Decizia civilă nr. 1275/2013. Alte cereri

Dosar nr. _

R O M Â N I A

TRIBUNALUL CLUJ

SECȚIA CIVILĂ

Cod operator de date cu caracter personal 3184

DECIZIE CIVILA Nr. 1275/R/2013

Ședința publică de la 18 Decembrie 2013

Completul constituit din:

PREȘEDINTE D. T.

Judecător F. S. B. Judecător Ana-SS Grefier E. C.

Pe rol este judecarea cauzei civile privind recursul declarat de recurenta SC A. R. A. V. I. G. SA B., PRIN S. C. ,

recurent SC T. SA, recurent N. R., recurent C. E., recurent B.

E., împotriva Sentinței civile nr. 358/_, pronunțată de Judecătoria Huedin, în dosar nr._, privind și pe intimat I. T., având ca obiect, alte cereri majorare rentă lunară.

La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă reprezentantul recurentei SC T. SA av. R. DUMITRU, REPREZENTANTA intimatului I.

T., av. A. MARE, N. R., C. E. și B. E., lipsind,:

-recurenta SC A. R. A. V. INSURACE G. SA B. ,

  • recurent Pârât - B. E.

    • recurent Pârât - C. E.

    • intimat Reclamant - I. T.

    • recurent Pârât - N. R.

    • recurent Pârât - SC A. R. A. V. I. G. SA B., PRIN

  1. C.

    Procedura legal îndeplinită.

    S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care, tribunalul constată în ce privesc recursurile declarate, acesta au fost declarate, motivate și comunicate în termen, fiind scutite de la plata taxei de timbru.

    Se constată că prin serviciul registratură, la data de 9 dec.2013, s-a depus la dosar de intimatul I. T. o întâmpinare, din care un exemplar s-a comunicat reprezentanților prezenți.

    Reprezentantul recurentei SC T. SA, depune spre vedere contractul de asistență juridică spre vedere arătând că are delegație de reprezentare în cauză, conform delegației depusă la dosar f. 69.

  2. ul întreabă reprezentanții prezenți, dacă este posibilă împăcarea părților, pe cale amiabilă.

Reprezentanta recurentei N. R., C. E. și B. E. ,,arată că nu este posibilă soluționarea cauzei pe cale amiabilă și solicită amânarea cauzei pentru studiul întâmpinării .

Reprezentantul recurentei I. T., av. A. MARE, arată că nu este posibilă împăcarea în cauză a părților și solicită a fi încuviințate înscrisurile depuse în probațiune. De asemenea apreciază că nu se impune admiterii cererii de amânare a cauzei formulată de reprezentanta recurentei N. R., av. KISS IULIA.

Reprezentantul recurentei SC T. SA av. R. DUMITRU, arată că în lipsa asiguratorului nu se poate cădea la nici un acord cu părțile, rezultă interesul în cauză, iar de la apariția Legii nr. 241, consideră că obligația revine a fi solidară. De asemenea, arată că s-au depus acte care nu erau la dosar până în prezent și nici nu au fost depuse la dosar, s-au invocat excepții, ca urmare că solicită amânarea cauzei pentru studiul acestora și a formula un răspuns referitor la acestea, cât și pentru a lua legătura cu părțile pentru o posibilă soluționare a cauzei pe cale amiabilă.

Reprezentantul recurentei I. T., av. A. MARE,arată nu este posibilă soluționarea cauzei pe cale amiabilă.

T. ul după deliberare, raportat la data depunerii la dosar a întâmpinării cu actele anexe acesteia, consideră că nu este întemeiată cererea de amânare a cauzei formulată de reprezentantul SC T. SA av. R. DUMITRU și reprezentanta recurentei N. R., av. KISS IULIA, ca urmare respinge cererile și întreabă părțile, dacă mai au alte cereri de formulat .

Reprezentanții părților prezente, arată că nu mai au alte cereri de formulat sau excepții de ridicat.

T. ul constată că în ce privesc excepțiile invocate rămase în discuție, acestea sunt excepții de fond. Constatând că nu mai sunt cereri de formulat sau excepții de ridicat, declară închisă dezbaterea cauzei și acordă cuvântul cu privire la recurs.

Reprezentanta recurentei N. R., C. E. și B. E., av. KISS IULIA, solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat în scris, respectiv în principal casarea sentinței de fond,. cu trimiterea cauzei spre rejudecare, cu cheltuieli de judecată iar în subsidiar, modificarea sentinței de fond, în sensul respingerii acțiunii față de clientele ei, în principal, iar în subsidiar, față de pârâta SC A. R. A. și implicit a răspunderii solidare a lor cu pârâta, cu stabilirea rentei lunare pe baza unor criterii obiective și certe, cu cheltuieli de judecată. De asemenea, arată că s-a invocat excepția necompetenței materiale a Judecătoriei H., ori având în vedere că este o cerere accesorie ce nu trebuie judecată raportat la cererea principală .Având în vedere excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de recurenta SC A. R. A. V. INSURAGE G. SA, solicită a se constata că având în vedere sentințele civile pronunțate depuse la dosar, nu o mai susține. În ce privește hotărârea Judecătoriei H., arată că nu este motivată a fost reținută în dispozitiv obligația în solidar este reținută de a fi achitată de toți pârâții în solidar, reprezentând rentă lunară. Ori solidaritatea nu poate fi reținută deoarece raportat la acest aspect ar rămâne cauza fără obiect. În ce privește stabilirea obligației arată că nu se opune, însă diferența se impune a fi determinată conform unui criteriu cert.

Reprezentantul SC T. SA arată că susține recursul formulat, solicită casarea sentinței de fond și trimiterea cauzei în rejudecare, cu examinarea sentinței atacate, privind modul de stabilire a despăgubirilor, care nu poate fi luat în considerare, pe un criteriu strict obiectiv, cu cheltuieli de judecată.

Reprezentantul recurentului I. T., av. A. MARE, depune la dosar dovada achitării onorariului avocațial, arătând că -și menține întâmpinarea depusă la dosar. Cu privire la recursul declarat de SC T. SA ,arată că s-a invocat excepția nulității pentru nesemnarea recursului, ori la studiul dosarului a constatat că este semnat și nu mai susține această excepție. Cu privire la acest recurs, solicită respingerea acestuia ca nefondat, deoarece excepția privind calitatea procesuală pasivă nu este justificată, având în vedere că în ce privește pe clientul său, acesta are calitatea de succesor și ca urmare au fost obligați în mod legal. Cu privire la excepția lipsei calității

procesuale pasive, privind renta lunară, arată că au fost obligația la plata rentei . De asemenea, nu s-a formulat vreo poziție procesuală sau întâmpinare în cauză, abia azi se invocă excepția necompetenței materiale, ori solicită respingerea excepțiilor, iar conform art. 36 ind. 9 al. 1 C.p.r.c., necompetența teritorială este exclusivă și ca urmare ar fi fost necesar, ca instanța de fond înainte de a rămâne în pronunțare să se pronunțe. Pe cale de consecință și pe fondul cauzei, consideră recursurile neîntemeiate și solicită respingerea lor și menținerea sentinței de fond ca temeinică și legală. Cu privire la excepția de necompetență materială localitatea Leghia, era în raza Judecătoriei H., deci la data respectivă, în momentul înregistrării acțiunii,se afla competentă această instanță a judeca cauza, abia în prezent intră această localitate în raza altei instanțe. Solicită a se constata că recurenta SC T. SA nu a formulat nicio poziție procesuală în cauză, a arătat la un moment dat că nu se opune admiterii acțiunii, astfel instanța a trecut la administrarea de probe. Instanța de fond se referă la toate aspectele de fapt și drept a cauzei, fiind motivată corespunzător, ca urmare sunt neîntemeiate criticile aduse la hotărârea de fond..

T. UL

Reține că împotriva Sentinței civile nr. 358/_, pronunțată de Judecătoria Huedin, în dosar nr._, a fost respinsă excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâta SC A. R. A. V.

I. G. SA B. prin întâmpinare.

A fost admisă cererea de chemare în judecată extinsă și precizată formulată de reclamantul I. T. , cu domiciliul în H., str. B., nr. 10, jud. C., în contradictoriu cu pârâtele SC A. R. A. V. I.

G. SA B. , prin S. C., cu sediul în C. -N., str. C., nr. 20- 22, jud. C., SC T. SA, cu sediul în H., str. C., nr. 2, jud. C., N.

R. , cu domiciliul în H., str. Protopop Aurel Munteanu, nr. 9, jud. C., C.

E. , cu domiciliul în H., str. Horea, nr. 52, jud. C. și B. E. , cu domiciliul în Brașov, str. Mihail Eminescu, nr. 1 A, ap. 12, jud. C., ultimele în calitate de moștenitoare ale def. Nicoară V. și, în consecință:

Au fost obligate pârâtele la plata în solidar a unei rente lunare în favoarea reclamantului în cuantum de 654 lei pe toată durata invalidității și infirmității.

Fără cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut în esență următoarele:

Reclamantul I. T. a fost victima unui accident rutier petrecut la data de_, eveniment în urma căruia reclamantul a rămas cu o invaliditate și incapacitate de muncă, fiind stabilită de către Judecătoria Cluj- Napoca prin sentința civilă nr. 5772/1985 o rentă lunară de 1794 lei.

Ulterior această rentă a fost majorată prin sentința civilă nr. 2210/1993 a Judecătoriei C. -N. (f. 31-33), prin sentința civilă nr. 16/2001 pronunțată de Judecătoria Huedin în dosarul nr. 1435/2000 și prin sentința civilă nr. 642/2009 pronunțată de Judecătoria Huedin în dosarul nr._ . (f. 6-8).

Potrivit deciziei medicale asupra capacității de muncă nr. 2466/_ reclamantul este încadrat în gradul de invaliditate II, nerevizuibil, cu capacitatea de muncă pierdută în totalitate (f. 2).

Prin decizia nr. 70991/_ Casa Teritorială de Pensii C. a admis cererea de pensionare și a acordat reclamantului I. T. pensie pentru

limită de vârstă (f. 4-5). Potrivit cuponului de pensie al reclamantului acesta beneficiază în prezent de o pensie lunară de 606 lei (f. 30).

Instanța reține că reclamantul este îndreptățit o sumă care să acopere orice diferență intervenită în timp între venitul lunar realizat efectiv și cel care ar fi fost obținut de către reclamant dacă nu s-ar fi petrecut faptul prejudiciabil, respectiv accidentul rutier din anul 1984. Aceasta întrucât unul dintre principiile răspunderii civile delictuale este cel al reparării integrale a pagubei. De altfel în același sens s-au pronunțat și instanțele care au dispus anterior majorarea rentei lunare.

Ori, așa cum rezultă din coroborarea declarației martorului Potra Viorel cu cuponul depus la dosar (f. 48, 30) numitul Roșca G. obține un venit lunar din pensie în cuantum de 1260 lei. Acesta este fost coleg cu reclamantul, având calitatea de maistru în cadrul aceleiași unități, cu aceeași pregătire, calificare și salarizare.

În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâta SC A. R. A. V. I. G. SA B. prin întâmpinare instanța o apreciază ca neîntemeiată.

Astfel, calitatea procesuală reprezintă o condiție esențială pentru ca o persoană să fie parte în proces - legitimatio ad causam - condiție care contribuie la desemnarea titularului dreptului de a acționa și în același timp

împotriva căruia se poate exercita acțiunea.

Calitatea procesuală pasivă presupune existența unei identități între persoana pârâtului și persoana obligată în raportul juridic dedus judecății. Reclamantul, fiind cel care pornește acțiunea, trebuie sa justifice atât calitatea procesuala activa, cât și calitatea procesuală pasivă. Lipsa calității procesuale active sau pasive poate fi invocată pe cale de excepție, care este o excepție de fond, peremptorie sau dirimantă si absolută.

Ori, din înscrisul depus la dosar (f. 3), precum și din cuprinsul notelor de ședință depuse de pârâtă pentru ultimul termen de judecată reiese cu certitudine că anterior promovării cererii de chemare în judecată pârâta a efectuat plăți către reclamant în temeiul raportului obligațional izvorât din accidentul rutier din anul 1984. Faptul că după preluarea A. o parte din arhive au fost casate, nefiind clar ce s-a plătit în trecut, nu prezintă nicio relevanță pentru prezenta cauză.

Față de considerentele de fapt și de drept expuse, raportat la dispozițiile art. 998 și urm. C.civil 1864, art. 1084-1086 C.civil 1864, instanța a reținut că apreciază că cererea de chemare în judecată formulată de reclamant este întemeiată, urmând a obliga pârâtele la plata în solidar a unei rente lunare în favoarea reclamantului în cuantum de 654 lei pe toată durata invalidității și infirmității, respectiv diferența dintre suma de 1260 lei la care ar fi avut dreptul și suma de 606 lei efectiv obținută.

Instanța a luat act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.

Împotriva Sentinței civile nr. 358/_, pronunțată de Judecătoria Huedin, în dosar nr._, pârâta SC T. SRL H., a declarat recurs, prin care a solicitat ca dupa analizarea recursului, in principal sa pronunțe o decizie prin care sa caseze sentința recurata si sa trimită dosarul spre rejudecare Judecătoriei C. -N. . In subsidiar solicit admiterea recursului si modificarea sentinței recurate in sensul respingerii acțiunii fata de parata SC Asiguraraea R. A. Viena Insurrance G. SA

B. si implicit a constituirii unei răspunderi solidare a subscrisei . Deasemenea se impune a se reconsidera cuantumul rentei lunare la care este indreptatit reclamantul, tinindu-se seama de criterii obiective care in opinia noastră ar trebui sa fie cuantumul pensiei de invaliditate incasata pana la

pensionarea pentru limita de vârsta a reclamantului având in vedere considerentele ce se vor arata mai jos.

In drept,a invocat, dispozițiile art. 304 pct.3, art. 304 indice 1, art. 312 C.proc.civ., pentru umrătoarele motive:

Prin sentința civila nr.358/2013 Judecătoria Huedin a admis cererea de chemare in judecata extinsa a reclamantului Mea T. si a obligat piritele SC A. R. A. V. Insurace G. B., pe subscrisa SC T. SA precum si pe N. R. .C. E. si B. E., in solidar la plata unei rente lunare de 654 lei, in favoarea reclamantului pe toata durata invalidității si infirmității.

Pentru a hotări astfel, instanța de fond a reținut ca reclamantul a fost la data de 18 ian. 1984 victima unui accident rutier raminind cu o invaliditate"si incapacitate de munca, Judecătoria C. N. stabilind prin sentința civila nr.5772/1985 o renta lunara de 1794 lei.(Nu se face nici o referire la condițiile in care s-a petrecut accidentul, la autor si la responsabilități).S-a mai statuat de Judecătorie ca aceasta renta s-a mai majorat ulterior iar la 4 oct.20.12 reclamantul Mea T. a fost încadrat in gradul II de invaliditate, nerevizuibil, iar la 19 dec.2012 prin Decizia nr.70991 reclamantul a fost pensionat pentru limita de virsta stabilinu-i-se o pensie de 606 lei lunar.Apoi Judecătoria statuează ca reclamantul este in drept sa primească o suma care sa acopere orice diferența intervenita intre venitul lunar realizat efectiv si cel care ar fi fost obținut de reclamant daca nu s-ar fi petrecut faptul prejudiciabil din anul 1984.Apoi instanța de fond stabilește pe baza depoziției unui martor ca reclamantul ar fi realizat un venit de 1260 lei lunar in prezent, daca nu ar fi fost in pensie de boala.Se inlatura susținerile piritei A. privind excepția calității procesuale pasive care se si respinge in dispozitiv.Am păstrat pe cit a fost posibil formulările din cuprinsul sentinței.

Consideră sentința criticabila si păgubitoare in ceea ce ne privește pentru următoarele considerente:

In primul rind sentința nu este motivata.Nu se arata condițiile in care s-a produs accidentul de circulație din anul 1984 si care sînt motivele pentru care subscrisa si ceilalți piriti au fost chemați in judecata si li s-a atras răspunderea.Este adevărat ca la dosar exista hotariri judecătorești din care rezulta ca accidentul s-a produs de un autovehicol proprietatea unei persoane juridice a cărei succesoare este subscrisa, autovehicol condus de antecesorul piritelor persoane fizice sj ca pirita A. este succesoare ADAS, societatea de asigurări la care era încheiata o asigurare de răspundere civila auto. Prin urmare nu contestam cele ce nu au fost reținute de Judecătorie

Cu privire la excepția necompetentei teritoriala a instanței de fond, excepție de ordine publica:

Este de principiu ca, competenta de soluționare a unei cereri pentru majorarea respectiv actualizare despăgubirilor stabilite prin hotarire judecătoreasca irevocabila, nu se stabilește dupa criteriul valoric ci dupa natura litigiului luindu-se in considerare ca reprezintă o cerere accesorie de competenta instanței care a judecat cererea inițiala (principala) si a stabilit irevocabil condițiile răspunderii civile delictuale.Prin urmare instanța care a judecat in fond pentru prima data cauza, avind ca obiect stabilirea răspunderilor pentru accidentul de circulație din ianuarie 1984 a fost Judecatoia C. N. si in consecința aceasta este competenta a judeca orice litigii ulterioare legate de prejudiciul produs in urma accidentului.Prin urmare sentința nr.358/2013 s-a dat de Judecătoria Huedin cu încălcarea normelor de ordine publica privind competenta.In sensul celor de mai sus s-a pronunțat I.C.C.J.,secția civila prin decizia nr.583/13 feb.2002.

Cu privire la chestiunea legata de obligarea piritilor din aceasta cauza in solidar:

A mai precizat că având în vedere ca acest litigiu a început sub imperiul reglematarilor privind răspunderea civila auto respectiv asigurarea pentru aceasta răspundere sub imperiul Decretului 471/1971, care era norma legala in materie.In aceea vreme, si nu se contesta, ca toate autovehicolele apartinind (fiind proprietate de stat ori cooperatista) unor unități economice erau asigurate pentru răspundere civila auto.De altfel acest act normativ a introdus la noi in tara acest tip de asigurare (RCA) pentru prima data.

Potrivit art.46 din decret drepturile persoanelor păgubite prin accidente de autovehicole se exercita impotriva celor răspunzători de producerea pagubei.AsIguratorul (ADAS, singurul la acea vreme) putea fi chemat in judecata numai in trei cazuri limitative prevăzute de acest text, autorul a rămas necunoscut, a incetat din viata si nu sint alte persoane răspunzătoare si fiind străin a părăsit tara inainte de judecata.Avind in vedere ca aceast cauza se judeca sub imperiul textului suscitat, in mod greșit s-a instituit o obligație solidara.

Se pune in mod firesc întrebarea ce interes are subscrisa sa nu fie obligata in solidar cu pirita A., continuatoarea Adas?.Interesul este următorul.

Potrivit principiilor consacrate de art. 1052-1056 cod civil (vechi) in cazul solidarității pasive a debitorilor, cel care plătește debitul la care au fost toti obligați in solidar este indreptatit a se intoarce impotriva celorlalți codebitori pentru partea lor. În aceasta situație ar ramine fara efect, asigurarea prin efectul legii respectiv dispozițiile art. 16 alin. 1 si art.87-88 din decretul 471/1971, potrivit cărora in cazul obligării asiguratului (subscrisa) la plata despăgubirilor acestea se vor plați direct de asigurător, in speța de A., beneficiarului adică păgubitului.Din actele dosarului rezulta fara indoiala ca aceste despăgubiri, stabilite prin hotaririle de la dosar au fost plătite de ADAS iar apoi de A. pina in decembrie 2012 cind au fost sistate fara o justificare concreta.Mai este de precizat ca drepturile reclamantului, născute sub imperiul Decretului 471/1971 sint si vor fi guvernate de acest act normativ pe toata durata cit ele vor subzista conform principiului "tempus regit actum"Mn sensul celor de mai sus exista o practica judiciara constanta, pe toata durata ființării Decretului 471/1971 din care citez doar doua Trib.Suprem sect.civ. dec.138/22 ian/.1983 in Col.de dec.1983 pg.145 si Trib.Suprem sect.civ.dec.nr.184 din 30 ian.1982 ,repertoriu de practica judiciara a T.S. si 1980-1985 pg.151.

In ceea ce privește modul de stabilire a cuantumului rentei, desi aceasta va fi plătită de asigurător, potrivit legii sint obligat a formula aparari.Apreciez ca nu s-a stabilit pe baza de probe si pe criterii obiective cuantumul rentei actualizate la care ar fi indreptatit reclamantul.A lua in considerare ca un alt pensionar care a fost coleg cu reclamantul in urma cu aproape 30 ani are o astfel de pensie la care si reclamantul ar fi indreptatit nu poate constitui un criteriu de apreciere si stabilire a prejudiciului actual.In acest sens se impun administrarea de probe.

Mai doresc sa precizez ca reprezentantul nostru, nu a avut mandat sa achieseze la cererea de chemare in judecata si a fost indus in eroare de faptul ca subscrisa timp de aproape treizeci de ani nu am avut obligații directe fata de reclamant. Reprezentantul nu are cunoștințe juridice si nu a fost asistat de avocat.

Pârâta SC A. R. ASI.ROM V. 1NSURACE G. SA B.

, Împotriva Sentinței civile nr. 358/_, pronunțată de Judecătoria

Huedin, în dosar nr._, in temeiul art.304 pct 9 Cod Procedura Civila, a declarat recurs, prin care a solicitat admiterea recursului, modificarea hotărârii in sensul de neobligare a societății lor la plata diferenței de renta lunara, pentru următoarele motive

Excepția lipsei calității procesuale pasive înțelege sa invoce lipsa calității procesuale pasive a societății noastre in acest litigiu.

Conform actelor de la dosar rezulta ca accidentul rutiera avut loc in data de_, cand in cauza erau incidente erau in cauza dispozițiile Decretului 471/1997 privind asigurările de stat in România, actul fiind abrogat abia in 1996 de Legea 135/1996.

Conform Art. 34,persoanele fizice si cele juridice care dețin autovehicule supuse înmatriculării, ce sunt folosite pe teritoriul Republicii Socialiste România, se asigura prin efectul legii pentru cazurile de răspundere civila ca urmare a pagubelor produse prin accidente de autovehicule .

Așa cum rezulta si din sentințele anexate, reclamantul a avut la cunoștința acest aspect, majorare, astfel ca pana in 2009 când a cerut majorarea rentei acțiunile au fost indreptate impotriva pârtii responsabile civilmente si a vinovatului, iar in 2009 cand acesta a decedat a fost introduse in cauza moștenitoarele defunctului.

Astfel, rezulta ca acțiunea ar fi trebuit sa fie indreptata impotriva acestora conform Decretului 471/1071 si nu impotriva societății noastre care nu are calitate procesuala pasiva.

Faptul ca am preluat achitarea renetei este un alt aspect, insa in speța considera ca nu are calitate procesuala pasiva.

Raportat la acest aspect, consideram ca societatea noastră nu are calitate procesuala in cauza, acțiunea reclamatului trebuind sa fie îndreptata împotriva SC T. SA fata de moștenitorii numitului Nicoara V. .

Conform art. 720 ind.1 Cod Procedura Civila: In procesele si cererile in materie comerciala, evaluabile in bani, înainte de introducerea cererii de chemare in judecata, reclamantul va încerca soluționarea litigiului prin conciliere directa cu cealaltă parte.

Conform art.61 alin.1 cererea va fi făcuta in condiții de forma pentru cererea de chemare in judecata.

Raportat Ia aceste articole rezulta ca, ar fi trebuit sa se realizeze procedura concilierii directe implicit cu societatea noastră, procedura care nu s-a realizat.

Pe fond, a solicitat, respingerea acțiunii fata de societatea noastră ca netemenica in condițiile in care reclamantul nu dovedește vreo răspundere a societății noastre in raport cu el, o răspundere prin care am fi obligați la plata acestor rente lunare.

De asemenea, consideram ca se impunea dovada cu inscrisur, respectiv cartea de munca a numitului Potra V. care avea calitate de martor, pentru a se constata daca intr-adevar acesta avea aceeași pregătire si ocupa același loc de munca ca si reclamantul, la momentul producerii accidentului.

Raportat la cele de mai sus solicitam admiterea recursului si modificarea sentinței

În drept, a invocat,art. art. 115, 118 Cod pr.civ.

Reclamantele N. R. , C. E., B. E. , u au formulat recurs împotriva sentinței civile nr. 358/2013 din data de 12 iunie 2013, pe care împreună cu dosarul cauzei vă solicităm să-l înaintați T. ului C., spre competentă soluționare, prin care a solicitat admiterea prezentului recurs si în principal casarea hotărârii recurate si trimiterea cauzei spre judecare instanței competente, respectiv Judecătoriei C. -N., potrivit

art.304 pct.3, coroborat cu art.159 alin 1 pct.3 C.proc.civ, art.17 C.proc.civ, art. 312 alin (3) si (6) C.proc. civ, iar in subsidiar modificarea hotărârii recurate în sensul celor arătate mai jos, potrivit art. 304 pct.7 si pct.9,art. 304 indice 1, art. 312 alin (3) C.proc.civ.

De asemenea, arată că a solicitat modificarea sentinței civile în sensul respingerii acțiunii fată de subsemnatele în principal, iar în subsidiar fată de pârâta S.C. Asigurararea R. A. V. Insurrance G. S.A. B. si implicit a răspunderii solidare a subsemnatelor cu pârâta, totodată se impune a se stabili renta lunară solicitată pe baza unor criterii obiect.

În fapt, a arătat, că prin sentința civilă nr. 358/2013 Judecătoria Huedin a admis cererea de chemare în judecată extinsă si precizată formulată de reclamantul I. T., si a obligat pârâtele S.C. A. R. A. V. Insurace G. S.A. B., pe S.C. T. S.A. precum si pe N. R., C.

E. si B. E., în solidar la plata unei rente lunare de 654 lei, în favoarea reclamantului pe toata durata invalidității si infirmității. La pronunțarea acestei hotărâri instanța a luat în considerare faptul că reclamantul în data de_ a fost victima unui accident, rămânând cu o invaliditate si incapacitate de muncă permanenta. Judecătoria Cluj-Napoca, prin sentința civilă nr.5772/1985 a stabilit o rentă lunară de 1794 lei în favoarea reclamantului. Ulterior, această rentă a fost majorată si plătită reclamantului de către S.C. A. R. A. V. Insurace G. S.A. B. până la data de_, iar prin Decizia nr.70991/_ reclamantul a fost pensionat pentru limită de vârstă beneficiând de o pensie de 606 lei lunar. Reclamantul s-a adresat instanței solicitând obligarea pârâtelor în solidar la plata diferenței dintre pensia pe care o primește si cea pe care ia fost acordata unui

fost coleg de muncă (1206 lei) cu aceeași calificare.

De asemenea, consideră hotărârea atacată nelegală si netemeinică pentru următoarele motive:

Ele invocă excepția lipsei calității procesuale pasive, excepție de fond, de ordine publică care poate fi invocată direct în recurs si care presupune inexistenta unei identități între persoana titulară a unui raport obligational si cea care este chemată în judecată în calitate de pârât.

Au mai arătat că ele sunt moștenitoare ale defunctului Nicoară V., în calitate de fiice.

În urma accidentului rutier, petrecut la data de_, eveniment în urma căruia reclamantul a rămas cu invaliditate si incapacitate de muncă, niciodată nu s-a stabilit răspunderea tatălui nostru, Nicoară V. .

Prin hotărârea recurată, sentința civilă nr. 385/2013 din_, pronunțată de Judecătoria Huedin, instanța a obligat subsemnatele în calitate de moștenitoare ale defunctului Nicoară V., la plata în solidar cu celelalte pârâte a rentei lunare în favoarea reclamantului în cuantum de 654 lei pe toată durata invalidității si infirmității, fără a face vreo mențiune sau vreo referire la temeiul răspunderii pârâtelor sau al autorului nostru în fata reclamantului sau la condițiile în care s-a petrecut accidentul, autorii si cei răspunzători.

Nici prin sentința civilă nr.5772/1985 pronunțată de Judecătoria Cluj- Napoca nu s-a stabilit vreo răspundere a defunctului Nicoară V. .

Prin urmare, subsemnatele solicită admiterea excepția invocată si să observați că subsemnatele nu avem calitate procesuală pasivă din moment ce nici autorului nostru nu i s-a atras răspunderea, respectiv nu s-au stabilit condițiile si temeiul unei răspunderi civile fată de reclamant.

Cu privire la criteriul cert al stabilirii cuantumului rentei lunare în favoarea reclamantului.

Reclamantul a solicitat obligarea pârâtelor în solidar la plata diferenței între pensia de 606 lei pe care o obține în prezent si pensia de 1260 lei, pe care o obține un fost coleg, cu stagiul complet de cotizare, care a avut aceeași pregătire si același loc de muncă cu cele ale reclamantului înainte de a se petrece accidentul rutier în anul 1984. Instanța a admis această solicitare pe baza cuponului de pensie depus la dosar si pe baza declarației unui martor.

Subsemnatele, nu contestăm faptul că reclamantul ar fi îndreptățit la o sumă care să acopere orice diferență intervenită în timp între venitul lunar realizat efectiv si cel care ar fi fost obținut de către reclamant dacă nu s-ar fi petrecut faptul prejudiciabil, însă acest cuantum este necesar a fi stabilit pe baza unor criterii obiective si certe. Venitul obținut de un fost coleg de muncă care s-a pensionat la 30 de ani de la producerea accidentului, nu este un criteriu cert si obiectiv, un astfel de criteriu obiectiv poate fi de exemplu diferența dintre cuantumul pensiei obținute în prezent si venitul obținut anterior pensionării.

Cu privire la obligarea în solidar a pârâtelor la plata rentei lunare.

Răspunderea pârâtelor stabilită de instanța de judecată în niciun caz nu poate fi o răspundere solidară, stabilindu-se răspunderea astfel, consecințele sunt deosebit de importante în ceea ce ne privește. Astfel, potrivit art. 1052-1056 C.civ (din 1864), creditorul este îndreptățit să ceară oricărui codebitor executarea integrală a prestației. Codebitorul care a plătit debitul în totalitate nu poate repeți de la ceilalți decât numai de la fiecare partea sa. Stabilită în solidar răspunderea pârâtelor, rămâne fără efect răspunderea asigurătorului, răspundere stabilită în baza legii, respectiv sub imperiul Decretului nr. 471/1971, care era norma legală în materie, la data producerii accidentului. Mai mult, prevederile Decretului nr. 471/1971 sunt dispozițiile legale care guvernează creanța si pretențiile născute în urma producerii accidentului rutier în cauză, pe toată durata existentei consecințelor născute din acesta.

Potrivit dispozițiilor art. 16 si art. 87-88 din decret, în cazul obligării asiguratului la plata despăgubirilor, acestea se vor plăti direct de către asigurător beneficiarului.

Din actele depuse la dosar rezultă că aceste despăgubiri au fost plătite de către asigurător.

Având în vedere cele de mai sus, vă rog să constatați că în mod greșit s- a instituit o obligație solidară între pârâte.

Pentru aceste motive vă solicităm admiterea recursului si pronunțarea unei hotărâri în sensul celor arătate.

În drept, au fost invocate, :art.304 pct.3,art.159 alin 1 pct.3 C.proc.civ, art. 312 alin (3) si (6) C.proc. civ, art. 304 pct.9,art. 304 indice 1, art. 312 alin

(3) C.proc.civ, art.17 C.proc.civ, art. 1052-1056 C.civ, Decretul nr. 471/1971.

Analizând recursurile formulate prin prisma motivelor invocate, a actelor și lucrărilor dosarului, tribunalul reține următoarele:

Asupra recursului declarat de SC T. SA, tribunalul retine urmatoarele:

.

Referitor la motivul de recurs invocat de catre recurenta in sensul că

sentința nu este motivata întrucât nu se arată condițiile în care s-a produs accidentul, tribunalul retine:

Aceste susțineri sunt neintemeiate, hotărârea primei instanțe cuprinde considerentele de fapt și de drept pe care se fundamentează soluția pronunțată, avand in vedere faptul ca prin cererea formulata se solicita doar

majorarea cuantumului rentei care a fost anterior stabilit nu este necesară reluarea stării de fapt, privind modul de producere a accidentului, întrucât aceasta a fost cuprinsă în hotărârile judecătorești depuse la dosar.

Referitor la excepția necompetenței teritoriale a instanței de fond, tribunalul reține pe de o parte că este tardiv invocată având în vedere faptul că aceasta poate fi invocată în fața primei instanțe, cel mai târziu înainte de începerea dezbaterilor asupra fondului, iar pe de altă parte, este neîntemeiată având în vedere faptul că cererea formulată de către reclamant nu are caracter accesoriu așa cum susține recurenta, situație în care aplicabile sunt dispozițiile de drept comun referitoare la competența, astfel încât având în vedere dispozițiile art. 10 pct. 8 C.pr.civ care reglementează competența alternativă, locul producerii accidentului fiind zona Leghia aflata în raza teritorială a Judecătoriei H., nu se poate reține că aceasta ar fi fost necompetentă din punct de vedere teritorial.

În ceea ce privește susținerea recurentei în sensul că în mod greșit a fost obligat în solidar la plata despăgubirilor întrucât ar rămâne fără efect asigurarea prin efectul legii, în condițiile în care în baza dispozițiilor art. 1052-1056 C.civ, cel care plătește este îndreptățit să se întoarcă împotriva celorlalți codebitori, nu reprezintă un argument care să conducă la ideea lipsei solidarității pasive în cauză, acesta reprezentând un efect al solidarității pasive astfel cum derivă din dispozițiile care o reglementează.

Recurenta critică și modul în care a fost stabilit cuantumul rentei, critică de asemenea neantemeiata având în vedere faptul că prima instanță în mod corect a luat drept criteriu de stabilire a cuantumului despăgubirilor pensia unei persoane, fost coleg cu reclamantul, care s-a pensionat în condiții normale, la termenul impus de limita de vârstă.

Asupra recursului formulat de Sc A. R. A. V. I. G. SA

B. ,tribunalul retine urmatoarele :

Susținerile recurentei referitoare la lipsa calității procesuale pasive sunt neîntemeiate în condițiile în care pârâta a efectuat plăți către reclamant așa cum rezultă și din adresă, înaintată acestuia cu nr 5734/_ (f. 3 dos fond).

De asemenea, susținerile referitoare la nelegalitatea hotărârii raportat la neîndeplinirea procedurii prealabile apar ca neîntemeiate în condițiile în care lipsa acesteia trebuia invocată în fața primei instanțe.

In ceea ce priveste restul motivelor invocate, tribunalul le apreciaza ca fiind neaintemeiate pentru argumentele mai sus aratate in motivarea

recursului formulat de Sc T. Srl H.

.

Asupra recursului formulat de N.

R.

, C.

E.

, B.

E. :

Referitor la excepția lipsei calității procesuale pasive, tribunalul reține faptul că pârâtele au calitatea de moștenitoare a numitului Nicoară V., a cărui culpă ca și condiție a răspunderii civile delictuale, a fost stabilită în mod irevocabil în baza sentinței civile nr. 5772/1985 a Judecătoriei H. prin care acesta a fost obligat la despăgubiri față de reclamant.

În ceea ce privește criticile din recursul formulat referitoare la lipsa motivării hotărârii, modul de stabilire a cuantumului rentei lunare, obligarea în solidar și excepția necompetenței teritoriale, tribunalul a analizat aceste motive mai sus, motiv pentru care nu vor mai fi reluate.

Pentru toate aceste considerente, tribunalul retinand ca hotararea primei instante este temeinica si legala, urmeaza ca in baza dispozitiilor art.312 C.pr. civ sa respinge recursurile declarate de SC ASIGURARE R.

  1. V. INSURAGE G. SA B., SC T. SA, N. R., C. E. ,

  2. E., împotriva Sentinței civile nr. 358/_, pronunțată de Judecătoria Huedin în dosar nr._, pe care o menține în întregime.

In baza dispozitiilor art.274 C.pr. civ va obliga în solidar recurenții să plătească intimatului cheltuieli de judecată în cuantum de 500 lei.

PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge excepțiile necompetenței teritoriale a instanței, excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtelor N. R., C. E., B. E., a lipsei calității procesuale pasive a pârâtei A. R. A. V. INSURACE G. SA B. .

Respinge recursurile declarate de SC ASIGURARE R. A. V. INSURAGE G. SA B., SC T. SA, N. R., C. E., B. E.

, împotriva Sentinței civile nr. 358/_, pronunțată de Judecătoria Huedin în dosar nr._, pe care o menține în întregime.

Obligă în solidar recurenții să plătească intimatului cheltuieli de judecată în cuantum de 500 lei.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din_ .

Președinte,

D. T.

Judecător,

F. S. B.

Judecător, Ana-SS

Grefier,

E. C.

Red. B.F.S./DACT. E.C. E.C.2 expl.

Judecător de fond: S. Jeni M. 24 Decembrie 2013

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Decizia civilă nr. 1275/2013. Alte cereri