Decizia civilă nr. 243/2013. Servitute
Comentarii |
|
R O M Â N I A
TRIBUNALUL SĂLAJ SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr. _
Date operator: 2516
DECIZIA CIVILĂ NR.243
Ședința publică din data de 12 decembrie 2013 Instanța constituită din:
Președinte: I. D. D., judecător
L. M. Teodora, judecător
B. D. R., grefier
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea hotărârii în cauza civilă, privind apelul formulat de reclamanții L. I. , domiciliat în Iaz, Nr. 246, Jud. Sălaj, M.
E., domiciliat în Iaz, Nr. 323, Jud. Sălaj, L. A., domiciliat în Iaz, Nr. 246/A, Jud. Sălaj, L. C., 322, Jud. Sălaj, G. A., domiciliat în Iaz, Nr. 326, Jud. Sălaj, împotriva sentinței civile nr. 393 din_, pronunțată de J. Șimleu Silvaniei, în dosarul cu nr._, având ca obiect "acțiune confesorie.";.
La apelul nominal făcut în cauză nu se prezintă nimeni.
Procedura de citare este legal îndeplinită, făcându-se fără citarea părților.
Mersul dezbaterilor și concluziile părților pe fond, sunt consemnate în încheierea de ședință din data de 28 noiembrie 2013, care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
T R I B U N A L U L
Prin sentința civilă nr.393 pronunțată de J. Șimleu Silvaniei, în dosarul cu nr._, s-au respins excepțiile lipsei interesului și calității procesuale active a reclamanților M. E., L. A., G. A., și G. E. și a lipsei calității procesuale pasive a pârâților, F. I. și F. M., invocată de către părți.
S-a admis cererea reclamanților M. E. și L. A. și obligă pârâții să le permită accesul la casele de locuit, potrivit planului de situație anexa 2 depus la f.122.
S-a respins ca neîntemeiată cererea reclamanților L. I., L. A., L.
C., G. A. și G. E., și s-a s-a făcut mențiunea că raportul de expertiză topometrică efectuat de către exp.Szoke Lorant Attila (f.117-124) face parte integrantă din hotărâre.
S-au compensat cheltuielile de judecată ale părților. Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de_ sub nr._ al acestei instanțe reclamanții L. I., M. E., L. A., L. crăciun, L. A., G.
A., G. E. au chemat în judecată pe pârâții F. I. și soția M. solicitând obligarea acestora să deschidă drumul de acces care face legătura între drumul public și gospodăriile lor, având o lățime de 5 m și o lungime de 150 m,și în viitor
să se abțină de la orice act care ar putea să aducă atingere drepturilor lor de acces practicate de zeci de ani, cu cheltuieli de judecată.
In motivarea cererii reclamanții arată că drumul din litigiu este evidențiat și în planul de urbanism și pe harta topografică a satului Iaz.Chiar dacă acest drum în suprafață de 750 mp ar fi cuprins în titlul de proprietate ce i s-a eliberat pârâtului drepturile lor pot fi apărate prin acțiunea confesorie ce s-a pornit.Accesul proprietarilor spre gospodăriile lor a fost practicat de zeci de ani de zile.In această situație chiar și o servitute de trecere poate fi revendicată, acest drept real fiind o servitute necontinuă pozitivă și poate fi dobândită prin uzucapiune.Prin ocuparea de către pârât accesul în gospodăriile reclamanților este împiedicat.
Prin întâmpinare pârâta F. M. a invocat excepția lipsei calității sale procesuale pasive, terenul în litigiu în suprafață totală de 3000mp constituie proprietatea tabulară a pârâtului F. I. notat în cf nr.50098 Plopiș nr.cad.50098.De asemenea pârâții au invocat excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților M. E., L. A., G. A., G. E. .Pe fondul cauzei au solicitat respingerea acțiunii ca nefondată.
Asupra cererii formulate, față de excepțiile ridicate și motivele invocate, apărările expuse și probele administrate în cauză, instanța a reținut următoarele :
In cf.nr.50098 Plopiș este înscris terenul intravilan situat in Iaz tarlaua
"Râturi"; cu nr.cad.50098 de 3000 mp si suprafața reala de 3059 mp, in proprietatea pârâtului F. I. (f.48).
Potrivit art.343 al.1 NCC, calitatea de bun comun nu trebuie sa fie dovedita.
Din adeverințele depuse la filele 6-7 se reține că reclamanții G. A., M.
E., L. A. și G. E. sunt înscriși in registrul agricol sat Iaz cu case si gospodarii situate la numerele administrative 326, 323,322 si 328, acestea fiind evidențiate pe schița întocmita in cauza de către exp.Szoke Lorant Attila, iar cu culoare roșie este marcat terenul proprietatea pârâților (f.121).
Se observa ca acestea sunt învecinate, motiv pentru care instanța va respinge excepțiile lipsei interesului si calității procesuale active a reclamanților
M. E., L. A., G. A. si G. E. si a lipsei calității procesuale pasive a pârâților, invocate de către pârâți.
Din concluziile expertizei tehnice efectuate in cauza, se retine ca drumul de acces evidențiat in anexa 2 a raportului de expertiza (f.122) nu este cuprins in titlul de proprietate al pârâtului .
Din declarația martorului K. Avram se retine că între casele reclamanților si terenul pârâților a fost un drum de acces in prezent închis de pârâți pe capătul de la drumul principal .Drumul era folosit de mai multe persoane si de reclamanți care ajungeau la casele lor pe drumul respectiv, care are o lățime de 3-4 m încât putea fi practicat de tractoare si căruțe (f.134).
Din declarația martorului Ardelean V. se retine ca între casele reclamanților si gradina pârâților era un drum existent de mai mulți ani folosit de vecinii care au casele spre pădure ; drumul a fost închis de 10 ani de către pârâți, încât reclamanții folosesc o cărare situata mai jos si un drum pietruit înspre pădure (f.135).
Din declarația martorei Vedinaș E. se retine ca intre casele reclamanților si terenul pârâților a fost un drum după desființarea CAP construit de persoanele care aveau case in zona si care locuiau spre pădure, fără a fi practic un drum, ci
persoanele interesate treceau pe acolo fiind cea mai scurta cale .Este un drum prin pădure făcut de Jozsa N. pe care au acces in prezent reclamanții de vreo 15- 20 de ani. L. are casa lângă sosea, dar fiica si nepoții săi circula pe o cărare situata in spatele casei pe care le-au lăsat-o pârâții F. din bunăvoință .Cărarea este de când s-a închis drumul, respectiv după revoluție. Pârâții au luat acel drum după revoluție când s-au restituit proprietățile considerând că este al lor (f.136).
Din declarația martorului David I. se retine ca familia L. avea acces la gospodăria lor din drumul public, ceilalți reclamanți aveau acces la casele lor prin pădure, iar anterior până în anii 1960 pe un alt drum, care in prezent nu mai exista .Din bunăvoință, familia F. le-au dat o poteca pe care ajungeau la casele lor
, dar fără mijloace de transport, încât tacit toți reclamanții au avut acordul pârâților. Poteca nu este închisa pentru ca nu este nici o bariera, doar ca pârâții și-au îngrădit terenul pentru protejarea culturilor si le-au spus reclamanților să nu mai treacă pe acolo. Reclamanții au acces la drumul public si de pe drumul forestier, nu doar pe cărarea respectiva (f.137).
Proprietarul al cărui loc este înfundat, care nu are nici o ieșire la calea publica, poate reclama o trecere pe locul vecinului sau pentru exploatarea fondului, cu îndatorire a-l despăgubi in proporție cu pagubele ce s-ar putea ocaziona (art.616 cod civil).
Coroborând declarațiile martorilor cu concluziile raportului de expertiza topometrica si înscrisurile depuse de către părți, rezulta ca doar reclamanții M.
E. si L. A. nu au ieșire la calea publica, motiv pentru care in baza art.616 c.civ. va admite cererea celor doi reclamanți si pârâții vor fi obligați să le permită accesul la casele lor de locuit, pe drumul evidențiat cu roșu potrivit planului de situație anexa 2 depus la fila 122, iar cererea reclamanților L. I.
,L. A., L. C. - care au acces la calea publica, G. A. si G. E., care nu au dovedit că proprietățile lor se afla in loc înfundat este neîntemeiata si a fost respinsă.
Împotriva hotărârii astfel rezumate au declarat apel reclamanții L. I. ,
M. E., L. A., L. C., L. A., G. A., solicitând admiterea apelului și schimbarea sentinței în sensul admiterii acțiunii, astfel cum a fost formulată.
În susținerea apelului lor, apelanții-reclamanți arată următoarele:
Pârâtul are în proprietate (conform titlului de proprietate) o suprafață de 3000 m.p. teren care în partea vestică se învecinează cu drumul litigious. În documentația de întabulare, în partea vestică apare ca și vecin - L. . Nu numai că întabularea este greșită, dar prin aceasta pârâtul acaparează suprafața de 594 m.p., adică exact suprafața drumului litigious și folosește o suprafață de 535 m.p., peste suprafața din documentația de întabulare.
Se arată în continuare că drumul în litigiu este cuprins în PUG-ul satului Iaz, iar reclamanții nu au solicitat constituirea unei servituți de trecere, deoarece dreptul de a folosi un drum public este opozabil "era omnes";.
Pârâtul are în proprietate (conform titlului de proprietate) o suprafață de 3000 m.p. teren care în partea vestică se învecinează cu drumul litigious. În documentația de întabulare, în partea vestică apare ca și vecin - L. . Nu numai că întabularea este greșită, dar prin aceasta pârâtul acaparează suprafața de 594
., adică exact suprafața drumului litigious și folosește o suprafață de 535 m.p., peste suprafața din documentația de întabulare.
Prin întâmpinare, intimații- pârâți F. I. și F. M. solicită respingerea apelului, motivând că își însușesc în totalitate motivarea instanței de fond; sunt evocate în acest sens textual declarațiile martorilor Vedinaș E. și David Ioaa ( filele 29-30).
Deliberând asupra apelului de față, tribunalul reține următoarele:
Raportat la cadrul procesual fixat de reclamanți prin acțiunea introductivă, apare pertinentă observația apelanților conform căreia în cauză nu are relevanță juridică împrejurarea că terenul proprietatea acestora este sau nu loc înfundat, acțiunea dedusă judecății fiind una confesorie.
Potrivit art. 696 Cod civil, această acțiune poate fi intentată împotriva oricărei persoane care împiedică exercitarea dreptului, inclusiv împotriva proprietarului terenului.
anții-reclamanți au solicitat obligarea pârâților să permită utilizarea unui drum de acces cuprins în Planul Urbanistic General al satului Iaz -PUG, astfel că independent de împrejurarea că reclamanții au sau nu o altă cale de acces, blocarea drumului public de către pârâți este nelegală.
Expertiza efectuată în cază determină suprafața în litigiu ca nefiind înscrisă în titlul de proprietate al pârâtului, făcând parte din PUG-ul satului Iaz - fila 119.
Așa fiind, se constată și acțiunea reclamanților-apelanți ca fiind întemeiată, sens în care, în baza art. 296 C.p.c. apelul de față va fi admis, cu consecința schimbării sentinței atacate în sensul solicitat de către reclamanții-apelanți.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE L E G I I
D E C I D E:
Admite apelul declarat de reclamanți: L. I., M. E., L. A. ,
L. C., L. A. ȘI G. A.,
contra sentinței civile nr. 393/_, pe care o schimbă în sensul că obligă pârâții să permită apelanților reclamanți accesul spre calea publică, astfel cum aceasta este evidențiată în anexa 2 la expertiza tehnică efectuată în cauză și obligă pârâții ca în viitor să se abțină de la orice acte care ar aduce atingere dreptului de acces la calea publică.
Menține restul dispozițiilor sentinței.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Pronunțată în ședința publică din 12 decembrie 2013.
Președinte, | Judecător, | Grefier, | ||||||
I. | D. D. | L. | M. | Teodora | B. | D. | R. |
Red. I.D./_
Dact.B.D.R./_ /11 ex. Jud. fond - C. A. S.
← Decizia civilă nr. 3270/2013. Servitute | Încheierea civilă nr. 79/2013. Servitute → |
---|