Decizia civilă nr. 1119/2013. Succesiune

Decizii și sentințe civile - Curtea de Apel Cluj (2013)

Dosar nr._ R O M Â N I A

TRIBUNALUL CLUJ SECȚIA CIVILĂ

Cod operator de date cu caracter personal 3184

DECIZIA CIVILA Nr. 1119/2013

Ședința publică de la 21 Noiembrie 2013 Completul constituit din:

PREȘEDINTE C. -V. B.

Judecător C. -A. C. Judecător A. -F. D. Grefier A. Pop

S-a luat in examinare recursul declarat de recurent B. L., recurent B.

C., recurent B. F., recurent S. I. A M., recurent B. I. A. impotriva Sentinței civile nr. 259/2013 pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei Huedin, privind și pe intimat B. O., intimat N. E., intimat B.

L., intimat C. G., intimat C. M., intimat S. F. O., intimat
M., intimat B. C. V., având ca obiect succesiune.

La apelul nominal făcut în ședința publică se constata lipsa partilor. Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, instanta constată că mersul dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de amânare a pronunțării de la data de_, care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

T. UL

Deliberând asupra recursurilor constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 259/_ instanța a respings cererea de chemare în judecată formulată de reclamanții B. L. și soția B. C. - D., ambii cu domiciliul în com. G., nr. 183, jud. Cluj, în contradictoriu cu pârâții B. O., având CNP 2., cu domiciliul în loc. Prundu B., nr. 331, jud. Bistrița - Năsăud, N. E. având CNP 2., cu domiciliul în com. A., sat A., nr. 40, jud. Cluj, C. G. și C. M., ambii cu domiciliul în com. A., sat

A., str. D., nr. 164, jud. Cluj, B. F., cu domiciliul în T., str. C.

V., nr. 25, ap. 25, jud. Cluj în calitate de moștenitoare a def. B. I., S. I. A-M. ELA, cu domiciliul în T., str. C. V., nr. 25, ap. 25, jud. Cluj, în calitate de moștenitoare a def. B. I., S. F. -O., cu domiciliul în T., str. Constructorilor, nr. 2, bl. D1, sc. E, ap.53, jud. Cluj, în calitate de moștenitoare a def. B. I., B. I. A., cu domiciliul în T., str. C. V., nr. 25, ap. 25, jud. Cluj, în calitate de moștenitor al def. B. I., B. M., cu domiciliul în loc. G. nr. 257, jud. Cluj în calitate de moștenitor al def. B. V. .

A respins cererea de chemare în judecată precizată și extinsă formulată de reclamanți în contradictoriu cu pârâții B. I. și B. V. ca fiind formulată împotriva unor persoane fără capacitate procesuală de folosință.

A respins cererea de chemare în judecată precizată și extinsă formulată de reclamanți în contradictoriu cu pârâții B. A. - L. și B. C. - V., ambii cu domiciliul în loc. G., nr. 257, jud. Cluj, ca fiind formulată împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă.

A respins cererea reconvențională formulată de pârâții reclamanți reconvenționali S. I. A-M. ELA, S. F. -O., B. I. A. și B. F. în contradictoriu cu reclamanții pârâți reconvenționali B. L. și soția B. C. -

D. și pârâții B. M., N. E., C. G., C. M., B. O. .

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut următoarele:

Prin Titlul de Proprietate nr. 5385/46 eliberat la data de_ de Comisia Județeană Cluj (f. 8) s-a reconstituit în favoarea numitului B. C. Constantin dreptul de proprietate asupra unei suprafețe totale de 5972 mp în care este inclusă și suprafața de teren în litigiu de 2800 mp arabil în extravilan înscrisă în titlu în tarla 31 parcela 24.

Prin certificatul de moștenitor nr. 177 emis la data de_ de BNP Ștefan Iancu (f. 78-79) a fost dezbătută masa succesorală a defunctului B. Constantin, decedat la data de_, cu ultimul domiciliu în com. G., nr. 180, jud. Cluj. În masa succesorală a defunctului a fost înscris și terenul în litigiu și s-a stabilit că au calitate de moștenitori legali ai defunctului soția supraviețuitoare B. M. în cota de 4/16 parte din masa succesorală și fiii B. V., B. I., Pîrvu O. și

N. E. în cota de 3/16 parte fiecare din masa succesorală.

Prin certificatul de moștenitor nr. 70 emis la data de_ de BNP Asociați Gabor & Gabor (f. 10) a fost dezbătută masa succesorală a defunctei B.

M. decedată la data de_, cu ultimul domiciliu în com. G., sat G., nr. 256, jud. Cluj. În masa succesorală acesteia nu a fost inclusă însă cota parte din parcela de teren în litigiu, dobândită prin moștenire de la soțul decedat B. Constantin conform certificatul de moștenitor nr. 177 emis la data de_ de BNP Ștefan Iancu. S-a stabilit că au calitate de moștenitori ai defunctei ca fii B.

V., B. I., Pîrvu O. și N. E. în cota de 5/32 parte fiecare din masa succesorală.

Pârâtul B. V. a decedat în cursul procesului la data de_, având ultimul domiciliul în com. G., sat G., nr. 257, jud. Cluj, fiind eliberat certificatul de moștenitor nr. 88 emis la data de_ de BNP Asociați Gabor & Gabor (f.168). În masa succesorală a acestuia nu a fost inclusă însă cota parte din parcela de teren în litigiu, dobândită prin moștenire de la tatăl decedat B. Constantin conform certificatul de moștenitor nr. 177 emis la data de_ de BNP Ștefan Iancu. S-a stabilit calitatea de unic moștenitor legal acceptant al defunctului a pârâtului B. M. în calitate de fiu cu o cotă de 1/1 parte din masa succesorală, celălalt fiu și soția supraviețuitoare, respectiv pârâții B. C. V. și B. A. - L., renunțând la succesiunea defunctului prin declarații autentice.

Pârâtul B. I. a decedat în cursul procesului la data de_, având ultimul domiciliul în T., C. V., nr. 25, ap.25, jud. Cluj, fiind eliberat certificatul de moștenitor nr. 26 emis la data de_ de BNP Mora R. - M. . În masa succesorală a acestuia nu a fost inclusă însă cota parte din parcela de teren în litigiu, dobândită prin moștenire de la tatăl decedat B. Constantin conform certificatul de moștenitor nr. 177 emis la data de_ de BNP Ștefan Iancu. S-a stabilit calitatea de moștenitori legali acceptanți ai defunctului a pârâților reclamanți reconvenționali B. F. - soție supraviețuitoare în cota de

¼ parte din masa succesorală, S. F. - O., S. I. - M. ela, B. I. - A.

, ca fii, în cota de ¼ parte fiecare din masa succesorală.

Reclamanții B. L. și B. C. D. au promovat cererea de chemare în judecată întrucât, prin antecontractul de vânzare-cumpărare încheiat la data de_ pârâții C. G. -Cornel și soția C. M. s-au obligat să le transmită întreg dreptul lor de proprietate asupra imobilului teren intravilan situat în satul Gârbău, în suprafață de 2800 mp, tarla 31, parcela 24 - proprietate extratabulară dobândită în baza antecontractului de vânzare-cumpărare încheiat la data de_, de la B.

V. și B. M. - moștenitori legali ai titularului Titlului de proprietate nr. 5385/46/_ emis de Comisia Județeană Cluj, def. B. C. Constantin, în calitate de fiu și soție supraviețuitoare. Conform antecontractului, prețul stabilit la 1500 lei a fost achitat integral la data perfectării lui.

Pe calea acțiunii oblice prevăzută de art. 974 C. civ., prin cererea de chemare în judecată precizată în formă finală la data de_, reclamanții au solicitat și obligarea pârâților B. O., N. E. și B. F., S. I., S. F., B. I. ,

A. -L., B. M., B. C. -V., în calitate de moștenitori ai def. B. I. și B. V., la încheierea unui contract autentic de vânzare-cumpărare cu pârâții
G. -Cornel și soția C. M., având ca obiect terenul în litigiu, conform antecontractului de vânzare-cumpărare încheiat la data de_ .

Potrivit art. 76 din Legea nr. 71/2011 dispozițiile Noului Codul civil nu sunt aplicabile în speță în ceea ce privește obligarea pârâților C. la încheierea actului autentic cu reclamanții, nici în ceea ce privește obligarea moștenitorilor promitenți vânzători B. M. și B. V. r la încheierea actului autentic cu pârâții C., având în vedere momentul încheierii actelor juridice.

Înscrisurile sub semnătură privată încheiate la data de_ și, respectiv la data de_ reprezintă o promisiune sinalagmatică de vânzare-cumpărare, respectiv un antecontract prin care ambele părți se obligă să încheie pe viitor, la prețul stabilit, un contract de vânzare-cumpărare. Obligația de a încheia contractul pe viitor este valabilă, existând posibilitatea ca instanța, în lumina principiilor executării în natură a obligațiilor și reparării pagubelor, să pronunțe în baza art. 1073 și 1077 C. civ. o hotărâre care să țină loc de contract de vânzare-cumpărare ce va avea caracter constitutiv de drepturi, operând transferul proprietății de la data când rămâne definitivă.

Potrivit art. 969 alin. 1 C. civil convențiile legal făcute au putere de lege între părțile contractante, iar potrivit art. 5 alin. 2 din Titlul X al Legii nr. 247/2005 în situația în care după încheierea unui antecontract cu privire la teren, cu sau fără construcții, una dintre părți refuză ulterior să încheie contractul, partea care și-a îndeplinit obligațiile poate sesiza instanța competentă care poate pronunța o hotărâre care să țină loc de contract.

De asemenea, potrivit art. 1073 C. civil creditorul are dreptul de a dobândi îndeplinirea exactă a obligației, în caz contrar are dreptul la dezdăunare, iar potrivit art. 1077 C. civil nefiind îndeplinită obligația de a face, creditorul poate fi autorizat de a o duce el la îndeplinire, pe cheltuiala debitorului.

Deși art. 1075 C.civ. prevede că orice obligație de a face sau de a nu face se schimbă în dezdăunări, în caz de neexecutare din partea debitorului, această regulă se aplică numai la obligațiile de a face intuitu personae, care implică o activitate personală deosebită din partea debitorului, activitate care a fost avută în vedere de creditor la nașterea raportului juridic.

În speță, deplasarea promitenților vânzători, respectiv a moștenitorilor promitenților vânzători la notar în vederea perfectării în formă autentică a contractelor de vânzare-cumpărare ce au ca obiect un imobil nu reprezintă o obligație pur personală a acestora, de esența contractului de vânzare-cumpărare fiind calitatea de proprietar a vânzătorului.

Întrucât un antecontract prin care părțile intenționează transmiterea unui drept real de proprietate cu privire la un imobil, naște în sarcina lor o obligație de a face, constând în încheierea în viitor a contractului în formă autentică, această obligație este susceptibilă de executare silită prin pronunțarea de către instanță a unei hotărâri care să țină loc de act autentic de vânzare-cumpărare.

Aceasta posibilitate, întemeiată pe disp.art.1073-1077 C. civ. și ale art. 5 alin. 2 din Titlul X al Legii 247/2005, vizează suplinirea consimțământului părților la încheierea actului în formă autentică și presupune, prin ipoteză, un antecontract valabil încheiat.

Însă, așa cum anterior s-a menționat de esența contractului de vânzare- cumpărare fiind calitatea de proprietar a vânzătorului, reclamanții solicitând tot pe calea acțiunii oblice, cu privire la imobilul teren în litigiu, să se constate existența unui partaj voluntar intervenit între numita B. M. și pârâtul B. V., pe de o parte și pârâții B. I., B. O. și N. E. pe de altă parte, potrivit căruia terenul în litigiu, în suprafață de 2800 mp înscris în Titlul de proprietate nr. 5385/46 eliberat la data de_ de Comisia Județeană Cluj, tarla 31, parcela 24, ar fi revenit în exclusivitate numitei B. M. și pârâtului B. V. ; să se dispună suplimentarea maselor succesorale ale def. B. M., B. I. prin includerea cotelor-părți cuvenite din terenul în litigiu și să se dezbată masa succesorală a def.

B. V., care include cota-parte din terenul în litigiu.

În privința existenței partajului voluntar instanța a reținut din răspunsurile la interogatoriul adminisrat pârâtei B. O., parte în partaj, că după decesul tatălui său - B. Constantin - titularul Titlului de proprietate nr. 5385/46 eliberat la data de_ de Comisia Județeană Cluj s-ar fi realizat un partaj voluntar, dar

nu s-au înțeles cum să împartă bunurile, ci doar au dezbătut succesiunea după tată. De asemenea, pârâta a menționat că din câte cunoaște terenul a rămas la mama sa.

Pârâta N. E., legal citată, nu s-a prezentat în instanță la termenul la carea a fost citată pentru interogatoriu, la dosar fiind depus interogatoriul propus a fi administrat acesteia. Cu toate acestea, la termenul de judecată din data de _

, prezentă în instanță, a învederat că mama sa a vândut terenul și nu are nicio pretenție cu privire la acesta, fără însă să confirme existența vreunui partaj voluntar.

Pârâtul B. I. a decedat la data de_, în cursul procesului, însă prezent fiind la dezbaterile ce au avut loc în ședința publică din data de_ a învederat instanței că mama sa - B. M. nu ar fi semnat contractul de vânzare- cumpărare.

Pârâtul B. V., decedat în timpul procesului, a depus la dosar întâmpinare la data de_ prin care a învederat că este de acord cu admiterea acțiunii, această întâmpinarea vizând însă cererea inițială de chemare în judecată, care nu viza partajul voluntar intervenit între moștenitorii def. B. Constantin.

Pârâții-reclamanți reconvenționali S. I., B. F., B. I. A. și S. F.

O. - moștenitori ai def. pârât decedat în cursul procesului B. I. - au negat încă de la introducerea lor în cauză, prin întâmpinarea și cererea reconvențională depusă la dosar existența vreunui partaj voluntar între moștenitorii def. B. Constantin, la care antecesorul lor să fi participat.

Potrivit art. 1169 C. civil cel care face o propunere înaintea judecății, trebuie să o dovedească.

Prin încheierea de ședință din data de_ a fost încuviințată pentru reclamanți și pârâții reclamanți reconvenționali proba testimonială, aceștia fiind decăzuți din probă întrucât nu au depus în termen de 5 zile de la dezbateri numele și adresa martorilor și nici nu i-au prezentat la termenul de judecată din_ .

Instanța a reținut că pentru ca partajul voluntar (împărțeala prin bună învoială) să fie valabilă, trebuie îndeplinite cumulativ, următoarele condiții: toți coindivizarii să fie prezenți; coindivizarii să aibă capacitate deplină de exercițiu; coindivizarii să fie de acord cu realizarea împărțelii în acest mod și cu clauzele convenției.

Împărțeala se poate realiza fără alte formalități dacă cele trei condiții sunt îndeplinite, partajul voluntar putând avea loc inclusiv verbal. Dovada lui se face potrivit dreptului comun, inclusiv cu martori, însă trebuie dovedit neîndoielnic.

În opinia instanței, pretinsul partaj voluntar de care se prevalează reclamanții nu a fost dovedit, iar reclamanților le revenea obligația dovedirii lui, astfel că acest petit urmează a fi respins.

În ceea ce privește petitele subsidiare acestuia, de suplimentare a maselor succesorale ale def. B. M., B. I. prin includerea cotelor-părți cuvenite din terenul în litigiu și dezbaterea masei succesorale a def. B. V., care include cota- parte din terenul în litigiu, instanța a reținut pe de o parte că în Titlul de proprietate nr. 5385/46 eliberat la data de_ de Comisia Județeană Cluj în favoarea def. B. Constantin este înscrisă suprafața totală de 5972 mp, care a fost inclusă în masa succesorală a acestuia conform certificatului de moștenitor nr. 177/_ eliberat de BNP Iancu Ștefan.

Pe de altă parte, câtă vreme nu s-a dovedit existența partajului voluntar intervenit între moștenitorii def. B. Constantin, prin care terenul în litigiu în suprafață de 2800 mp identificat în titlu în tarla 31, parcela 24, ar fi revenit în exclusivitate def. B. M. și B. V., nu pot fi incluse în masele succesorale cotele-părți indicat de reclamanți în cererea de chemare în judecată.

În privința obiectului, art. 129 alin. 6 C. proc. civ. prevede că în toate cazurile, judecătorii hotărăsc numai asupra obiectului cererii deduse judecății. Ca atare, instanța nu poate depăși limitele obiectului fixat de reclamanți și, respectiv de reclamanții reconvenționali.

În ceea ce privește petitele de obligare a promitenților-vânzători la încheierea de acte autentice sau pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de act autentic,

instanța a reținut că indiferent dacă partajul se face prin bună învoială sau judiciar, fiecare comoștenitor este prezumat că a moștenit singur și imediat toate bunurile care compun partea sa și că n-a avut vreodată proprietatea celorlalte bunuri ale succesiunii.

Astfel, ca efect al partajului, dreptul asupra cotei ideale din masa bunurilor indivize devine un drept exclusiv asupra unui bun singular sau a mai multor bunuri determinate în materialitatea lor. Fiecare coindivizar devine proprietar exclusiv al bunurilor ce i-au fost atribuite, considerându-se că le-a dobândit direct de la defunct din momentul deschiderii succesiunii și că n-au fost în proprietatea celorlalți coindivizari. Așadar, prin împărțeală nu operează un transfer de drepturi între coindivizari, ei neavând unii față de alții calitatea de avânzi cauză (habentes causam), defunctul fiind autorul lor comun. Altfel spus, se consideră că fiecare copărtaș este având-cauză al defunctului și nu al celorlalți copartajanți. Drepturile comoștenitorului exista în formă exclusivă de la decesul autorului lor și se declară prin partaj, care-i stabilește obiectul. De aceea, partajul are caracter declarativ de drepturi, nu translativ și retroactivează până în momentul deschiderii moștenirii.

Codul civil consacră efectul declarativ al partajului, cu consecințe opozabile față de terți, dar numai în privința bunurilor care au fost atribuite în proprietate comoștenitorilor. Ca o consecință efectului declarativ ale partajului, actul juridic, îndeosebi cel de dispoziție (vânzare sau grevare) referitor la un bun aflat în indiviziune, privit în materialitatea sa, încheiat de un coindivizar înainte de partaj cu încălcarea regulilor care guvernează indiviziunea, se consolidează sau se desființează cu efect retroactiv, după cum bunul care formează obiectul actului juridic a fost atribuit prin împărțeală copărtașului contractant sau altui copărtaș. Dacă actul juridic s-a încheiat cu consimțământul tuturor coindivizarilor (regula unanimității), terțul poate valorifica integral dreptul împotriva copărtașului atributar.

Câtă vreme partajul voluntar nu a fost dovedit, sistarea stării de indiviziune nerealizându-se, instanța nu poate valida cele două antecontracte de vânzare- cumpărare ce au ca obiect terenul în litigiu, de esența contractului de vânzare- cumpărare fiind calitatea de proprietar a vânzătorului.

Pentru toate considerentele expuse, instanța a respins cererea de chemare în judecată precizată formulată de reclamanți.

Întrucât prin încheierea de ședință din data de_ a fost admisă excepția lipsei capacității procesuale de folosință a pârâților B. I. și B. V. invocată de pârâții reclamanți reconvenționali prin întâmpinare, instanța a respins cererea de chemare în judecată precizată și extinsă formulată de reclamanți în contradictoriu cu pârâții B. I. și B. V. ca fiind formulată împotriva unor persoane fără capacitate procesuală de folosință.

De asemenea, întrucât prin încheierea de ședință din data de_ a fost admisă excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților B. A. - L. și B.

C. - V. invocată prin întâmpinare, instanța a respins cererea de chemare în judecată precizată și extinsă formulată de reclamanți în contradictoriu cu pârâții

B. A. - L. și B. C. - V., ca fiind formulată împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă.

În ceea ce privește cererea reconvențională formulată de pârâții-reclamanți reconvenționali S. I., B. F., B. I. A. și S. F. O., instanța a constatat că aceștia au înțeles să solicite suplimentarea masei succesorale a def. B.

I. cu cota de 3/16 parte din terenul în litigiu și sistarea stării de indiviziune în natură asupra terenului în litigiu prin atribuirea cotei de 3/16 parte - în suprafață de 525 mp din acest teren.

Or, de la data emiterii certificatului de moștenitor nr. 177/_ eliberat de BNP Iancu Ștefan de pe urma def. B. Constantin, a intervenit mai întâi decesul lui

B. M., la data de_ și numai ulterior decesul antecesorilor pârâților- reclamanți reconvenționali - B. I. . Cum succesiunile se dezbat în ordinea deschiderii lor, iar cererea de chemare în judecată urmează a fost respinsă, câtă vreme prin cererea reconvențională instanța nu a fost investită cu dezbaterea mai întâi a masei succesorale a def. B. M., nu a putut dispune suplimentarea masei

succesorale a def. B. I. cu cota-parte din terenul în litigiu și nici nu a putut dispune sistarea stării de indiviziune în modalitatea indicată în cererea reconvențională. În consecință și cererea reconvențională a fost respinsă.

Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs

B. L. si soția B. C.

-D., solicitând raportat la prevederile art. 312 coroborat cu art. 304 și art. 304/1 din Codul de Procedură Civilă, să se admită recursul, cu consecința modificării hotărârii atacate si pronunțarea unei hotararí judeca toresti: in principal in sensul admiterii cererii de chemare in judecata asa cum a fost formulată, extinsa si precizata ulterior de catre reclamanții-recurenți; in susbsidiar, trimiterea cauzei spre rejudecare in vederea suplimentarii probatoriului administrat in cauza si continuării judecații;

Cu obligarea intimaților la plata cheltuielilor de judecata. În motivarea cererii au arătat:

In fapt, prin cererea de chemare in judecata asa cum a formulata, extinsa si precizata, cerere ce formează obiectul prezentului dosar reclamanții-recurenți au solicitat instanței de judecata sa constate existența unui partaj voluntar prin care terenul in litigiu în suprafața de 2800 mp, identificat in T.P. nr. 5385/46, eliberat in data de_ prin tarlaua 31, parcela 24, a fost atribuit in exclusivitate in favoarea numitei B. M. si a paratului B. V., farà plata unei sulte; să dispună suplimentarea masei succesorale dupa numita B. M., B. I., B. V. cu cotele corespunzătoare din terenul litigiu, iar moștenitori asupra acesteia sunt

B. A. -L. in calitate de soție supraviețuitoare asupra cotei de 1/4 parte din masa succesorala si parații B. M. si B. C. -V., in calitate de fii asupra cotei de 3/4 parte din masa succesorala; Totodată au solicitat instanței validarea a doua contracte de vânzare cumpărare cu privire la terenul in litigiu in suprafața de 2800 mp, respectiv cel încheiat la data de_, intre paratul B. V. si numita

M., in calitate de promitenti vânzători, pe de o parte si parații C. G. si
MARIOARA, in calitate de promitenti cumpărători pe de alta parte, si cel încheiat la data de_, intre parații C. G. si C. MARIOARA, in calitate de promitenti vânzători, pe de o parte si subsemnații reclamanti, B. L. si B.

C. -D., in calitate de promitenti cumpărători de de alta parte.

De asemenea arată că la dosar a fost depusa de către parații S. I. M. ,

B. loan-A., B. F. si S. F. O. intampinare si cerere reconventionala prin care au fost de acord doar cu admiterea in parte a cererii de chemare in judecata formulate de recurenții/reclamanți si au solicitat in mod nefondat includerea in masa succesorala a defunctului B. loan a cotei de 3/16 din terenul in litigiu si partajarea in natura si atribuirea in favoarea lor a unui lot in suprafața de 525 mp.

In cursul procesului au decedat doi dintre parati respectiv paratul B. V. si paratul B. loan.

In probatiune au fost administrate proba cu înscrisurile depuse la dosar, proba cu interogatoriile pârtilor si proba cu expertiza topografica extrajudiciara.

In ceea ce privește proba testimoniala partile au fost decăzute din aceasta proba. Cu toate acestea, apreciază ca probele administrate in cauza, menționate mai sus ar fi fost suficiente ca instanța sa pronunțe o hotărâre judecătoreasca de admitere a cererii de chemare in judecata.

Considera ca prima instanța a încălcat norme legale care fac incidente motivele de recurs prevăzute de art. 304 pct. 7, 8 și 9, deoarece hotărârea cuprinde motive contradictorii, instanța a schimbat intelesul lămurit si vădit neindoielnic al partajului asupra terenului în litigiu, iar hotărârea pronunțata a fost data cu aplicarea greșita a legii; pe cale de consecința a respins cererea de chemare in judecata a subsemnaților dar si cererea reconventionala a paraților.

Apreciază corecta hotărârea primei instanțe doar in ceea ce privește respingerea cererii reconventionale, respingerea cererii de chemare in judecata formulata de reclamanți doar in contradictoriu cu parații B. loan si B. V. ca fiind formulate impotriva unor persoane fara capacitate procesuala de folosința având in vedere decesul acestora in cursul procesului, dar si respingerea cererii de chemare in judecata in contradictoriu cu parații B. A. -L. si B. C. V.

ca fiind formulata impotriva unor persoane fara calitate procesuala pasiva, raportat la eliberarea Certificatului de moștenitor nr. 88 emis la data de_ de BNP Asociați Gabor&Gabor care atesta calitatea de unic moștenitor a defunctului B. V. in favoarea paratului B. M., ceilalți parați cu vocație succesorala fiind renuntatori la succesiune.

In ceea ce priveste celelalte dispoziții ale sentinței recurate le considera nelegale, instanța făcând o aplicare greșită a legii în privința puterii probatorii a înscrisurilor existente la dosar și apreciind in mod eronat ca in cauza nu s-a făcut dovada partajului voluntar dintre parti in ceea ce privește terenul in litigiu.

Arată că, asa cum rezulta din actele dosarului in urma decesului numitului

B. CONSTANTIN, a fost eliberat Certificatul de Moștenitor nr. 177 din_ in dosar succesoral nr. 126/1996, iar in masa succesorala a fost inclus si terenul in litigiu în suprafața de 2800 mp, situat în extravilanul localitatatii G., identificat in tarlaua 31, parcela 24 din T.P. nr. 5385/46, eliberat in data de_ .

Arată că au afirmat în motivarea acțiunii că intre numita B. M. si numitul B. V., pe de o parte si numitul B. I., parații B. O. si N. E. pe de alta parte a intervenit un partaj voluntar prin care terenul in litigiu în suprafața de 2800 mp, identificat in T.P. nr. 5385/46, eliberat in data de_ prin tarlaua 31, parcela 24, a fost atribuit in exclusivitate in favoarea numitei B.

M. si a numitului B. V., fara plata unei sulte.

Doar numita B. M. si numitul B. V. au încheiat contractul de vânzare - cumpărare sub semnătură privată din data de_ .

In urma decesului numitei B. M., la dezbaterea succesiunii pârâții de rând 1-4, nu au solicitat includerea în masa succesorala a niciunei cote din acest teren, pentru care era încheiat contractul de vânzare - cumpărare din data de _

, pârâții de rând 1-4 cunoscând că terenul a fost vândut.

După numitul B. V. moștenitor este paratul B. M. conform certificatului de moștenitor depus la dosarul cauzei.

Prin contractul de vanzare-cumparare incheiat intre paratul B. V. si numita B. M., in calitate de promitenti vânzători, pe de o parte si parații de rand 5 si 6, C. G. si C. MARIOARA, pentru prețul de vânzare cumpărare a terenului in litigiu în suma de 20.000.000 lei ROL, preț care a fost achitat de cumpărători integral la data semnării contractului provizoriu de vânzare - cumpărare, promitentii vânzători și-au asumat obligația de a vinde terenul in litigiu către promitentii cumpărători.

La rândul lor, paratii-intimatii C. G. si C. MARIOARA, au transmis posesia terenului mai departe, în favoarea subsemnaților reclamanți B. L. si B.

C. -D. . prin încheierea contractului provizoriu de vânzare -cumpărare din data de_, fără a întâmpina opoziție de la niciuna din părțile din proces.

Terenul în litigiu a fost folosit de către promitenții-cumpărători, din din data de_ până în data de_ de către parații de rand 5 si 6, C. G. si C. MARIOARA, iar din data de_ până la momentul începerii procesului și în continuare de către reclamanții-recurenți, timp de peste 10 ani nefiind tulburați în posesie de nimeni, ceea ce crează prezumția relativă de existență a partajului voluntar, ca urmare a faptului că promitentii vânzători B. V. si B. M. l-au înstrăinat.

Precizează că în speța atat recurenții-reclamanții B. L. si B. C. -D. cat si paratii-intimatii C. G. si C. MARIOARA au fost cumpărători de buna credința care si-au inscris terenul in registrul agricol al localității de la data încheierii contractelor de vanzare-cumparare incidente in speța, folosind terenul de la datele respective si plătind impozitul aferent terenului in litigiu.

Nici reclamanții B. L. si B. C. -D. si nici parații C. G. si C. MARIOARA nu au fost tulburați in folosința terenului. De la data achiziționării terenului niciunul dintre parați nu i-a deranjat in folosita si nici nu a emis pretenții cu privire la acest teren.

Asa cum rezulta din conținutul cererii reconventionale paratii-intimati au emis in mod netemeinic pretenții asupra cotei de 3/16 parte din imobilul teren in suprafața de 2800 mp identificat in Titlul de proprietate nr. 5385/46 din_ in

Tarla 31 parcela 24, respectiv solicitând ca instanța sa dispună partajarea in natura a imobilului teren mai sus menționat, obiect al prezentului dosar, in sensul atribuirii către aceștia a cotei de 3/16 din acest teren, in suprafața de 525 mp.

Arată că existenta partajului despre care fac vorbire este dovedita de următoarele aspecte:

-cu excepția defunctului B. I., niciuna dintre părțile intre care a intervenit partajul nu s-a opus la admiterea acțiunii;

-prin răspunsul la interogatoriu parata B. O. a confirmat existenta partajului, in sensul ca toti au fost de acord ca terenul in litigiu sa revină mamei lor

B. M. .

-si parata N. E. care desi nu a fost prezenta la temenul de judecata la care s-au administrat interogatoriile, cu privire la aceasta parata facandu-se aplicarea prevederilor art. 225 O pr.civ., ulterior aceasta s-a prezentat la ultimul termen de judecata afirmând ca nu se opune la admiterea acțiunii;

-deoarece partajul a intervenit anterior decesului defunctei B. M., dar mai ales raportat la faptul ca terenul fusese instrainat anterior, terenul in litigiu nu a mai fost inclus in masa succesorala a defunctei B. M. ;

-de altfel chiar si urmașii numitului B. I. NU EMIT PRETENȚII DUPA B.

M. ci doardupa B. V. ;

-cu ocazia dezbaterii succesiunii dupa defuncta B. M., niciunul din moștenitori nu a inteles sa includă in masa succesorala dupa aceasta si cota parte pe care o avea defuncta din terenul in litigiu si de asemenea niciunul dintre moștenitori nu a emis pretenții asupra terenului in litigiu recunoscând in acest fel vânzarea anterioara, acesta fiind ADEVĂRATUL MOTIV pentru care nu au mai inclus acest teren in masa succesorala a acestei defuncte ;

-ulterior in cursul procesului prezent fiind in sala de judecata numitul B. I. nu a negat existenta partajului care a avut loc intre parti cu privire la terenul in litigiu ci a făcut doar afirmația ca fratele sau B. V. nu s-a ținut de cuvânt fara sa precizeze in ce sens;(Din păcate B. loan a decedat tocmai anterior termenului la care urma sa i se administreze interogatoriul, proba care ar fi CERTIFICAT INCA O DATA existenta partajului;

-dupa decesul numitului B. I. la dezbaterea succesiunii dupa acesta moștenitorii acestuia nu au inteles sa includă in masa succesorala dupa tatăl lor terenul in suprafața de 525 mp, asupra căruia emit pretenții, tocmai pentru ca acest teren fusese partajat, instrainat dar si pentru evitarea unor cheltuieli inutile.

Toate aceste imprejurari FAC DOVADA PARTAJULUI INTERVENIT INTRE PARTI CU PRIVIRE LA TERENUL IN LITIGIU.

Pentru aceste considerente solicita instanței de control judiciar admiterea recursului conform solicitărilor cu cheltuieli de judecata.

În subsidiar solicita trimiterea cauzei pentru suplimentarea probtoriului.

In drept, art. 312 coroborat cu art. 304 și art. 304/1, art. 274 din Codul de Procedură Civilă.

Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs

S. I. A M. ELA, B. I.

, B. F. si S. F. O. prin care au solicitat, in temeiul art. 3041 si 312 alin. 3 Cod Procedura civila admiterea recursului, modificarea in parte a Sentinței civile nr. 259/2013 a Judecătoriei Huedin si admiterea cererii reconventionale a recurenților reclamanți reconventional.
Cu obligarea intimaților parați la plata cheltuielilor de judecata. În motivare au arătat:
Prin Sentința civila nr. 259/2013 pronunțata de Judecătoria Huedin in data de_ in dosarul nr._ al acestei instanțe, au fost respinse atat cererea de chemare in judecata, precizata a reclamanților B. L. si B. C. D., cat si cererea reconventionala formulata de către subsemnații recurenți reclamanți reconventional.
Considera aceasta hotărâre ca fiind nelegala și netemeinica, solicitând admiterea recursului, modificarea in parte a hotărârii recurate, cu consecința admiterii a cererii reconventionale a recurenților-reclamanți reconventionali.
Prin cererea reconventionala, arată că au solicitat instanței de fond:
1. sa constatate ca din masa succesorala dupa defunctul B. loan face parte si cota de 3/16 din imobilul teren in suprafața de 2800mp identificat in Titlul de proprietate nr. 5385/46 din_ in Tarla 31 parcela 24, dobândita de către acesta prin moștenire, conform Certificatului de moștenitor nr. 177/1996 dupa B. Constantin, eliberat de BNP lancu Stefan;
2. sa dispună partajarea in natura a imobilului teren mai sus menționat, obiect al prezentului dosar, in sensul atribuirii către recurenții erclamanți- reconvenționali a cotei de 3/16 din acest teren, in suprafața de 525mp, dobândita de cătreaceștia prin moștenire, mai ales având in vedere ca nu exista niciun impediment pentru partajarea in natura a imobilului.

Instanța de fond a respins aceste cereri, motivând ca "de la data emiterii Certificatului de moștenitor nr. 177/1996 dupa B. Constantin a intervenit si decesul numitei B. M. la data de_ si numai ulterior a intervenit decesul antecesorului paratilor-reclamanti reconventional, B. loan. Cum succesiunile se dezbat in ordinea deschiderii lor, cum prin cererea reconventionala instanța nu a fost investita cu dezbaterea masei succesorale a defunctei B. M. ".

Solicita instanței de recurs sa observe eroarea in care s-a aflat instanța de fond in momentul in care a făcut aceasta apreciere.

Imobilul teren care face obiectul prezentului dosar este dobândit de către antecesorul reurentilor reclamanti-reconventionali, B. Constantin prin reconstituirea dreptului de proprietate in temeiul Legii nr. 18/1991, conform Titlului de proprietate nr. 5385/46/_, fiind identificat in tarla 31 parcela 24.

Dupa decesul bunicului lor B. Constantin, s-a realizat procedura succesorala si s-a emis Certificatul de moștenitor nr. 177/1996 de către BNP lancu Ștefan, conform căruia, au calitate de moștenitor B. M. (in calitate de soție supraviețuitoare, in cota de 4/16), B. V. (in calitate de fiu, in cota de 3/16), B. loan - antecesorul lor (in calitate de fiu, in cota de 3/16), Pirvu O. (născuta B. in calitate de fiica, in cota de 3/16), N. E. (născuta B., in calitate de fiica, in cota de 3/16). In acest certificat de moștenitor, cu nr. 177/1996 este menționat si terenul ce face obiectul prezentului dosar, ca fiind teren extravilan, din TP 5385/46/_ . in suprafața de 2800mp.

Recurentii reclamanti-reconventionali au solicitat ca instanța sa constate ca din masa succesorala a antecesorului lor B. loan face parte cota de 3/16 din terenul in litigiu, cota pe care acesta a dobandit-o prin Certificatul de moștenitor nr. 177/1996 dupa B. Constantin, mult inainte de decesul numitei B. M. . Dobândirea de către antecesorul lor a acestei cote de 3/16 din terenul in litigiu si includerea acesteia in masa succesorala dupa Berii loan nu poate fi condiționata de dezbaterea succesiunii dupa Berii M., intrucat aceasta cota din teren nu a intrat niciodată in proprietatea defunctei B. M. .

Astfel, nu exista niciun dubiu asupra faptului ca antecesorul lor, B. loan a dobândit cota de 3/16 din terenul in litigiu prin succesiune, direct de la antecesorul acestui, B. Constantin. In ceea ce privește aceasta cota de 3/16 nu este vorba despre deschiderea unor succesiuni succeesive.

Arată că antecesorul lor, B. loan a moștenit cota de teren direct de la B. Constantin. Recurentii reclamanti-reconventionali sunt moștenitorii defunctului B. loan, care dobândise aceasta cota de teren inainte de decesul numitei B. M. .

Recurentii reclamanti-reconventionali au solicitat, de asemenea, ca instanța sa dispună ieșirea din indiviziune in ceea ce privește acest teren, prin partajarea in natura a acestuia.

In cauza a fost efectuat Raportul de expertiza extrajudiciar, care arata ca imobilul teren poate fi partajat, cu ușurința, in natura. Referitor la modalitatea de partajare, recurentii reclamanti-reconventionali solicita ca instanța sa dispună partajarea conform Variantei nr. I formulata de către expert, aceasta fiind, de altfel, singura varianta vialbila, prin care terenul ar putea fi efectiv folosit de către fiecare din reclamanți si parați.

Precizează că in mod eronat instanța de fond a considerat constatarea faptului ca din masa succesorala dupa antecesorul lor B. loan ca fiind subsidiara dezbaterii succesiunii dupa B. M. . In ceea ce privește cota de 3/16 din terenul

in litigiu, dobândita de către antecesorul lor prin moștenire de la B. Constantin, subliniază ca aceasta nu a fost niciodată in patrimoniul defunctei B. M. .

Având in vedere ca aceasta cota de teren făcea parte din patrimoniul antecesorului lor, solicita ca instanța sa constate ca aceasta face parte din masa succesorala a acestuia.

De asemenea, considera ca cererea de partajare a terenului in litigiu, in natura, conform Variantei 1 a raportului de expertiza extrajudiciar depus in cauza, nu poate fi respinsa de către instanța de judecata. Conform art. 728 din vechiul cod civil, si art. 669 Noul Cod Civil, partajarea unui bun deținut in coproprietate poate fi solicitata oricând.

Împotriva recursului

declarat de către recurenții B. L. si B. C. -

D. au formulat întâmpinare S. I. A M. ELA, B. I. A., B. F. si S.

O., prin care au solicitat respingerea recursului, cu obligarea recurtentilor la plata cheltuielilor de judecata.
În motivare au arătat:
Prin Sentința civila nr. 259/2013 pronunțata de Judecătoria Huedin in data de_ in dosarul nr._ al acestei instanțe, au fost respinse atat cererea de chemare in judecata, precizata a reclamanților B. L. si B. C. D., cat si cererea reconventionala formulata de către recurenții- reclamanți reconventional. Precizează că au arătat in recursul formulat de către ei motivele pentru care considera Sentința atacata ca fiind nelegala și netemeinica, si au solicitat admiterea recursului, modificarea in parte a hotărârii recurate, cu consecința admiterii a
cererii reconventionale a recurenților-reclamanți reconventional.
In ceea ce privește recursul recurenților B. L. si B. C. D., considera ca se impune respingerea acestuia, atat in ceea ce privește solicitarea principala cat si in ceea ce privește solicitarea formulata in subsidiar, astfel:
1. Recurenții susțin ca ar fi incidente in cauza motivele de recurs prevăzute de art. 304 pct 7, 8 si 9 Cod Procedura Civila, "deoarece hotărârea cuprinde motive contradictorii, instanța a schimbat intelesul lămurit si vădit neindoielnic al partajului asupra terenului, iar-hotărârea pronunțata a fost data cu aplicarea greșita a legii".
  Arată că aceasta susținere ramane insa doar la nivel declarativ pe tot parcursul motivării recursului. Nu se arata care sunt motivele contradictorii, in ce fel considera recurenții ca instanța a schimbat intelesul lămurit si vădit neindoielnic al partajului asupra terenului, cata vreme hotărârea instanței este aceea ca nu s-a făcut dovada partajului, si nici in cel fel ar fi fost aplicata greșit legea de către instanța de fond.
  Recurenții prezintă doar o interpretare proprie a actelor si probelor aflate la dosarul cauzei, interpretare la finele căreia se concluzionează ca "in mod evident acel partaj voluntar a existat":
  -din faptul ca doar B. M. si B. V. au incheiat contractul de vânzare cumpărare prin care a fost instrainat intreg terenul in litigiu nu dovedește in niciun fel existenta vreunui partaj voluntar, ci doar un fapt ilicit săvârșit de către aceștia:
  -faptul ca in urma decesului numitei B. M. nu a fost inclusa in masa succesorala cota ei din terenul in litigiu nu dovedește existenta vreunui partaj. Precizează că au arătat ca nu se opun la admiterea acțiunii in ceea ce privește cota numitei B. M. din acest teren. Nu contesta ca aceasta si-ar fi vândut cota de teren moștenită de la B. Constantin, ci doar ca nu putea vinde si cota de teren moștenită de la B. Constantin de către B. loan, iar apoi dupa decesul acestuia, de către recurenții-reclamanți reconventional.
  -Desi B. V. si B. M. s-au obligat sa transmită proprietatea asupra întregului teren in litigiu către recurenți, aceștia puteau instraina doar cotele lor de proprietate, nu si ale celorlalți moștenitori dupa B. Constantin, deci nu si ale recurenților-reclamanți reconventional.
  -Recurenții nu au dovedit nici măcar folosința acestui teren de la asa-zisa cumpărare a lui. Mai mult, aceștia nici măcar nu s-au prezentat la instanța in vederea luării interogatoriului si lămuririi tuturor aspectelor cauzei.
  In ce privește buna credința susținuta de către recurenții B. L. si B. C.
  1. , chiar si aceasta este discutabila, in condițiile in care chiar in cuprinsul Contractului de vânzare cumpărare din 09 octombrie 2002, este menționat ca: "vânzătorii arata ca mai exista dupa defunctul B. Constantin inca trei fii...despre care afirma ca au cunoștința de aceasta vânzare, ca sunt de acord cu ea, si ca din prețul primit vor plați acestora suma cuvenita proporțional cu cota deținuta din imobilul vândut" . Având in vedere aceasta mențiune din contractul de vânzare cumpărare este evident ca la acel moment nu exista niciun partaj voluntar, precum si ca, daca ar fi depus minime diligente, cumpărătorii ar fi putut lua legătura cu ceilalți moștenitori dupa B. Constantin pentru a obține si consimțământul lor la vânzare.
    In ceea ce privește aspectele considerate de către recurenți ca ar dovedi partajul voluntar, arată următoarele:
    - Faptul ca celelalte parti nu s-au opus admiterii acțiunii nu ne poate obliga sa avem aceeași conduita procesuala. Nu stim daca intre celelalte parti din proces a intervenit sau nu vreun partaj voluntar - acesta nu este dovedit in niciun fel. Insa, intre antecesorul lor, B. loan, pe de o parte si B. M. si B. V. pe de alta parte, nu a existat niciun partaj voluntar.
    - Nici măcar faptul ca terenul nu a mai fost inclus in masa succesorala a numitei B. M. nu este in măsura a dovedi vreun partaj, cata vreme recurenții- reclamanți reconventional solicita partajarea fata de cota din teren moștenită de către noi direct de la B. Constantin, si nu de la B. M. . Am arătat in mai multe rânduri ca nu ne opunem la admiterea acțiunii in ceea ce privește cotele de proprietate ale numiților B. M. si B. V. .
  -B. ioan, prezent personal in fata instanței de judecata la termenul din _
  , inaintea decesului acestuia, nu avea cum sa isi exprime părerea raportat la existenta vreunui partaj, cata vreme recurenții au făcut precizarea acțiunii, si s-au referit la existenta unui partaj voluntar abia la termenul din_, la mai bine de
  8 luni de la decesul acestuia. Poziția procesuala a subsemnaților, moștenitori ai numitului B. loan a fost exprimata prin întâmpinarea din data de_, si am arătat ca nu a existat niciun partaj voluntar.
2. Referitor la solicitarea de trimitere a cauzei in rejudecare pentru suplimentarea probatoriului, considera ca aceasta solicitare nu poate fi admisa.

Recurenții nu arata in ce mod s-ar impune suplimentarea probatoriului, mai ales având in vedere faptul ca instanța de fond le-a dat posibilitatea sa fie administrata proba testimoniala in vederea dovedirii existentei partajului, aceștia neintelegand sa propună vreun martor.

Considera ca in cauza au fost administrate toate porbele necesare justei soluționări a cauzei.

In concluzie, solicita respingerea in intregime a recursului formulat de către recurenții B. L. si B. C. -D., si admiterea recursului formulat de catre recurenții-reclamanți reconventional.

Prin întâmpinarea formulată de către B. L. si soția B. C. -D., au solicitat respingerea recursului formulat de catre recurenții intimați B. F., B.

I. -A., S. F. -O. si S. I. A-M. ELA ca nefondat si admiterea recursului recurenților-reclamanți asa cum a fost formulat. Cu obligarea intimaților la plata cheltuielilor de judecata.

În motivare arată:

In fapt, asa cum rezulta din conținutul cererii reconventionale recurenții- intimați au emis in mod netemeinic pretenții asupra cotei de 3/16 parte din imobilul teren in suprafața de 2800 mp identificat in Titlul de proprietate nr. 5385/46 din_ in Tarla 31 parcela 24, respectiv solicitând ca instanța sa dispuna partajarea in natura a imobilului teren mai sus menționat, obiect al prezentului dosar, in sensul atribuirii către aceștia a cotei de 3/16 din acest teren, in suprafața de 525 mp.

Netemeinicia cererii lor rezulta din împrejurarea ca dupa decesul defunctului

B. Constantin si ulterior emiterii Certificatului de moștenitor dupa acest defunct intre moștenitori a existat un partaj voluntar prin care terenul in litigiu a fost

atribuit in exclusivitate numiților B. V. si B. M., care ulterior au încheiat un act sub semnătură privată pentru înstrăinarea terenului.

Este adevărat ca imobilul teren care face obiectul prezentului dosar a fost dobândit de către numitul B. Constantin prin reconstituirea dreptului de proprietate in temeiul Legii nr. 18/1991, conform Titlului de proprietate nr. 5385/46/_, fiind identificat in tarla 31 parcela 24.

Este reala si susținerea ca dupa decesul numitului B. Constantin, s-a realizat procedura succesorala si s-a emis Certificatul de moștenitor nr. 177/1996 de către BNP lancu Ștefan, conform căruia, au calitate de moștenitor B. M. (in calitate de soție supraviețuitoare, in cota de 4/16), B. V. (in calitate de fiu,in cota de 3/16), B. loan (in calitate de fiu, in cota de 3/16), Pirvu O. (născuta B. in calitate de fiica, in cota de 3/16), N. E. (născuta B., in calitate de fiica, in cota de 3/16), in acest certificat de moștenitor nr. 177/1996 fiind menționat si terenul in suprafața de 2800mp ce face obiectul prezentului dosar, ca fiind teren extravilan, inscris in TP 5385/46/_ .

Dar la fel de adevărat este si faptul ca ulterior emiterii certificatului de moștenitor menționat anterior a existat un partaj voluntar prin care terenul in litigiu a revenit exclusiv numiților B. V. si B. M. care au instrainat acest teren intimaților C. G. si C. M. si aceștia la rândul lor l-au instrainat in favoarea recurenților-reclamanți.

Precizează că este neadevarata susținerea recurenților potrivit căreia instanța de fond s-a aflat in eroare cand a respins cererea reconventionala cu motivarea ca "de la data emiterii Certificatului de moștenitor nr. 177/1996 dupa B. Constantin a intervenit si decesul numitei B. M. la data de_ si numai ulterior a intervenit decesul antecesorului paratilor-reclamanti reconventionali, B. loan. Cum succesiunile se dezbat in ordinea deschiderii lor, cum prin cererea reconventionala -instanța nu a fost investita cu dezbaterea masei succesorale a defunctei B. M. ".

De reținut este faptul ca recurenții nu emit pretenții dupa defuncta B. M. ci doar dupa defunctul B. Constantin la moștenirea căruia a venit si numita B.

M. asupra cotei de 3/16 din masa succesorala.

Nu este intemeiata susținerea recurenților potrivit căreia dezbaterea masei succesorale dupa B. loan nu poate fi condiționata de dezbaterea succesiunii dupa

B. M. . Nu este reala nici susținerea referitoare la faptul ca, cota de 3/16 parte ce a revenit numitului B. loan dupa defunctul B. Constantin nu a intrat niciodată in proprietatea defunctei B. M., având in vedere existenta partajului.

Este adevărat ca nu exista niciun dubiu asupra faptului ca B. loan a dobândit cota de 3/16 din terenul in litigiu prin succesiune, direct de la antecesorul acestuia, B. Constantin.

Arată că din punctul de vedere al recurenților-reclamanți nu exista niciun dubiu nici in ceea ce privește cota de 3/16 ce a apartinut defunctului B. loan in sensul ca aceasta a fost transmisa prin partaj in favoarea numiților B. V. si B.

M. .

Prin urmare precizează că ne aflam in prezenta deschiderii unor succesiuni succesive.

Desi emit pretenții doar dupa defunctul B. Constantin si respectiv dupa antecesorul lor B. loan recurenții uita ca au solicitat prin cererea lor reconventionala sistarea stării de indiviziune, indiviziune in care se afla si cota de 3/16 ce aparținea defunctei B. M. .

Or in speța recurenții au solicitat sistarea de indiviziune fara a solicita suplimentarea masei succesorale cu privire la defuncta B. M. .

Apreciază ca prima instanța s-a aflat in eroare atunci cand a respins cererea recurenților-reclamanți, respectiv nu a sesizat aspectele care fac dovada clara a existentei partajului, respectiv:

-cu excepția defunctului B. I., niciuna dintre părțile intre care a intervenit partajul nu s-a opus la admiterea acțiunii

-prin raspunsul la interogatoriu parata B. O. a confirmat existenta partajului, in sensul ca toti au fost de acord ca terenul in litigiu sa revină mamei lor B. M. .

-si parata N. E. care desi nu a fost prezenta la temenul de judecata la care s-au administrat interogatoriile, cu privire la aceasta parata facandu-se aplicarea prevederilor art. 225 C. pr.civ., ulterior aceasta s-a prezentat la ultimul termen de judecata afirmând ca nu se opune la admiterea acțiunii;

-de altfel chiar si urmașii numitului B. I. NU EMIT PRETENȚII PUPA B. M. ci doar dupa B. V. ;

Precizează că toate aceste împrejurări FAC DOVADA PARTAJULUI INTERVENIT INTRE PARTI CU PRIVIRE LA TERENUL IN LITIGIU.

Pentru aceste considerente solicita instantei respingerea recursului formulat de recurenții B. F., B. I. -A., S. F. -O. si S. I. A-M. ELA ca nefondat si admiterea recursului recurenților-reclamanți asa cum a fost formulat.

In drept, art. 115, art. 274 din Codul de Procedură Civilă.

Analizând ambele recursuri prin prisma motivelor invocate, a probațiunii administrate și a dispozițiilor legale incidente în materie tribunalul constată următoarele:

Chestiunea esențială, definitorie a prezentului litigiu o reprezintă statuarea asupra existenței unui partaj voluntar intervenit între numita B. M. și pârâtul

B. V., pe de o parte și pârâții B. I., B. O. și N. E. pe de altă parte, potrivit căruia terenul în litigiu, în suprafață de 2800 mp înscris în Titlul de proprietate nr. 5385/46 eliberat la data de_ de Comisia Județeană Cluj, tarla 31, parcela 24, ar fi revenit în exclusivitate numitei B. M. și pârâtului B. V. .

Prima instanță a reținut că potrivit art. 1169 C. civil cel care face o propunere înaintea judecății, trebuie să o dovedească.

De asemenea s-a mai menționat în considerentele sentinței atacate că prin încheierea de ședință din data de_ a fost încuviințată pentru reclamanți și pârâții reclamanți reconvenționali proba testimonială, aceștia fiind decăzuți din probă întrucât nu au depus în termen de 5 zile de la dezbateri numele și adresa martorilor și nici nu i-au prezentat la termenul de judecată din_ .

T. ul constată că prima instanță a făcut referiri corecte din punct de vedere teoretic din perspectiva existenței ipotezei unui partaj voluntar, reținându- se că pentru a fi valabil partajul voluntar (împărțeala prin bună învoială) trebuie îndeplinite cumulativ, următoarele condiții: toți coindivizarii să fie prezenți; coindivizarii să aibă capacitate deplină de exercițiu; coindivizarii să fie de acord cu realizarea împărțelii în acest mod și cu clauzele convenției.

Însă, în virtutea art.129 alin 5 C pr civ judecătorii au îndatorirea să stăruie, prin toate mijloacele legale, pentru a preveni orice greșeală privind aflarea adevărului în cauză, pe baza stabilirii faptelor și prin aplicarea corectă a legii, în scopul pronunțării unei hotărâri temeinice și legale. Dacă probele propuse nu sunt îndestulătoare pentru lămurirea în întregime a procesului, instanța va dispune ca părțile să completeze probele. De asemenea, judecătorul poate, din oficiu, să pună în discuția părților necesitatea administrării altor probe, pe care le poate ordona chiar dacă părțile se împotrivesc.

Or, în condițiile în care, așa cum am menționat anterior, s-a încuviințat probațiunea testimonială, considerată utilă și concludentă, instanța ar fi trebuit să uziteze de textul legal anterior evocat, pentru administrarea acestor probe, în vederea unei juste soluționări a litigiului, în scopul prevenirii oricărei erori.

Astfel, tribunalul conchide, că pentru a se stabili asupra existenței partajului voluntar invocat de către reclamanți, în mod imperios se impune suplimentarea probațiunii administrate în fața primei instanțe, respectiv prin audierea unor martori care să confirme sau eventual, să infirme existența acestui partaj voluntar.

Însă, potrivit art.305 C pr civ în instanța de recurs nu se pot produce probe noi, cu excepția înscrisurilor, care pot fi depuse până la închiderea dezbaterilor, astfel că în speță devin pe deplin incidente dispozițiile art.312 alin 3 C pr civ potrivit cărora modificarea hotărârii atacate se pronunță pentru motivele prevăzute de art. 304 pct. 6, 7, 8 și 9, iar casarea pentru cele prevăzute de art. 304 pct. 1, 2, 3, 4 și 5, precum și în toate cazurile în care instanța a cărei hotărâre este recurată a soluționat procesul fără a intra în cercetarea fondului sau modificarea hotărârii nu este posibilă, fiind necesară administrarea de probe noi.

Din perspectiva clarificării aspectului privind existența unui partaj voluntar, tribunalul conchide că se impune admiterea recursului promovat de reclamanții reconvențional, în condițiile în care aceștia ar fi îndreptățiți, contrar opiniei primei instanțe, la cota de 3/16 a antecesorului lor B. I. din terenul in suprafața de 2800mp ce face obiectul prezentului dosar, teren extravilan, înscris in TP 5385/46/_, așa cum apare în certificatul de moștenitor nr. 177/1996.

Raportat la toate aceste considerente, tribunalul, în temeiul art. 312 alin 3 C pr c civ va admite recursurile declarate de reclamantii B. L. si B. C. si paratii S. I. M., B. I. A., B. F. si S. F. O. impotriva Sentintei civile nr. 259/_ pronuntata in dosar nr._ al Judecatoriei Huedin, pe care o caseaza in totalitate si dispune trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instante Judecatoria Huedin.

PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite recursurile declarate de reclamantii B. L. si B. C. si paratii

S. I. M., B. I. A., B. F. si S. F. O. impotriva Sentintei civile nr. 259/_ pronuntata in dosar nr._ al Judecatoriei Huedin, pe care o caseaza in totalitate si dispune trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiasi instante Judecatoria Huedin.

Decizia este irevocabila.

Pronunțată în ședința publică de la 21 Noiembrie 2013.

Președinte,

C. -V. B.

Judecător,

C. -A. C.

Judecător,

-F. D.
Grefier,
1. Pop

A.P. 22 Noiembrie 2013 Red AD/tehn ID

18 decembrie 2013/ 2 ex

#Succesiuni in Instanta. Spete

← Încheierea civilă nr. 9/2013. Succesiune		Decizia civilă nr. 336/2013. succesiune →

Decizia civilă nr. 1119/2013. Succesiune

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Decizia civilă nr. 1119/2013. Succesiune