Decizia civilă nr. 169/2013. Încuviințare executare silită
| Comentarii |
|
R O M Â N I A TRIBUNALUL B. -NĂSĂUD
S. I CIVILĂ Dosar nr. _
DECIZIA CIVILĂ NR. 169/R/2013
Ședința publică din data de 05 aprilie 2013 Tribunalul constituit din:
PREȘEDINTE: B. I. S., judecător JUDECĂTOR: S. I.
JUDECĂTOR: F. G. C. , președinte secție I civilă
GREFIER: E. M. - M.
S-a luat în examinare recursul civil formulat de creditoarea Compania Națională de Autostrăzi și D. N. din România S.A. prin Direcția Regională
D. și Poduri Timișoara, împotriva Încheierii Civile nr. 1314/CC/2013 pronunțată la data de_ de către Judecătoria Bistrița, în dosarul nr._, având ca obiect încuviințare executare silită.
La apelul nominal făcut în ședința publică lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care:
Se constată că recurenta a solicitat judecarea cauzei și în lipsă, conform art.242 C.pr.civ.
Tribunalul constată că recursul este în termen formulat, motivat, comunicat și legal timbrat.
Nefiind alte cereri prealabile soluționării recursului de formulat, tribunalul reține cauza în pronunțare.
T R I B U N A L U L
Deliberând constată :
Prin Încheierea Civilă nr. 1314/CC/2013 pronunțată la data de_ de către Judecătoria Bistrița, în dosarul nr._, a fost respinsă cererea formulată de Biroul Executorului Judecătoresc M. și A., de încuviințare a executării silite a procesului-verbal de constatare al contravenției nr. 2000554/_, obiect al dosarului execuțional nr. 50/2013, referitor la creditoarea C. prin Direcția Regională D. și Poduri Timișoara și debitorul L. M. .
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că, în prezent, nu mai este prevăzută obligația de a achita tariful de despăgubire pentru fapta de a circula fără a deține rovinietă valabilă, întrucât prin Legea nr. 144/2012 a fost abrogată această obligație ce incumba contravenientului în temeiul prevederilor art. 8 alin.(3), alin. (31) și alin. (6) din OG nr. 15/2002, texte legale ce nu mai sunt aplicabile.
Față de această situație, instanța a apreciat că deși fapta a fost săvârșită înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 144/2012, totuși acest act normativ produce efecte juridice în cauză în considerarea principiului constituțional al aplicării în mod
retroactiv a legii contravenționale mai favorabile, dedusă din interpretarea per a contrario a dispozițiilor art. 15 alin. (2) din Constituția României. Altfel spus, prin aplicarea legii contravenționale mai favorabile, instanța a constatat că nu mai subzistă temeiul legal în baza căruia debitoarea să fie executată silit pentru plata tarifului de despăgubire, context în care creanța pentru care se solicită încuviințarea executării silite nu mai este una având caracter cert, fiind desființată de către legiuitor obligația plății tarifului de despăgubire către creditoare.
De altfel, prin Decizia Curții Constituționale a României nr. 228/2007, s-a statuat în sensul că efectele legii noi se aplică tuturor sancțiunilor contravenționale aplicate și neexecutate până la data intrării sale în vigoare. A reduce aplicarea legii noi, care nu mai prevede și nu mai sancționează fapta, doar la situația neaplicării sancțiunii echivalează cu deturnarea intenției legiuitorului asupra efectelor pe care legea dezincriminatoare le are asupra sancțiunilor aplicate și neexecutate până la data intrării în vigoare a noului act normativ, în sensul că acestea nu se mai execută.
Cum, măsura de obligare a debitorului la plata tarifului de despăgubire nu mai subzistă în prezent, fiind abrogată de legiuitor, instanța a constatat că nu se mai impune executarea silită acestei obligații, respingând ca neîntemeiată cererea formulată de Biroul Executorului Judecătoresc M. și A. .
Împotriva acestei hotărâri, în termen legal, a declarat recurs creditoarea Compania Națională de Autostrăzi și D. N. din România S.A. prin Direcția Regională D. și Poduri Timișoara, solicitând modificarea în totalitate a Încheierii Civile nr. 1314/CC/2013 pronunțată în ședința Camerei de Consiliu de către Judecătoria Bistrița, în sensul admiterii cererii de încuviințare a executării silite formulate de către Biroul Executorului Judecătoresc M. și A. .
În motivarea recursului, creditoarea a apreciat că reținerile instanței de fond sunt netemeinice, iar hotărârea pronunțată a fost dată cu aplicarea greșită a legii, motiv reglementat de art. 304 alin. 9 Cod pr. civ., întrucât aceasta a nesocotit pe de o parte condițiile de aplicabilitate ale Legii nr. 144/2012 și pe de altă parte reprezintă o sumă de bani ce compensează o pagubă adusă prin utilizarea drumului național în mod ilegal.
Tariful de despăgubire se aplică în cazul în care se constată că fapta ilicită există - circularea fără rovinietă valabilă -, a fost săvârșită cu vinovăție
- chiar și în cazul culpei celei mai mici - există legătura de cauzalitate și sunt îndeplinite condițiile prejudiciului.
Odată ce prejudiciul îndeplinește condițiile prevăzute de Codul Civil, art.8 din O.G. nr.15/2002 fixând doar cuantumul prejudiciului, contravenientul este obligat la plata de despăgubiri.
Prevederile Legii nr. 144/2012 nu dezincriminează cu titlu general contravenția de a circula fără rovinietă valabilă, aceasta anulând doar tariful de despăgubire stabilit în temeiul art. 23 din OG 2/2001 privind regimul contravențiilor și produce efecte pentru viitor, începând cu data intrării în vigoare a actului normativ și in condițiile stabilite expres de aceasta.
Executarea silită a tarifului de despăgubire urmează procedura de drept comun, subscrisa având statutul unui creditor obișnuit așa cum prevede art.42 din O.G. 2/2001 care stipulează faptul că în scopul executării despăgubirii se
va proceda potrivit dispozițiilor legale referitoare la executarea silită a creanțelor.
Examinând încheierea atacată prin prisma motivelor de recurs invocate, dar și din oficiu potrivit art.3041 Cod procedură civilă, tribunalul constată că recursul este fondat urmând a fi admis pentru considerentele ce vor fi arătate în continuare:
Art. 8 alin. 3 din OG nr. 15/2002 a prevăzut la momentul emiterii procesului- verbal de contravenție obligația achitării tarifului de despăgubire Prin art. II din Legea nr. 144/2012, publicată în M. Of. nr. 509/_, a fost abrogată această dispoziție și s-a stabilit că tarifele de despăgubire prevăzute de OG nr. 15/2002 aplicate și contestate în instanță până la intrarea în vigoare a legii se anulează. Rezultă din textul legal amintit că dezincriminarea/scutirea de această plată pentru situațiile anterioare intrării în vigoare a legii, nu este una necondiționată și aplicabilă în orice situație. Legiuitorul a instituit imperativ condițiile necesare: aplicarea prealabilă a tarifului și contestarea în instanță a tarifelor de despăgubire până la data de_ . În cauză nu este îndeplinită această din urmă condiție, neexistând nici un fel de probe că acest tarif de despăgubire ar fi fost contestat în justiție, iar astfel dispozițiile art. II din Legea nr. 144/2012 nu sunt incidente.
Prima instanță a respins cererea pentru considerentul aplicării legii contravenționale mai favorabile, Legea nr. 144/2012, însă tribunalul apreciază că aceste statuări ale instanței de fond sunt eronate raportat la natura juridică a tarifului de despăgubire. Acest tarif apare ca o consecință a prejudiciului cauzat prin fapta contravențională de circulație fără a deține rovinietă valabilă, fiind distinctă de sancțiunea contravențională complementară la care se referă art. 5 alin. 3 și 4 din OG nr. 2/2001.
Nici circumscrierea în sfera efectelor antrenate de decizia nr. 228/2007 a Curții nu poate fi reținută, contenciosul constituțional vizând ipoteza dezincriminării faptei contravenționale săvârșită anterior intrării în vigoare a unui act normativ ce nu o mai reglementează, or în cauza fapta contravențională de circulație fără a deține rovinietă valabilă este în continuare reglementată de art. 8 alin. 1 din OG nr. 15/2002, nefiind dezincriminată, iar după cum s-a arătat și mai sus, obligația de a plăti tariful de despăgubire nu constituie o sancțiune contravențională.
Având în vedere cele arătate mai sus, în baza art. 312 alin. 1 teza I C.proc.civ. tribunalul urmează să admită recursul formulat, cu consecința modificării în întregime a hotărârii atacate, în sensul admiterii cererii formulate de încuviințare a executării silite a titlului executoriu.
Se va lua act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată în recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul formulat de petenta C. prin Direcția Regională D. și Poduri Timișoara, cu sediul procesual ales în A., str. A., Nr. 39A, jud. A., împotriva încheierii civile nr. 1314/CC/2013 pronunțată de Judecătoria Bistrița în dosarul nr._, pe care o modifică în tot, în sensul că:
Admite cererea formulată de Biroul Executorului Judecătoresc M. și A.
, cu sediul în mun. B. M., str. G. C., nr. 32, ap. 33, jud. Maramureș, pentru creditoarea C. prin Direcția Regională D. și Poduri Timișoara, cu sediul procesual ales în A., str. A., Nr. 39A, jud. A., în contradictoriu cu debitorul L.
M., cu domiciliul în B., P. C. Nr. 32, jud. B. -Năsăud.
Încuviințează executarea silită a procesului-verbal de constatare al contravenției nr. 2000554/_ cu privire la contravaloarea tarifului de despăgubire, obiect al dosarului execuțional nr. 50/2013.
Fără cheltuieli de judecată. Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din data de_ .
PREȘEDINTE, | JUDECĂTORI, | ||||
B. | I. -S. | S. | I. | F. | G. C. |
GREFIER,
E. M. -M.
Red./Dact.
B.I.Sz./E.M.M.,_ - 3 ex.
Judecător fond: O. G.
| ← Decizia civilă nr. 2/59. Încuviințare executare silită | Decizia civilă nr. 113/2013. Încuviințare executare silită → |
|---|
