Decizia civilă nr. 482/2013. Actiune in constatare
| Comentarii |
|
R O M Â N I A TRIBUNALUL CLUJ SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr. _
Cod operator de date cu caracter personal 3184
DECIZIA CIVILĂ Nr. 482/R/2013
Ședința publică de la 25 Aprilie 2013 Instanța constituită din: PREȘEDINTE C. -V. B.
Judecător V. G.
Judecător C. -A. C. Grefier C. -S. Ș.
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de recurent Ș. O., împotriva Sentinței civile nr. 2398/_ pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei Turda, privind și pe intimat B. I., intimat B. ANA, având ca obiect acțiune în constatare.
La apelul nominal făcut în ședința publică la a doua strigare a cauzei se constată lipsa părților.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care se constată faptul că la data de_ s-a depus la dosar un script din partea recurentului la care anexează chitanța nr. 519609689/_ reprezentând dovada achitării taxei judiciare de timbru în sumă de 180 lei și timbru judiciar în sumă de 1,2 lei.
Instanța constată faptul că recurentul a solicitat judecarea cauzei în lipsă, sens în care în baza actelor de la dosar, reține cauza în pronunțare.
T. UL
Prin sentința civilă nr. 2398/_, pronunțată în dosarul nr._ Judecătoria Turda a respins cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul Ș. O., împotriva pârâților B. I. și B. Ana.
A obligat reclamantul la plata în favoarea pârâților a sumei de 800 cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu avocațial.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut în esență următoarele:
Prin Decizia civilă nr. 1390/A/1999 pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr. 984/1999 (f. 10-11), rămasă irevocabilă prin respingerea recursului, conform Deciziei civile nr. 1368/2000 pronunțată de Curtea de Apel Cluj în dosarul nr. 211/200 (f. 12-14), s-a dispus evacuarea pârâtului Ș. O. (reclamantul din prezentul dosar) din imobilul înscris în CF T. de Sus 794 nr. top. 193/1, 193/2, 193/3, 194, 195, 196.
Hotărârea judecătorească menționată mai sus a fost pusă în executare, executorul judecătoresc procedând la evacuarea pârâtului Ș.
O. din încăperile imobilului situat în T. de Sus nr. 294, conform procesului verbal încheiat în dosarul de executare silită nr. 2142/1999 (f. 15).
Reclamantul nu a respectat dispozițiile hotărârii judecătorești mai sus amintite, astfel că pârâții au formulat plângere penală împotriva acestuia, prin Sentința penală nr. 54/2003 fiind condamnat la 1 an închisoare cu suspendarea executării pedepsei, pentru infracțiunea de nerespectare a hotărârii judecătorești, prin aceeași sentință dispunându-se în temeiul art.
170 C.proc.pen. restabilirea situației anterioare săvârșirii infracțiunii. Sentința penală nr. 54/2003 a fost desființată prin Decizia penală nr. 187/2003 pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr. 2330/2003, constatându-se grațiată pedeapsa de 1 an închisoare aplicată inculpatului Ș.
O., fiind menținute restul dispozițiilor sentinței apelate.
Reclamantul Ș. O. a solicitat instanței constatarea prescripției dreptului de a cere executarea silită a Deciziei civile nr. 1390/A/1999 pronunțată în dosarul civil nr. 984/1999 cât și a Sentinței penale nr. 54/2003 pronunțată în dosarul penal nr. 2831/2002, prin care s-a dispus restabilirea situației anterioare săvârșirii infracțiunii.
Potrivit art. 405 alin. 1 C.proc.civ., dreptul de a cere executarea silită se prescrie în termen de 3 ani dacă legea nu prevede altfel, iar în cazul titlurilor emise în materia acțiunilor reale imobiliare, termenul de prescripție este de 10 ani.
Textul consacră, așadar, prin dispoziții explicite, un termen de 10 ani pentru titlurile executorii obținute pe calea acțiunilor reale imobiliare, și care au ca obiect drepturi reale imobiliare, respectiv dreptul de proprietate, uzufruct, uz, abitație, servitute și superficie.
Pârâții B. I. și B. Ana dețin două titluri executorii: o hotărâre judecătorească pronunțată în materie civilă - Decizia civilă nr. 1390/A/1999
pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul civil nr. 984/1999, hotărâre ce a și fost pusă în executare silită în mod legal și o sentință penală - Sentința penală nr. 54/2003, prin care s-a dispus restabilirea situației anterioare săvârșirii infracțiunii, hotărâre care nu a fost pusă în executare.
Analizând Decizia civilă nr. 1390/A/1999, instanța de fond a reținut că evacuarea reclamantului din imobilul pârâților s-a dispus ca o consecință a admiterii acțiunii în revendicare formulată de către reclamanți, astfel cum a fost calificată acțiunea acestora în apel. Prin urmare, măsura dispusă prin Sentința penală nr. 54/2003 - restabilirea situației anterioare săvârșirii infracțiunii, sentință pronunțată tocmai ca urmare a nerespectării Deciziei civile nr. 1390/A/1999 de către reclamant, vizează tot recunoașterea dreptului de proprietate al pârâților asupra imobilului și, pe cale de consecință, restituirea posesiei bunului de către reclamant.
În concluzie, față de cele arătate mai sus, având în vedere dispozițiile art. 405 alin. 1 C.proc.civ., care statuează că termenul de prescripție a dreptului de a cere executarea silită este de 10 ani în cazul titlurilor emise în materia acțiunilor reale imobiliare, văzând de asemenea că acțiunea în revendicare este o acțiune reală, instanța de fond a apreciat că termenul de prescripție nu este împlinit în privința Sentinței penale nr. 54/2003, prin care s-a dispus restabilirea situației anterioare.
În ceea ce privește solicitarea reclamantului referitoare la obligarea pârâților să-i lase în liniștită posesie și folosință imobilul înscris în CF nr. 794 T. de Sus, instanța observă că în cuprinsul Deciziei civile nr. 1390/A/1999, rămasă irevocabilă prin respingerea recursului, conform Deciziei civile nr. 1368/2000 a Curții de Apel Cluj, s-a reținut că proprietarii imobilului înscris în CF 794 T. de Sus, nr. top. 193/1, 193/2, 193/3, 194, 195, 196 sunt pârâții, iar reclamantul nu a putut opune un titlul valabil în contra celui deținut de pârâți; prin urmare, această hotărâre se bucură de autoritate de lucru judecat, dreptul de proprietate al pârâților asupra imobilului în cauză fiind recunoscut prin Decizia civilă a T. ului Cluj nr. 1390/A/1999, iar judecarea din nou a unui proces terminat, având același obiect, aceeași cauză și aceleași părți, nu mai este cu putință.
Față de considerentele de fapt și de drept arătate mai sus, instanța de fond a respina ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată cu a cărei soluționare a fost învestită, conform dispozitivului prezentei hotărâri.
În temeiul art. 247 C.proc.civ., reținând culpa procesuală a reclamantului, instanțade fond a obligat pe acesta la plata în favoarea pârâților a sumei de 800 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocațial (f. 75).
Împotriva sentinței menționate a declarat recurs Ș. O. solicitând admiterea acestuia, casarea in intregime a sentinței civ.nr.2398/_, pronunțata de Judecătoria Turda in prezenta cauza, ca netemeifiica si nelegala, potrivit art.304 alin. 1 pct. 8 si 9 Cod. Pr. Civ. si in urma rejudecarii sa dispuneți admiterea acțiunii asa cum a fost formulata pentru motivele invocate mai jos, cu obligaarea pârâților la plata cheltuielilor de judecata ocazionate de prezentul recurs.
Recurentul a arătat că, deși au fost depuse la dosar acte din care rezulta in mod neechivoc faptul ca au trecut mai mult de 10 (zece) ani de la data ramânerii definitive si irevocabile a deciziei civile nr.l390/A/1999, pronunțata de Tribunalul Cluj in dos.civ.nr.984/1999, instanța de fond a retinut in mod eronat faptul ca nu a trecut termenul de prescripție de 10 ani de la data executării si termenul de 3 ani de la data rămânerii definitive a sentinței pen.nr. 54/2003 prin care a fost dispusa restablirea situației anterioare(sentinta ce nu a fost pusa iți executare).
În drept, cererea de recurs a fost motivată pe disp.art.304 pct.8 si 9 Cod.Pr.civ.
Nu s-a formulat întâmpinare în recurs.
Analizând recursul promovat în cauză prin prisma motivelor de fapt și de drept invocate, precum și a dispozițiilor legale incidente în materie, tribunalul reține următoarele:
Punctul 8 al.art.304 cod pr.civilă se referă la interpretarea juridică a actului dedus judecății și nu este incident în cauză.Obiectul acestei cauze îl reprezintă constatarea prescripției dreptului de a cerere executarea silită a unei hotărâri judecătorești, nefiind vorba de interpretarea unui act juridici civil dedus judecății, astfel că, acest text legal nu poate fi invocat cu succes ca motiv de recurs.
Aplicarea greșită a legii și respectiv pronunțarea unei hotărâri cu încălcarea acesteia, de care face vorbire pct.9 al.art.304 cod pr.civilă semnifică două ipoteze, respectiv situația în care din modul de redactare a hotărârii nu se poate stabili dacă legea s-a aplicat corect sau nu sau interpretarea eronată a unui text legal.Recurentul pentru a justifica invocarea acestei prevederi susține că instanța de fond nu a analizat corect probele depus în cauză, însă această motivare nu se încadrează în prevederea legală invocată.
În considerarea disp.art.304 ind.1 cod pr.civilă, analizând prescripția executării silite a celor două hotărâri judecătorești, tribunalul reține că, în ce privește Decizia civilă nr. 1390/A/1999 pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr. 984/1999, rămasă irevocabilă prin respingerea recursului, conform Deciziei civile nr. 1368/2000 pronunțată de Curtea de Apel Cluj în dosarul nr. 211/2000 executarea silită care a format obiectul dosarului execuțional nr.2142/1999 al BEJ M. n D. s-a desăvârșit la data de_ când s-a dispus evacuarea recurentului și a bunurilor sale.
Astfel, cu privire la această hotărâre judecătorească nu se mai pune problema prescripției dreptului de a cere executarea silită.
Cu toate acestea, recurentul a intrat din nou în imobil.
Întrucât recurentul nu a respectat dispozițiile hotărârii judecătorești mai sus amintite, prin Sentința penală nr. 54/2003 a fost condamnat la 1 an închisoare cu suspendarea executării pedepsei, pentru infracțiunea de nerespectare a hotărârii judecătorești, prin aceeași sentință dispunându-se în temeiul art. 170 C.proc.pen. restabilirea situației anterioare săvârșirii infracțiunii. Sentința penală nr. 54/2003 a fost desființată prin Decizia penală nr. 187/2003 pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr. 2330/2003, constatându-se grațiată pedeapsa de 1 an închisoare aplicată inculpatului Ș. O., fiind menținute restul dispozițiilor sentinței apelate.
Potrivit art. 405 alin. 1 C.proc.civ., dreptul de a cere executarea silită se prescrie în termen de 3 ani dacă legea nu prevede altfel, iar în cazul titlurilor emise în materia acțiunilor reale imobiliare, termenul de prescripție este de 10 ani.
Contrar susținerilor recurentului termenul de prescripție al executării silite al Sentinței penale nr. 54/2003 este de 10 ani, întrucât dispoziția de restabilire a situației anterioare vizează tot recunoașterea dreptului de proprietate al intimaților-pârâți asupra unui imobil.Așadar, cu privire la Sentința penală nr. 54/2003, în mod corect, instanța de fond a apreciat că nu este prescris dreptul de a cere executarea silită.
Pentru toate aceste considerente, tribunalul apreciază legală și temeinică sentința civilă recurată, motiv pentru care în tem.art.312 cod pr.civilă va respinge recursul declarat de Ș. O. împotriva Sentinței civile nr. 2398/_, pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei Turda, pe care o menține în totul.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de Ș. O. împotriva Sentinței civile nr. 2398/_, pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei Turda, pe care o menține în totul.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 25 Aprilie 2013.
Președinte, C. -V. B. | Judecător, V. G. fiind transferat la alta instanță semnează Vicepreședinte T. E. L. | Judecător, C. -A. C. |
Grefier, C. -S. Ș. |
| ← Decizia civilă nr. 113/2013. Actiune in constatare | Decizia civilă nr. 108/2013. Actiune in constatare → |
|---|
