Decizia civilă nr. 240/2013. Rezolutiune contract
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
TRIBUNALUL CLUJ SECȚIA CIVILĂ DOSAR NR._
Cod operator de date cu caracter personal 3184 aflate sub incidența Legii nr.677/2001
DECIZIA CIVILĂ NR.240/R/2013
Ședința publică din 28 Februarie 2013 Completul este constituit din: PREȘEDINTE: C. -A. C. JUDECĂTOR: C. -V. B. JUDECĂTOR: V. G.
GREFIER: A. -P. B.
S-a luat spre examinare recursul declarat de recurentul reclamant R. I. în contra Sentinței civile nr.2956/15 Iunie 2012, pronunțată în dosarul civil nr._ al Judecătoriei Turda, privind și pe intimații pârâți K. A., K. E. , având ca obiect rezoluțiune contract.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns recurentul reclamant personal și asistat de doamna avocat R. R. și reprezentantul intimaților pârâți, domnul avocat Remus Vlasiu, lipsă fiind intimații pârâți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care se constată că la data de 01 Februarie 2013 s-a depus la dosarul cauzei prin serviciul de registratură al tribunalului o cerere din partea intimaților pârâți (f.39), la care au atașat cupoanele de pensie pentru lunile Februarie 2010, Martie 2010, Mai 2010, Iulie 2010, Noiembrie 2010, Februarie 2011, Aprilie 2011 (ale lui K. A. ), respectiv cupoanele de pensie pentru lunile Februarie 2010, Martie 2010, Mai 2010, Iulie 2010, Septembrie 2010, Noiembrie 2010, Ianuarie 2011, Februarie 2011, Aprilie 2011, Mai 2011, Iunie 2011 (ale lui K. E. ) - atașate la filele 40- 57 dosar.
Reprezentanta recurentului reclamant depune la dosar două cupoane de pensie (f.58-59), învederând instanței că nu mai are alte cereri de formulat în probațiune ori înscrisuri de depus la dosar.
Reprezentantul intimaților pârâți învederează și el instanței că nu mai are alte cereri de formulat în probațiune.
T. ul după deliberare, nemaifiind alte chestiuni prealabile de invocat ori înscrisuri de depus la dosar, în temeiul dispozițiilor art.150 Cod procedură civilă, declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul reprezentanților părților asupra recursului de față.
Reprezentanta recurentului reclamant pune concluzii de admitere a recursului, modificarea în întregime a sentinței civile atacate, în sensul admiterii în integralitate a acțiunii civile formulată de reclamant, cu cheltuieli de judecată.
În susținerea cuvântului pe fond arată că instanța de fond a reținut raportat la conținutul contractului părților că natura acestuia este aceea a unui contract de întreținere, aspect susținut și în motivele acțiunii, respectiv că părțile au stabilit valoarea imobilului la suma de 10.000 lei, din care în contractul autentificat de notar s-a consemnat că reclamantul a primit suma de 4.000 lei, sumă care reprezintă mai puțin de jumătate din valoarea imobilului și deși reclamantul a arătat că nu a încasat de la cumpărători suma de 4.000 lei cu titlu de preț pentru imobilul înstrăinat, instanța a reținut neachitarea de către pârâți a sumei de 4.000 lei prevăzută în contract nu reprezintă un motiv de rezoluțiune a contractului și, pe de altă parte, nu sunt dovedite a primit această sumă de la pârâți. Mai arată că este real că în cuprinsul contractului încheiat se regăsește suma de 4.000 lei, respectiv că a fost achitată de cumpărători și încasată de vânzătorul întreținut anterior
semnării contractului, însă în realitate nu s-a achitat nici un leu din această sumă. Din actele depuse la dosar rezultă că recurentul încasează lunar suma de 1.857 lei venit care îi asigură toate cele necesare traiului. Recurentul este o persoană în vârstă, suferind de diabet de mai mulți ani, nu se poate mișca, nu vede și datorită acestei situații are nevoie în permanență de ajutor, zilnic. Totodată, este de necontestat faptul că pârâta a ridicat în calitate de împuternicită diverse sume de bani din contul recurentului, fără știința și acordul său, recurentul aflând despre acest lucru cu ocazia deplasării la bancă unde a constatat că au fost retrase de către pârâtă sume de bani și ca urmare a explicațiilor solicitate cu ocazia acestei descoperiri, pârâta a depus banii ridicați.
În concluzie, apreciază că se impune admiterea recursului, cu consecința admiterii în întregime acțiunii, cu cheltuieli de judecată, depunând la dosar chitanța nr.114/07 ianuarie 2013 (f.60).
Reprezentantul intimaților pârâți solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea hotărârii atacate ca legală și temeinică, cu cheltuieli de judecată.
În susținerea cuvântului pe fond arată că solicitarea de modificare în întregime a sentinței atacate, cu consecința admiterii acțiunii nu poate fi acceptată în recurs pentru simplul motiv că instanța de fond a procedat la o analiză corectă a probelor, hotărând în final respingerea acțiunii și, prin urmare, în baza probatoriului administrat în cauză, nu se poate ajunge la concluzia că pârâții au refuzat îndeplinirea obligațiilor contractuale asumate, ci doar că reclamantul, de la un moment dat, a refutat întreținerea pe care intimații doreau să i-o presteze. Astfel, este fără echivoc faptul că notarul a perceput în mod direct voința părților în momentul în care a încheiat contractul de întreținere, iar cât privește obligația de întreținere, aceasta a fost îndeplinită tocmai și la timp de către intimați, cum de altfel la interogatoriu reclamantul a recunoscut că inițiativa solicitării de a se desființa contractul de întreținere prin instanță a avut-o Botoșan I., iar el i-a dat curs. Cu privire la suma de bani despre care recurentul spune că intimații ar fi folosit-o împotriva voinței sale, este de remarcat faptul că nu puteau face acest lucru decât dacă titularul contului accepta să le vireze suma împrumutată, or recurentul tocmai așa a făcut. Rezultă din dosar refuzul recurentului de a i se presta întreținere și pe cale de consecință nu se poate vorbi despre o culpă a intimaților în ceea ce privește îndeplinirea obligațiilor de întreținere.
În final, solicită respingerea recursului pentru motivele arătate în întâmpinare, cu cheltuieli de judecată.
T. ul reține cauza în vederea pronunțării.
T R I B U N A L U L
Asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.2956/15 Iunie 2012 pronunțată în dosarul civil nr._
, Judecătoria Turda a respins ca neîntemeiată acțiunea civilă formulată de reclamantul R. I. în contradictoriu cu pârâții K. A., K. având ca obiect rezoluțiune contract de întreținere.
A obligat reclamantul la plata în favoarea pârâților a sumei de 1736 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocațial.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut în esență următoarele:
În fapt, prin contractul de vânzare cumpărare cu clauza de întreținere autentificat prin încheierea de autentificare nr. 847 din data de 21 iunie 2010 de către BNP Lujerdeanu C., reclamantul R. I., în calitate de întreținut s-a obligat să transmită pârâților K. A., K. E. în calitate de întreținători, nuda proprietate asupra imobilului situat din punct de vedere administrativ în Mun. C. T., str. L. Nr. 9, ap. 57, jud. Cluj, înscris în C.F. 50345-C1- U10 C. T. (provenita din conversia de pe hârtie a CF nr. 7085 C. T. ), sub A1, având nr. top 1814/S/LVII, rezervându-și dreptul de uzufruct viager și stabilindu-se totodată interdicția de înstrăinare și grevare cu sarcini pe durata vieții reclamantului.
Prețul contractului a fost convenit de părți la suma de 4000 lei - din valoarea totală declarată a imobilului de 10.000 lei - restul urmând a fi acoperit prin întreținerea zilnică de către pârâți, în natură, constând în hrană, îmbrăcăminte, încălțăminte, asistență medicală și medicamente în caz de nevoie, cheltuieli de spitalizare, spălatul rufelor și orice alte cheltuieli de această natură, iar la decesul întreținutului, suportarea cheltuielilor cuvenite.
Părțile au stabilit de asemenea că în situația în care niciunul dintre întreținători nu ar putea presta personal întreținerea, aceasta va fi prestată fie de o terță persoană acceptată de întreținut pe cheltuiala întreținătorilor, fie aceștia vor achita întreținutului suma de 300 lei lunar.
Contractul de întreținere - contract nenumit - este contractul în temeiul căruia una dintre părți - întreținut - înstrăinează un bun sau plătește o sumă de bani, cealaltă parte - întreținător - obligându-se a asigura întreținutului întreținerea în natură concretizată în hrană, îmbrăcăminte, îngrijiri medicale, și altele, pe timpul vieții, iar după moarte să o înmormânteze.
O astfel de convenție presupune executarea obligațiilor ce incumbă întreținătorului în natură și personal de către întreținător.
Raportat la conținutul contractului părților, instanța a reținut că natura acestuia este fără îndoială aceea a unui contract de întreținere, în mod corect reclamantul arătând că suma de 4.000 lei stabilită de părți a fi achitată de către pârâți reprezintă mai puțin de jumătate din valoarea imobilului.
În ceea ce privește legea aplicabilă prezentei acțiuni instanța de fond a reținut că în temeiul art. 6 din Noul Cod Civil, dispozițiile acestuia se aplică tuturor actelor și faptelor încheiate sau, după caz, produse ori săvârșite după intrarea sa în vigoare, precum și situațiilor juridice născute după intrarea sa în vigoare.
Ca atare, având în vedere momentul nașterii raporturilor juridice dintre părți, vor fi avute în vedere în soluționarea cauzei dispozițiile Codului civil de la 1864, în vigoare la momentul încheierii contractului părților.
În speță, reclamantul și-a motivat în fapt acțiunea prin aceea că pârâții nu i- au asigurat întreținerea la care s-au obligat, nici îngrijirea necesară potrivit stării sale de sănătate, dând astfel dovadă de pasivitate și indiferență. Totodată a susținut că suma stabilită prin contract cu titlu de preț, respectiv 4000 lei nu a fost achitată vreodată de către pârâți.
Dimpotrivă, pârâții au precizat că reclamantul a început să refuze întreținerea lor și că problemele între ei au apărut numai după ce mama pârâtei a reluat legătura cu acesta și l-a influențat în a solicita rezoluțiunea contractului.
În primul rând instanța de fond a reținut că susținerile reclamantului privind neachitarea de către pârâți a sumei de 4000 lei prevăzută cu titlu de preț în contract nu reprezintă un motiv de rezoluțiune a contractului și, pe de altă parte nu sunt dovedite, în condițiile în care reclamantul a declarat în fața notarului la momentul încheierii actului autentic, că a primit această sumă de la pârâți.
În ceea ce privește modul în care pârâții și-au îndeplinit obligațiile de întreținere, instanța de fond a apreciat că raportat la materialul probator administrat în cauză nu se conturează culpa pârâților în neexecutarea contractului de întreținere, condiție esențială pentru a putea fi admisă o acțiune în rezoluțiune.
Martorii audiați în cauză au precizat că relațiile dintre părți au decurs în condiții bune, arătându-se astfel că pârâții veneau să îl viziteze și să îl ajute de reclamant zilnic, sau la două zile, împreună sau pe rând, aducându-i mâncare sau gătind pentru acesta la locuința sa. Această împrejurare a fost de altfel confirmată și de către reclamant prin răspunsurile la interogatoriul administrat.
Nu au putut fi relevate de către martori împrejurări care să conducă la concluzia că pârâții nu s-ar fi preocupat de îngrijirea reclamantului sau de asistența medicală de care acesta a avut nevoie.
Declarațiile martorilor relevă totodată un aspect deosebit de important în ceea ce privește relațiile dintre părți, și anume faptul că pârâții nu au avut un comportament necorespunzător față de reclamant, ocupându-se atât de îngrijirea acestuia cât și de îngrijirea locuinței la care a făcut și unele reparații.
Prestarea întreținerii de către pârâți a încetat însă din luna noiembrie a
anului 2011, când reclamantul a refuzat să mai primească sprijinul oferit de pârâți, refuzând să îi primească în locuința sa.
Probele administrate în cauză au confirmat sub acest aspect încercările pârâților de a relua legătura cu reclamantului, care însă a refuzat orice dialog cu aceștia.
Refuzul reclamantului de a mai primi întreținerea pârâților nu s-a datorat însă modului în care a fost îngrijit de către aceștia, ci intervenirii în relațiile dintre părți a unei terțe persoane, respectiv mama pârâtei, care îl îngrijește în prezent pe reclamant.
Cu privire la faptul - recunoscut de către pârâți - că aceștia au retras o sumă de bani din contul reclamantului, pe care ulterior au restituit-o instanța apreciază că de asemenea nu poate fi reținut ca dovadă a neîndeplinirii de către aceștia a obligațiilor de întreținere față de reclamant. În primul rând instanța a constatat că însuși reclamantul a fost cel care a acordat împuternicire pârâtei pentru a retrage sume de bani din contul său, confirmând astfel încrederea pe care o are în aceasta. Pe de altă parte, susținerile reclamantului în sensul că retragerea de numerar s-a făcut fără acordul său nu sunt confirmate de restul probelor administrate în cauză, iar pârâții au făcut dovada restituirii către reclamant a acestor sume.
Chiar și după acest moment, însă, pârâții au continuat să îl îngrijească pe reclamant, martorii audiați în cauză confirmând prezența pârâților la locuința reclamantului.
În ceea ce privește împrejurarea că reclamantul suporta cheltuielile necesare îngrijirii sale, dând pârâților diferite sume de bani pentru cumpărarea de mâncare sau medicamente, instanța de fond a apreciat că aceasta nu este suficientă pentru a dovedi culpa pârâților, în condițiile în care nu s-a dovedit că reclamantul s-a aflat în nevoie din acest punct de vedere.
Instanța de fond a apreciat astfel că reclamantul nu a reușit în condițiile art. 1169 cod civil să facă dovada susținerilor sale în sensul neîndeplinirii de către pârâți a obligației de întreținere ce le revenea în baza contractului încheiat.
Având în vedere caracteristicile contractului de întreținere sinalagmatic, oneros și aleatoriu, speța poate fi analizată prin prisma art. 1020 Cod civil, potrivit căruia condiția rezolutorie este întotdeauna subînțeleasă în contractul sinalagmatic, în cazul în care una din părți nu-și execută obligațiile.
Potrivit art. 1021 și art. 1075 Cod civil, creditorul contractului de întreținere are dreptul să ceară în justiție rezoluțiunea contractului sau transformarea întreținerii în despăgubiri.
Culpa trebuie să aparțină celeilalte părți contractante și nu creditorului întreținerii.
Față de probatoriul administrat în cauză, s-a constatat că reclamantul refuză fără temei primirea întreținerii, ca atare în speță nefiind aplicabile dispozițiile art. 1020 și art. 1021 Cod civil, conform cărora în cazul neîndeplinirii de către una dintre părți a obligațiilor asumate prin contract, cealaltă parte poate cere rezoluțiunea contractului.
Neexecutarea obligației în cazul de față este determinată chiar de culpa creditorului reclamant, astfel încât acțiunea în rezoluțiune a contractului de întreținere nu are suport, urmând a fi respinsă ca neîntemeiată.
În aceste condiții, instanța de fond a reținut că obligațiile asumate de părți prin contract vor rămâne în continuare în ființă, asigurarea întreținerii reclamantului de către pârâți fiind obligatorie pentru aceștia, în natură în măsura în care va fi posibil, sau prin prestarea sumei de bani lunare stabilite prin contract.
În temeiul art. 274 Cod procedură civilă, reținând culpa procesuală a acestuia, instanța de fond a dispus obligarea reclamantului la plata în favoarea pârâților a sumei de 1736 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocațial.
Împotriva sentinței mai sus menționate reclamantul a declarat recurs în termenul legal, solicitând modificarea sentinței in sensul admiterii acțiunii sale, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea recursului reclamantul a invocat netemeinicia și nelegalitatea sentinței atacate, pronunțată cu stabilirea greșită a stării de fapt, ca urmare a aprecierii eronate a probelor administrate în cauză și cu aplicarea greșită a dispozițiilor legale.
În dezvoltarea motivelor de recurs, reclamantul a arătat că pârâții întreținători nu și-au executat corespunzător obligațiilor stabilite în contract, întrucât din declarațiile martorilor Pomnuțiu M. și Papuc I. a rezultat că pârâta venea odată la două zile și în făcea de mâncare, prestație care nu este suficientă, arată recurentul, căci este o persoană care are nevoie de ajutor permanent, fiind in vârstă, bolnav de mai mulți ani de diabet, cu două degete de la picior amputate.
Instanța a reținut că în contract s-a menționat că a avut loc achitarea de către pârâți a sumei de 4000 lei, însă această reținere nu corespunde realității, prețul nefiind achitat și în plus chiar cheltuielile de autentificare au fost suportate de către el.
Cheltuielile cu medicamentele, cu întreținerea imobilului și cele necesare pentru toate prepararea hranei au fost suportate de către el din pensie, astfel încât o vizită a pârâtei, o dată la două zile, pentru a-i prepara hrana nu poate duce la concluzia că pârâții și-au îndeplinit corespunzător obligația de întreținere.
Pârâții intimați au formulat întâmpinare la recursul reclamantului, prin care au solicitat respingerea acestuia ca nefundat.
În motivarea poziției procesuale aceștia au arătat că sentința atacată este temeinică și legală sprijinită de probatoriul administrat în cauză, care a relevat că și-au executat corespunzător obligațiile asumate, iar reclamantul nu s-a plâns de prestația lor până în momentul în care mama pârâtei, numita Botușan I. a început să îl preseze pe reclamant să rezoluționeze contractul de întreținere încheiat cu ei pentru a prelua ea această obligație.
Analizând sentința prin prisma motivelor invocate, a probatoriului administrat în cauză și a dispozițiilor legale incidente, tribunalul constată temeinicia recursului declarat în cauză având în vedere următoarele considerente:
Revăzând cuprinsul contractului încheiat de părți, aflat în copie la fila 8 dosar, tribunalul constată că în conținutul acestuia nu există nici un indiciu din care să rezulte că părțile contractante au convenit ca întreținutul să suporte financiar costul prestațiilor constând în asigurarea hranei, îmbrăcămintei, încălțămintei, al medicamentelor, a cheltuielilor de spitalizare și alte asemenea cheltuieli, iar întreținătorii se obligă efectiv doar la procurarea acestor prestații.
În lipsa unei stipulații exprese in acest sens, concluzie ce se impune, decurgând din caracterul oneros al contractului de întreținere, este aceea că prestația de întreținere trebuia să fie suportată de către întreținători și din punct de vedere financiar, mai exact hrana, îmbrăcămintea, încălțămintea, medicamentele necesare întreținutului și alte asemenea cheltuieli de întreținere s-a convenit să fie achiziționate pe cheltuiala întreținătorilor.
În speță, costurile prestației de întreținere au fost suportate de către întreținut, aspect ce rezultă din declarațiile martorilor Papuc I. (f. 50) și Pomuțiu
M. ( f. 51) Okros I. (f. 59), care au arătat că reclamantul le-a spus și era nemulțumit de acest lucru, că toate cheltuielile pentru medicamente, alimente și facturi sunt achitate de către el.
La interogatoriu pârâții au contestat acest aspect, însă, este de observat că veniturile lunare ale acestora de 672 lei, respectiv 904 lei, nu constituie venituri care să permită întreținerea unei a treia persoane cu toate cele necesare traiului, iar pensiile acestora abia dacă pot asigura lor un trai decent.
Susținerea recurentului potrivit căreia suma de 4000 lei nu ar fi fost achitată la momentul încheierii contractului nu poate fi primită, date fiind mențiune din contract, in care reclamantul a recunoscut primirea sumei de 4000 lei și dispozițiile art. 1191 alin 2 din V.C.C.
Pe lângă faptul că întreținerea a fost suportată financiar de recurent, apreciem că nici prestațiile efective ale pârâților nu au fost corespunzătoare, căci,
dată fiind situația sanitară precară a recurentului, persoană cu handicap grav, bolnavă de diabet de mai mulți ani, cu două degete de la picioare amputate, nevoile de ingrijire ale acestuia erau mult mai largi decât cele ce i-au fost asigurate de pârâți, o persoană aflată în situația recurentului având nevoie de îngrijire permanentă.
Recurentul beneficiază de certificat de persoană încadrată în handicap grav permanent ( f 39 dosar), cu indemnizație de însoțitor pentru nevăzători, ceea ce înseamnă că în urma evaluării situației sale sanitare, Comisia de evaluare a persoanelor cu handicap a constatat că acesta nu este în măsură să-și asigure nevoile de bază și din acest considerent i s-a încuviințat îndemnizația pentru însoțitor.
Despre prestațiile pârâților, martora Papuc I., vecină cu reclamantul a arătat că pârâta venea la locuința pârâtului o dată la două zile pentru a-i face mâncare, curățenie și să îi spele o dată la două zile.
Martorul Csabot Fracisc (f. 52,53), vecin cu reclamantul, a arătat că pârâții veneau zilnic la reclamant cu alimente.
Martorul Mihășan Nicolae, vecin cu reclamantul a arătat că pârâții veneau zilnic la reclamant cu alimente, mâncare și haine spălate că pârâta era cea care făcea mâncare pentru reclamant, îi aducea sau ii făcea mâncare la domiciliul acestuia, dar de fiecare dată petrecea câteva ore la domiciliul acestuia (. 52).
Martorul Iava G. a arătat că in urmă cu un an sau doi i-a transportat pe reclamant și pe pârâtă cu taxi-ul, de câteva ori pe lună, la spital, la cimitir sau in alte locuri. Drumurile era u dus intors. Pârâta i-a spus că il duce pe reclamant la medic pentru problemele de la picior.
Din coroborarea probatoriului testimonial administrat in cauză, instanța concluzionează că pârâții treceau zilnic pe la reclamant cu alimente sau cu haine spălate, insă pârâta făcea mâncare și prin urmare petrecea câteva ore la domiciliul reclamantului doar o dată la două zile.
Având in vedere starea sanitară precară a reclamantului, dificultățile de deplasare ale acestuia pe care le are urmare a amputării a două degete de la picior și a complicațiilor survenite in urma amputării, handicapul grav permanent, apreciem că acesta are nevoi sporite de îngrijire prin comparație cu o persoană în vârstă dar sănătoasă, nevoi in considerarea cărora a încheiat contractul cu pârâții. Raportat la aceste nevoi, deplasarea pârâtei o dată la două zile pentru prepararea hranei, deplasarea la doctor în câteva rânduri, diverse reparații în apartament, curățenia sau spălarea covoarelor pentru curățenia de Paște nu sunt îndestulătoare pentru a fi socotită îndeplinită corespunzător obligația de întreținere de către pârâți.
Or, obligațiile contractuale trebuie îndeplinite integral, atât cantitativ cât și calitativ.
Executarea incompletă a obligațiilor contractuale asumate, justifică solicitarea creditorului de rezoluțiune a convenției.
În speță, față de cele reținute mai sus, apreciem că obligația de întreținere asumată de către pârâți a fost executată doar parțial, iar partea neexecutată este suficient de importantă pentru a justifica cererea reclamantului de rezoluțiune a convenției.
Împrejurarea că la inițierea procedurii de față este posibil ca reclamantul să fi suferit influențe din partea numitei Botușan I., este lipsită de relevanță, câtă vreme s-a probat temeinicia cererii de rezoluțiune a convenției urmare a neîndeplinirii corespunzătoare a obligației de întreținere de către pârâți.
Contrar susținerilor intimaților și a reținerilor instanței, reclamantul recurent s-a plâns unor terți de calitatea prestației întreținerii, respectiv martorelor Pomnuțiu și Papuc.
De asemenea împrejurarea că reclamantul a tolerat o vreme ca prestația de întreținere să se facă din banii săi nu schimbă clauzele contractuale, nu răpește reclamantului posibilitatea de a se plânge de acest aspect, ci duce doar la concluzia că interesele pe care le-a avut reclamantul până la un moment dat au justificat tolerarea acestei situații.
Pentru considerentele arătate soluția primei instanțe intră sub incidența dispozițiilor art. 304 pct. 8 C. proc. civ. și 309 C. proc. civ., coroborate cu art. 1020, 1021 C. civil, căci instanța de fond a schimbat înțelesul neîndoielnic al actului dedus judecății, a reținut motive străine cauzei, cum sunt cele legate de influența lui Botușan I. în relațiile dintre părți, a stabilit greșit starea de fapt și a aplicat greșit dispozițiile art. 1020 și 1021 Cod civil.
În consecință, în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. 1, 2, 3 C. proc. civ. va fi admite recursul declarat de reclamantul R. I. împotriva Sentinței civile nr.2956/15 Iunie 2012 pronunțată în dosarul civil nr._ al Judecătoriei Turda, pe care o va modifica, în sensul că va admite acțiunea formulată de reclamantul R. I. împotriva pârâților K. A. și K. E. și in temeiul disp. art. 969 și 1020, 1021 Cod civil va dispune rezoluțiunea contractului de întreținere autentificat sub nr.847/21 Iunie 2010 de B.N.P. Lujerdean C. .
În temeiul disp. art. 34 pct. 3 din Legea 7/1996 va dispune rectificarea situației de carte funciară anterior introducerii acțiunii, prin radierea dreptului de proprietate al pârâților asupra imobilului înscris in Cf 50345-C1-U10 C. T. ( provenită din conversia pe hârtie a CF nr.. 7085 C. T. pre. cu nr. top. 1814/S/LVII.
În temeiul disp. art. 274 Cod pr.civ, intimații vor fi obligați să plătească recurentului suma de 3334,04 lei cheltuieli de judecată în ambele instanțe, reprezentând taxă de timbru și onorariu avocațial.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D I S P U N E
Admite recursul declarat de reclamantul R. I. împotriva Sentinței civile nr.2956/15 Iunie 2012 pronunțată în dosarul civil nr._ al Judecătoriei Turda, pe care o modifică în sensul că:
Admite acțiunea formulată de reclamantul R. I. împotriva pârâților K.
A. și K. E. .
Dispune rezoluțiunea contractului de întreținere autentificat sub nr.847/21 Iunie 2010 de B.N.P. Lujerdean C. .
Dispune rectificarea situației de carte prin radierea din CF 50345-C1-U10 C.
T. ( provenită din conversia pe hârtie a CF nr.. 7085 C. T. prev. cu nr. top. 1814/S/LVII a dreptului de proprietate înscris in favoarea pârâților.
Obligă intimații să plătească recurentului suma de 3.334,05 lei cheltuieli de judecată în recurs.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din data de 28 Februarie 2013
Președinte, C. -A. C. | Judecător, C. -V. B. | Judecător, V. G. |
Grefier, A. -P. B. |
Redactat A.P.B./01 Martie 2013/1807RED./DACT./CB/CȘ
_ /2ex.
Judecător fond. A. G. N. - Judecătoria Turda
| ← Încheierea civilă nr. 88/2013. Rezolutiune contract | Încheierea civilă nr. 152/2013. Rezolutiune contract → |
|---|
