreptul de proprietate publica aparține statului sau unităților administrativ-teritoriale, asupra bunurilor care, potrivit legii sau prin natura lor, sunt de uz sau de interes public";, și respectiv "domeniul privat al statului sau al unităților administrativ-teritoriale este alcătuit din bunuri aflate în proprietatea lor și care nu fac parte din domeniul public"; și
"asupra acestor bunuri statul sau unitățile administrativ-teritoriale au drept de proprietate privată";. Deci, consiliul local, nefiind unitate administrativ teritorială, nu poate fi titular al dreptului de proprietate publică sau privată. Intitulându-se titular al dreptului de proprietate, astfel cum reține reclamanta pentru a obține obligarea acestuia la intocmirea unui contract de inchiriere cu privire la un bun aflat în proprietatea municipiului, un consiliu local nu face decât să reprezinte municipiul, în calitate autoritate a administrației publice prin care se realizează autonomia locală.
Aceasta este, de altfel, natura juridică a consiliilor locale, conform art. 23 alin. 1 din Legea nr. 215/2001, ce prevede că "autoritățile administrației publice prin care se realizează autonomia locală în comune, orașe și municipii sunt consiliile locale, comunale, orășenești și municipale, ca autorități deliberative, și primării, ca autorități executive";, în același sens fiind și prevederile art. 121 alin. 1 din Constituția României.
Capacitatea procesuală de folosință, desi este una dintre cele patru condiții de exercițiu a acțiunii civile, alături de afirmarea unui drept, interes și calitatea procesuală, iar verificarea întrunirii tuturor acestor condiții este obligatorie pentru a se vedea dacă poate fi analizat fondul pretențiilor formulate, trebuie verificata însă și în cazul persoanei pârâtului, întrucât conform art. 41 alin. 1 C.proc.civ., orice persoană care are folosința drepturilor civile poate să fie parte în judecată.
Aceste prevederi legale amintite mai-sus trebuie aplicate fără distincție și consiliilor locale, autoritățile administrației publice sau organele statului neputând beneficia de un tratament diferențiat față de celelalte persoane. Consiliile locale și județene nu pot sta în judecată în calitate de pârâți, neavând personalitate juridică, aceste acțiuni trebuind să fie exercitate împotriva comunelor sau municipiilor și respectiv de județelor, aceasta fiind o problemă de capacitate procesuală de folosință. Capacitatea procesuală de folosință nu reprezintă altceva decât transpunerea pe plan procesual a capacității civile de folosință.
In ceea ce priveste actiunea promovata in contradictoriu cu paratul Muncipiul C. -N., instanta a reținut ca demersului procesual al reclamantului i se opune puterea de lucru judecat, conform Sentintei civile nr. 8716/_, pronuntata in dosarul nr._ al J. i C. -N., definitiva si irevocabila prin Decizia civila nr. 590/A/2010 a T. ului C. si Decizia civila nr. 938/R/_ a Curtii de Apel C., in sensul celor ce vor fi expuse in continuare.
Astfel, in cadrul dosarului nr._, reclamantul a investit instanta - Judecatoria C. -N. - cu o cerere de chemare in judecata, prin care a solicitat instantei obligarea paratilor C. Local al Mun. C. -N. si
M. C. ca, in temeiul art. 27 din Legea nr. 114/1996, sa transcrie pe numele sau contractul de inchiriere nr. 189602/_, perfectat de C. Local al Mun. C. -N. cu numita Plank Ingrid Ildiko, mama reclamantului. Prin Sentinta civila nr. 8716/_, instanta a admis cererea reclamantului
si a obligat paratii sa transcrie contractul de inchiriere nr. 189602/_, cu privire la apartamentul situat in mun. C. -N., str. T., nr. 73, bl. T1, sc. II, corp 3, ap. 7, jud. C., pe numele reclamantului.
In esenta, instanta a retinut ca reclamantul intruneste conditiile prev. de art. 17, art. 27 alin. 1 lit. b) din Legea nr. 114/1996.
Impotriva acestei hotarari, au promovat apel paratii C. Local al Mun. C. -N. si M. C. -N., iar prin Decizia nr. 590/A/_, Tribunalul Cluj a admis apelul promovat de parati si a dispus modificarea in totalitate a hotararii primei instante, in sensul respingerii cererii de chemare in judecata formulata de reclamantul S. E. N. ca neintemeiata.
Pentru a pronunta aceasta solutie, instanta de control judiciar a retinut ca imobilele apartamente in litigiu fac parte din categoria locuintelor speciale destinate inchirierii persoanelor - familiilor evacuate din locuintele retrocedate in temeiul OUG nr. 74/2007. Ca atare, in temeiul art. 48 lit. d) din Legea nr. 114/1996, nu pot beneficia de locuinte sociale, potrivit acestei legi, persoanele sau familiile care detin, in calitate de chirias, o alta locuinta din fondul locativ de stat. Or, reclamantul era deja inscris in fisa locativa a imobilului apartament situat in mun. C. -N., str. T., bl. T2, sc. 1, corp 7, et. 3, ap. 9, jud. C., imobil care constituie obiectul unui contract de inchiriere intre C. Local al Mun. C. -N. si tatal reclamantului, numitul S. E., reclamantul beneficiind, astfel, de un spatiu locativ in sensul legii. De asemenea, s-a avut in vedere si imprejurarea, necontestata de parti, ca reclamantul a locuit, pana in luna martie 2009, cu tatal sau in acest apartament. Ca atare, s-a retinut ca instanta de fond a facut o gresita aplicare a art. 27 alin. 1 lit. b) din Legea nr. 114/1996, in conditiile in care, in cauza, au fost incidente dispozitiile art. 48 lit. d) din acest act normativ. Totodata, in mod eronat a retinut instanta de fond ca paratul C. Local al Mun. C. -N. nu putea sa modifice in mod corespunzator fisa locativa a tatalui reclamantului, in conditiile in care din actele de la dosar nu rezulta ca acest parat ar fi primit o astfel de solicitare din partea reclamantului, or, din oficiu, nu putea dispune in acest sens. O alta solutie, ar insemna sa se recunoasca reclamantului doua titluri locative, ceea ce contravine dispozitiilor art. 48 lit. d) din Legea nr. 114/1996.
Decizia pronuntata in apel a fost recurata de reclamant, iar prin Decizia nr. 938/R/_, pronuntata de Curtea de Apel C. in dosar nr. _
, instanta a respins, ca nefondat, recursul promovat de reclamant, retinand, in acord cu argumentele instantei de apel, ca reclamantul detinea un drept locativ in sensul art. 48 din Legea nr. 114/1996, care nu ii permite sa ceara transcrierea contractului de inchiriere pentru o alta locuinta, atata timp cat este mentionat deja in fisa locativa pentru o alta locuinta. S-a mai retinut ca cererea de radiere din fisa locativa trebuie sa fie expresa, neputand fi dedusa implicit, din anumite imprejurari, iar instanta nu se poate pronunta din oficiu asupra acestei chestiuni, ci poate doar sa constate ca reclamantul este mentionat in fisa locativa a unui contract de inchiriere valabil. Mai mult, nu exista vreo dispozitie legala sau o cerere in baza careia ar fi in competenta paratului constatarea faptului ca reclamantul nu mai locuieste la tatal sau si sa il stearga pe reclamant din fisa locativa a tatalui.
In speta de fata, pentru admisibilitatea actiunii, reclamantul se foloseste de imprejurari de fapt noi, intervenite dupa solutionarea irevocabila a dosarului nr._ al J. i C. -N., respectiv de faptul ca, in data de_, a fost radiat din fisa locativa a tatalui.
Cu toate acestea, contrar alegatiilor reclamantului, contractul de inchiriere nr. 189602/_, perfectat de mama sa Plank Ingrid Ildiko,
decedata in data de_ (f. 60), cu paratul C. Local al Mun. C. -N. a fost incheiat pentru o durata contractuala cuprinsa intre_ si_ (f. 39-40). Prin textul art. 1 pct. 5 din contract, s-a stabilit posibilitatea ca, la expirarea contractului, contractul poate fi reinnoit cu acordul ambelor parti.
Mai mult, potrivit cap. IV pct. 4 din contract, "contractul inceteaza in termen de 30 de zile de la data parasirii domiciliului de catre titularul contractului sau de la data inregistrarii decesului, daca persoanele indreptatite de lege nu au solicitat locuinta"; (f. 39-40).
Instanta retine ca, in cauza, a intervenit tacita relocatiune a contractului in data de_, numita Plank Ingrid Ildiko fiind lasata in folosinta spatiului locativ, aspect necontestat de catre parti in cauza. Cu toate acestea, asa cum s-a aratat, in data de_ a intervenit decesul titularului contractului, respectiv a mamei reclamantului, iar de la aceasta data curgea termenul de 30 de zile pentru preluarea contractului de catre persoanele indreptatite de lege. Piesele probatorii ale dosarului nr._ al J. i C. -N. confirma imprejurarea ca era formulata o cerere de includere in fisa locativa a spatiului de catre reclamant, in calitate de ruda care locuia cu mama sa, conform art. 17 din Legea nr. 114/1996.
Insa, intrunirea conditiilor prevazute de lege, respectiv art. 17, art. 27 alin. 1 lit. b) si art. 48 din Legea nr. 114/1996, pentru a se putea obtine preluarea contractului de inchiriere, trebuie raportata la data intervenirii cauzei ce atragea incetarea contractului de locatiune fata de titularul principal, respectiv numita Plank Ingrid Ildiko. Astfel, analizarea indeplinirii conditiilor de preluare a contractului de locatiune in discutie in persoana reclamantului trebuie raportata la data decesului mamei sale, respectiv in termenul de 30 de zile de la data intervenirii decesului.
Or, cu privire la indreptatirea reclamantului de a prelua contractul in discutie, s-a pronuntat in mod irevocabil instanta, prin Sentinta civila nr. 8716/_, pronuntata in dosarul nr._ al J. i C. -N., definitiva si irevocabila prin Decizia civila nr. 590/A/2010 a T. ului C. si Decizia civila nr. 938/R/_ a Curtii de Apel C. . Astfel, s-a retinut ca, la acea data, reclamantul nu putea beneficia de un nou titlu locativ, in contextul in care figura in fisa locativa aferenta contractului de inchiriere nr. 186120/_, al carui titular era tatal reclamantului, numitul S. E., opunandu-se dispozitiile art. 48 din Legea nr. 114/1996.
Cu privire la acest aspect, indreptatirea reclamantului de a prelua contractul de inchiriere nr. 189602/_, al carui titular a fost mama sa, defuncta Plank Ingrid Ildiko, s-a statuat in mod irevocabil de instanta investita anterior in dosar nr._, hotararea instantei, cu privire la aspectele dezlegate, bucurandu-se de putere de lucru judecat, in sensul art. 1201 C.civ. anterior, nemaiputand face obiectul unei noi judecati in cauza de fata.
Asa fiind, tinand seama ca nu a intervenit preluarea contractului de inchiriere nr. 189602/_ de o persoana indreptatita in interiorul termenului de 30 de zile, amintit mai-sus, este lesne de observat ca acesta a incetat prin ajungere la termen, nepunandu-se problema unei asa-zise
"transcrieri"; a contractului la care face referire reclamantul in cererea introductiva de instanta.
Prin urmare, este lipsita de relevanta imprejurarea ca, in cursul anului 2011, reclamantul a efectuat formalitatile de radiere a sa din fisa locativa aferenta contractului de inchiriere nr. 186120/_, incheiat pe numele tatalui sau, S. E. . Aceasta imprejurare nu poate avea alta semnificatie
decat aceea ca, in prezent, reclamantul nu se mai bucura de un titlu locativ, in sensul Legii nr. 114/1996.
In lumina considerentelor ce preced, s-a diospus respingerea actiunii promovate de reclamantul S. E. N., in contradictoriu cu paratul M.
C. -N., pentru existenta puterii de lucru judecat.
Vazand si dispozitiile art. 274 C.proc.civ. si retinand culpa procesuala a reclamantului, instanta a apreciat ca este nefondat capatul de cerere accesoriu avand ca obiect obligarea paratilor la plata cheltuielilor de judecata ocazionate de litigiul de fata, urmand sa fie respins ca atare. De asemenea, instanta a constatat ca paratii nu au solicitat cheltuieli de judecata, motiv pentru care acestea nu se vor acorda.
Împotriva sentinței examinate au promovat apel reclamantul S.
N. (f.3) solicitând modificarea sentinței în sensul admiterii acțiunii, cu cheltuieli de judecată în ambele instanțe.
În motivarea cererii învederează tribunalului că a investit instanța cu o acțiune în constatare, solicitând a se constata îndeplinirea prevederilor art. 48 lit. c din Legea nr. 114/1996 și transcrierea contractului de închiriere în favoarea sa, solicitări asupra cărora instanța de fond nu s-a pronunțat, iar instanțele judecătorești din celălalt dosar au arătat că este persoană îndreptățită la transcrierea contractului de închiriere deținut de mama sa doar că nu sunt îndeplinite prevederile textului de lege arătat.
Acțiunea promovată în celălalt dosar a fost respinsă pentru neîndeplinirea condițiilor articolului menționat însă în prezent, conform actului adițional nr. 3 la contractul de închiriere nr. 186120/_ nu mai figurează în fișa locativă a apartamentului sus menționat aparținând tatălui său.
Intimații, deși legal citați, nu și-au exprimat poziția procesuală.
Analizând apelul formulat, prin prisma motivelor de fapt și de drept invocate, tribunalul în baza art. 296 C.pr.civ. îl va respinge pentru următoarele considerente:
Esențială în soluționarea acestui dosar este interpretarea art. 27 din Legea nr. 114/1996, conform căruia, în cazul parasirii definitive a domiciliului de catre titularul contractului de inchiriere sau al decesului acestuia, precum si in cazul titularului de contract, nerezident, care, fara a fi detasat, nu a mai folosit locuinta mai mult de 2 ani, fara intrerupere, inchirierea continua, dupa caz:
in beneficiul sotului sau al sotiei, daca a locuit impreuna cu titularul;
in beneficiul descendentilor sau al ascendentilor, daca au locuit impreuna cu acesta;
in beneficiul altor persoane care au avut acelasi domiciliu cu titularul cel putin un an si care au fost inscrise in contractul de inchiriere.
In cazul mai multor cereri, beneficiul contractului de inchiriere se dispune prin hotarare judecatoreasca.
In lipsa persoanelor care pot solicita locuinta, potrivit alin. 1, contractul de inchiriere inceteaza in termen de 30 de zile de la data parasirii domiciliului de catre titularul contractului sau de la data inregistrarii decesului ori de la implinirea termenului de 2 ani de nefolosire neintrerupta a locuintei.
Astfel, contractul de închiriere încetează în termen de 30 de zile de la data înregistrării decesului titularului contractului de închiriere dacă nici una dintre persoanele îndreptățite nu solicită continuarea contractului în persoana sa.
Rezultă așadar că îndeplinirea condițiilor prevăzute de textul de lege menționat în ceea ce privește un membru al familiei titularului pentru a
putea continua contractul trebuie să se realizeze la momentul decesului sau cel mai târziu până la expirarea termenului de 30 de zile pentru că altfel nu mai poate beneficia de acest drept.
În speța de față, însă, s-a constatat într-un dosar anterior,_ al
T. ului C., așa cum în mod temeinic și legal s-a reținut de către judecătorie că apelantul nu îndeplinea în perioada de referință menționată condițiile de a beneficia de locuința mamei sale, în contextul în care figurează pe fișa locativă a tatălui său, divorțat de mama sa, fiind incidente astfel prevederile art. 48 lit. d din Legea nr. 114/1996 care stabileau că o persoană nu poate beneficia de o locuință socială dacă mai are închiriată o altă locuință.
În plus, s-a reținut că pe parcursul derulării litigiului reclamantul nu a depus vreun înscris din care să rezulte intenția sa fermă de radiere a dreptului său de pe fișa locativă a tatălui său.
Drept urmare, complinirea ulterioară după depășirea termenului de 30 de zile a condiției arătate în sensul că a fost radiat de pe fișa locativă a tatălui său, chiar dacă cele două dosare nu sunt identice din perspectiva obiectului și cauzei, este lipsită de relevanță, reținându-se sub putere de lucru judecat că la momentul decesului condițiile cerute de lege nu erau îndeplinite.
Așa cum reiese din dispozitivul sentinței atacate, judecătoria nu a dat eficiență excepției puterii de lucru judecat conform art. 1201 C.civ., ci efectelor puterii de lucru judecat, respectiv a împrejurării că la momentul decesului reclamantul nu îndeplinea condițiile pentru înscrierea contractului mamei sale în favoarea sa.
Față de cele ce preced, T. ul va menține hotărârea judecătoriei ca fiind temeinică și legală.
Cheltuieli de judecată nu au fost solicitate.
PENTRU ACESTE M. IVE, ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca nefondat apelul declarat de reclamantul S. E. N. în contra Sentinței civile nr. 12571 din_ pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei C. -N., pe care o menține în totul.
Fără cheltuieli de judecată în apel. Decizia este definitivă și executorie.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Pronunțată în ședința publică de la 05 Martie 2013.
Președinte,
O. -C. T.
Judecător,
D. -I. T.
Grefier,
G. P.
G.P. 06 Martie 2013 OT/GP 21 Martie 2013
Judecător fond: F. H. G. R. - Judecătoria Cluj-Napoca
| ← Decizia civilă nr. 531/2013. Actiune in constatare | Decizia civilă nr. 482/2013. Actiune in constatare → |
|---|
